Inadmissibility of appeal against decision rendered on annulment complaint under Article 483 of the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 5 decembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 3157 din 7 iunie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a respins, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2658 din 27 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs, contestatorul A..

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 12 august 2019, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 5.12.2019, cu citarea părţilor, în condiţiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în şedinţă publică.

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. admisibilitatea recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin dispoziţiile din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător, legalitatea căilor de atac fiind un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual- civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

De asemenea, potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "(4) Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".

Din interpretarea acestor dispoziţii, rezultă că, obiect al recursului poate fi o hotărâre dată în apel sau o hotărâre dată fără drept de apel, iar nu o hotărâre pronunţată, la rândul ei, într-un alt recurs exercitat de aceeaşi parte, admisibilitatea căii extraordinare de atac a recursului, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ, examinându-se restrictiv, în raport cu hotărârile prevăzute de art. 483 alin. (1) din Noul C. proc. civ.. În condiţiile în care, decizia pronunţată în recurs nu poate fi atacată cu recurs, rezultă că o astfel de cale de atac este inadmisibilă şi atunci când se îndreaptă împotriva unei decizii pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare formulată împotriva unei decizii pronunţate în recurs.

Or, în speţă, recurentul A. a declarat recurs împotriva unei decizii prin care s-a respins, ca tardivă, contestaţia în anulare formulată de aceeaşi parte împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs, hotărâre care este definitivă, conform dispoziţiilor art. 508 alin. (4) şi art. 634 alin. (1) pct. 6 Noul C. proc. civ., coroborat cu art. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ.

În atari condiţii, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu era susceptibilă de a face obiectul unui recurs, nefiind o hotărâre dintre cele enumerate de art. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ., astfel că, sub acest aspect, se reţine inadmisibilitatea căii ordinare de atac promovate de recurent.

Menţiunea făcută de recurent, în sensul că prezentul recurs nu se referă la conţinutul deciziei nr. 3157/2019, ci este strict legat, susţine acesta, de refuzul de a se răspunde la invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35, art. 488 şi art. 489 C. proc. civ., nu poate conduce la o altă concluzie.

Având de soluţionat atât excepţia tardivităţii contestaţiei în anulare, cât şi excepţiei de neconstituţionalitate a art. 35, art. 488 şi art. 489 C. proc. civ., instanţa a soluţionat cu prioritate excepţia tardivităţii, întrucât, excepţia de neconstituţionalitate se referea la articole relevante pentru fondul căii de atac. Or, analiza fondului, inclusiv, a aspectelor incidentale referitoare la fondul contestaţiei în anulare, era condiţionată de formularea în termen a unei astfel de căi de atac.

În aceste condiţii, hotărârea pronunţată are regimul juridic dat de aspectul asupra căruia s-a pronunţat instanţa, nu de problema asupra căreia nu a mai ajuns să se pronunţe.

Faţă de cele de mai sus, nefiind întrunite condiţiile art. 483 alin. (1) Noul C. proc. civ., având în vedere că inadmisibilităţile se situează în categoria excepţiilor peremptorii, de fond, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, cu consecinţa respingerii prezentului recurs dedus judecăţii, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 3157 din 7 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 decembrie 2019.