Traffic sign installation claim barred; appeal held inadmissible as final decision not subject to recourse
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision that had rejected the claimant's appeal against the first-instance judgment as inadmissible. The underlying dispute involved an administrative action seeking to compel the municipal police to install traffic signs and road markings restricting access and parking between specified buildings; the first-instance tribunal had dismissed the claim, and the claimant mistakenly filed an appeal instead of the required recourse. The Court held that, under Article 457(1) and Article 634(1)(1, 4, 5) of the Civil Procedure Code, the Court of Appeal's decision on an inadmissible appeal is final and not subject to recourse, making the present appeal inadmissible under Article 496(1) of the same code.
Legislator headnote
AI generatedart. 241 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 248 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Traffic sign installation claim barred; appeal held inadmissible as final decision not subject to recourse: A reţinut instanţa că, deşi instanţa de fond a indicat calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicare, reclamantul A. a înţeles să exercite calea de atac a apelului, şi nu pe cea a recursului, ceea ce atrage inadmisibilitatea căii de atac, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, la data de 17.11.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Poliţia Municipiului Orăştie, obligarea pârâtei la instalarea a 3 indicatoare cu accesul interzis printre Bl. 37 şi Bl. 5, între Colţul Scării C şi Cabinetul B., altul în faţa Bl. 37 şi celălalt în Spatele Bl. 37 sau Pancarta şi la efectuarea unor marcaje între Bl. 37 şi Bl. 35 şi la semnalarea ca interzisă a circulaţiei şi a staţionării.
Prin Sentinţa nr. 905 din 27 septembrie 2018, Tribunalul Hunedoara a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
1.2. Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamantul A., solicitând admiterea acţiunii şi judecarea cu celeritate conform art. 241 din C. proc. civ. şi obligarea paratei la daunele solicitate.
2. Hotărârea ce face obiectul prezentei căi de atac
Prin Decizia nr. 2 din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepţia inadmisibilităţii formulării cererii de apel, ridicată de instanţă din oficiu, şi a respins ca inadmisibil apelul formulat de apelantul A., împotriva Sentinţei nr. 905/CA/2018, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa că, deşi instanţa de fond a indicat calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicare, reclamantul A. a înţeles să exercite calea de atac a apelului, şi nu pe cea a recursului, ceea ce atrage inadmisibilitatea căii de atac, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.
În plus, instanţa a reţinut că nu poate califica cererea de apel ca fiind recurs, întrucât cererea nu conţine suficiente elemente pentru a permite instanţei să o subsumeze motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., specifice recursului.
3. Cererea de recurs
3.1. La data de 26.02.2019, reclamantul A. a declarat recurs împotriva acestei decizii, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, solicitând admiterea acţiunii şi judecarea cu celeritate.
3.2. Prin Decizia nr. 588 din 29 mai 2019, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului formulat de A. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
4. Decizia instanţei de recurs
Analizând, cu prioritate, conform art. 248 din C. proc. civ., regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată că hotărârea recurată este definitivă, calea de atac promovată de recurent nefiind prevăzut de lege.
4.1. Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) raportate la cele ale art. 634 alin. (1) pct. 1, pct. 4 şi pct. 5 din C. proc. civ., se constată că Decizia nr. 2 din 24 februarie 2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal este definitivă.
Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 1, 4 şi 5 din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, hotărârile date în apel, fără drept de recurs şi hotărârile date recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
În cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei decizii date în soluţionarea unui apel inadmisibil, hotărâre care este definitivă, nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
4.2. Prin urmare, reţinând că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de A. împotriva Deciziei nr. 2 din 25 februarie 2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2019.
GGC - OB