Territorial jurisdiction for traffic violation appeals: location of offense on motorway determines competent court despite conflicting court assignments

Şedinţa din camera de consiliu de la 5 decembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, la data de 26.03.2019, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul General al Poliţiei Române-Brigada Autostrăzi şi Misiuni Speciale-Biroul de Poliţie Autostrada A1, anularea Procesului-verbal Seria x nr. x din 20.03.2019, cu consecinţa exonerării de la plata amenzii şi anulării măsurii suspendării exercitării dreptului de a conduce, precum şi a reţinerii permisului de conducere. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancţiunii aplicate cu sancţiunea avertismentului.

Prin sentinţa civilă nr. 4738 din 23 iulie 2019, Judecătoria Piteşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de intimat prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

A reţinut instanţa că, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi art. 32 din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia şi că, în cauză, petentul a săvârşit pretinsa contravenţie pe Autostrada A1 km 19, care se găseşte în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Cornetu.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Judecătoria Cornetu, prin sentinţa civilă nr. 4400 din 2 octombrie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de petent, şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Piteşti.

A reţinut instanţa că, din procesul-verbal contestat reiese că fapta a fost săvârşită pe raza teritorială a Judecătoriei Piteşti, pe Autostrada A1 km 19+500m, judeţul Argeş.

Constatându-se ivit conflict negativ de competenţă, în baza art. 134 C. proc. civ., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte constată obiectul litigiului dedus judecăţii îl constituie anularea Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei Seria x nr. x/20.03.2019 prin care s-a constatat că petentul A. a condus autoturismul cu număr de înmatriculare x, pe sensul de mers Piteşti-Bucureşti, fiind înregistrat cu aparatul radar marca x seria x nr. x cu viteza de 160 km/h, pe un sector de drum cu o limitare de 100 km/h. Astfel, a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 1.305 RON pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 121 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, sancţionată de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002. De asemenea, faţă de contravenient s-a luat şi măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Conform art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

De asemenea, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, "Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.".

Contravenţia contestată, prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, constă depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

Reţine Înalta Curte, după cum reiese din procesul-verbal contestat, că fapta imputată petentului a fost constatată în "localitatea A1 km 120, judeţul Argeş". De asemenea, agentul constatator a precizat faptul că a trecut în procesul-verbal menţiunea că locul depistării a fost km 19+500 m, în loc de km 119+500m.

De altfel, chiar prin acţiunea introductivă de instanţă, petentul a precizat că a condus pe direcţia Piteşti-Bucureşti şi că în procesul-verbal a fost consemnat locul săvârşiri ca fiind km 19+500 m, care corespunde direcţiei de deplasare Bucureşti-Piteşti.

Prin urmare, fapta a fost constatată şi contravenţia a fost săvârşită în judeţul Argeş, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Piteşti, aspectele privind menţionarea greşită a locului săvârşirii acesteia nefăcând obiectul analizei instanţei învestite cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul General al Poliţiei Române-Brigada Autostrăzi şi Misiuni Speciale-Biroul de Poliţie Autostrada A1 în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2019.