Annulment of health ministry orders for inadequate pre-decisional justification and failure to obtain mandatory registration proposal for transplant committee composition

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu Ministerul Sănătăţii ("MS") şi Institutul Clinic Fundeni ("ICF"), în temeiul art. 8 alin. (1) şi urm. din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a solicitat următoarele:

1. Anularea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1412 din 10 noiembrie 2015 ("Ordinul nr. 1412/2015" - ANEXA NR. 2) - pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 731/2012 privind aprobarea structurii organizatorice a Institutului Clinic Fundeni Bucureşti;

2. Anularea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1434 din 12 noiembrie 2015 ("Ordinul nr. 1434/2015"- ANEXA NR. 3) pentru modificarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 769/2013 privind Constituirea Comisiilor de allotransplant de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit în cadrul Programului naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule stem de origine umană - Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale, şi în consecinţă, (i) menţinerea structurii organizatorice (componenţa) Centrului de Transplant Medular din cadrul Institutului Clinic Fundeni, anterioară emiterii Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1412/2015, astfel cum a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 731/2012, precum şi (ii) menţinerea componenţei Comisiei de allotransplant de celule stem de la nivelul Centrului Universitar Bucureşti, anterioară emiterii Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1434/2015, astfel cum a fost stabilită prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 769/2013, cu efectul direct al revocării modificării Ordinului nr. 769/2013.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 210 din 30 ianuarie 2017, a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei Asociaţia "B." în ceea ce priveşte acţiunea formulată în Dosarul nr. x/2016 ca neîntemeiată.

A respins ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes invocată cu privire la acţiunea formulată în acelaşi dosar conexat.

A admis acţiunile conexate formulate de reclamanţii A. şi Asociaţia "B.", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Institutul Clinic Fundeni.

A anulat Ordinele emise de pârâtul Ministerul Sănătăţii cu nr. 1412 din 10 noiembrie 2015 şi nr. 1434 din 12 noiembrie 2015.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 1488 din 25 aprilie 2017 au declarat recurs pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Institutul Clinic Fundeni.

Recursul Ministerului Sănătăţii a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. iar cel al Institutului Clinic Fundeni pe cele ale art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

II. Analiza cererilor de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Astfel, în recursul Ministerului Sănătăţii se arată că referitor la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1412/2015 precizăm că instanţa de fond nu a înţeles oportunitatea delimitării Centrului pentru transplant medular fată de celelalte secţii şi implicit de cea de hematologie.

Prin modificarea acestei structuri organizatorice s-a avut în vedere delimitarea exactă a secţiilor care nu aveau ca şi activitate "transplantul" faţa de structurile care aveau acest obiect de activitate.

Pe de alta parte arată faptul că Centrul pentru transplant medular funcţionează în cadrul Institutului Fundeni, neavând personalitate juridică, iar delimitarea activităţii de transplant în Centru are la bază aspecte de ordin medical şi nu de ordin administrativ.

Totodată, s-a constatat faptul că oportunitatea emiterii Ordinului nr. 1412/2015 a fost impusă şi de situaţia de fapt existentă atât la momentul emiterii ordinului contestat cât şi în prezent urmare creşterii în mod semnificativ a activităţii de transplant constând în numarul mare de proceduri derulate în cursul unui an calendaristic în ultimii trei ani comparativ cu activitatea acestuia de la momentul înfiinţării lui pentru transplant medular. De asemenea, urmare motivelor prezentate în "Referatul de aprobare", înregistrat cu nr. x din 10 noiembrie 2015, s-a decis oportunitatea emiterii Ordinului nr. 1412/2015 avându-se în vedere tocmai crearea unei structuri care să desfăşoare activitatea pentru care a fost creată corelată cu adaptarea acesteia la nevoile stricte de transplant medular în vederea creşterii calităţii şi eficienţei actului medical.

S-a mai arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că în nota de fundamentare nr. x din 21 octombrie 2015, întocmită de Institutul Clinic Fundeni, notă care a stat la baza reorganizării activităţii institutului se precizează faptul că printre motivele medicale stă inclusiv bugetul necesar desfăşurării activităţii medicale de transplant.

Precizarea referitoare la bugetul programului este relevantă, deoarece în lipsa unei activităţi clar determinate pe programul de sănătate finanţat de la bugetul de stat, se poate ajunge la prejudicierea bugetului de stat prin efectuarea de cheltuieli neeligibile, ceea ce ar putea conduce inclusiv la acţiuni în regres în scopul recuperării prejudiciilor constatate de către organele de control abilitate.

Referitor la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1434 din 12 noiembrie 2015 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 769/2013 privind constituirea Comisiilor de allotransplant de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit în cadrul Programului naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule stem de origine umană - Subprogramul de transplant de celule stem hematopeietice periferice şi centrale", instanţa a dispus anularea acestuia ţinând cont de argumentele subiective ale reclamantului şi nicidecum de motivele obiective ce au stat la baza emiterii acestui ordin.

Oportunitatea modificării şi completării componenţei Comisiei a fost analizată şi susţinută de către reprezentanţii Institutului Clinic Fundeni în structura căreia este organizată şi funcţionează această comisie.

În ceea ce priveşte prevederile "Ordinului ministrului sănătăţii 1434 din 12 noiembrie 2015 (...)", modificarea acestuia s-a făcut urmare solicitării conducerii Institutului Clinic Fundeni, transmise prin Adresa nr. x din 21 octombrie 2015.

Totodată, prin Adresa nr. x din 21 octombrie 2015, conducerea Institutului Clinic Fundeni a comunicat Ministerului Sănătăţii faptul că unii membri ai comisiei şi-au încetat activitatea sau sunt în "activitate cu prelungiri anuale peste vârsta de pensionare".

Pentru ca aceasta comisie analizează cazurile din toate secţiile de hematologie din Bucureşti şi pentru ca unii membri ai comisiei şi-au încetat activitatea sau sunt în "activitate cu prelungiri anuale peste vârsta de pensionare" se impunea o astfel de modificare şi completare a acestei comisii.

Schimbarea componenţei Comisiei s-a datorat şi necesităţii includerii în cadrul Comisiei a cate un medic din cadrul tuturor secţiilor de hematologie din Bucureşti care să cunoască istoricul medical complet al pacientului.

S-a susţinut că în cauză reclamantul trebuie să facă dovada că a participat efectiv la activitatea de transplant medular şi dovada ca are supraspecializare în acest domeniu, pentru a demonstra dovada capacităţii profesionale experienţa medicală în domeniul transplantului medular, depunându-se Curriculum vitae al reclamantului A. şi Curriculum vitae al d-nei C. actuala Preşedinte a Comisiei.

S-a mai afirmat instanţa de fond a dispus în mod greşit anularea "Ordinului ministrului sănătăţii 1434 din 12 noiembrie 2015 (...)", neţinând cont de faptul că prin acest ordin s-a urmărit o regândire a componenţei Comisiei cu membrii supraspecializaţi datorată şi delimitării exacte a obiectului de activitate al comisiei, respectiv transplant medular.

Totodată, instanţa de fond a consemnat în considerentele Sentinţei civile nr. 210 din 30 ianuarie 2017 faptul că potrivit prevederilor din Ordinul 386/2015 prevăzute la capitolul IV.3.2. intitulat "subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale" lit. C) pct. 5, "componenţa Comisiilor prevăzute la punctul 3. se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea RNDVCSH" (Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice), fără a remarca faptul că, conform definiţiei dată de DEX noţiunea de "propunere" reprezintă o idee, sugestie anunţată care urmează să fie discutată, aprobată, înfăptuită.

Având în vedere prevederile amintite mai sus prin Ordin al ministrului, act normativ cu caracter normativ, condiţia impusă de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, este ca aceasta să aibă la bază un referat de aprobare, ceea ce în prezenta cauză există.

Atâta timp cât RNDVCSH (Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice) nu a înregistrat în cadrul Ministerului Sănătăţii nicio propunere în acest sens, ţinând cont şi de faptul că nu există nici un fel de sancţiune pentru neînregistrarea prepunerii, precum şi de faptul că Institutul Clinic Fundeni a înştiinţat Ministerul Sănătăţii în privinţa schimbării componenţei Comisiei, precum şi motivele pentru care a cerut această schimbare, opinăm că simpla motivaţie a judecătorului că nu există propunerea RNDVCSH, nu constituie motiv de anulare a OMS nr. 1434/2015.

În recursul Institutului Clinic Fundeni, în ceea ce priveşte incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., raportat la:

- presupusa nemotivare/falsă motivare a acestor două ordine din perspectivă medicală sau economico-financiară;

- afectarea calităţii îngrijii oferite pacienţilor ca urmare a acestor modificări;

- inexistenţa unei propuneri din partea Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice în ceea ce priveşte noii membrii ai Comisiei de transplant.

s-a invocat:

- inexistenţa unei obligaţii legale de motivare a actelor administrative individuale,

- greşita aplicare la situaţia de fapt a obligaţiei privind motivarea actelor administrative,

- caracterul nelegal şi nejustificat al standardelor motivării celor două ordine.

Un alt set de argumente subsumat aceluiaşi temei a insistat asupra faptului că schimbarea structurii Centrului pentru Transplant Medular şi a componenţei Comisiei de Transplant Medular a urmărit creşterea operativităţii şi înlăturarea deficienţelor întâmpinate în trecut

În ceea ce priveşte Centrul de Transplant Medular

Astfel până la modificarea structurii Centrului pentru Transplant Medular, acesta avea în componenţa sa, pe lângă secţiile strict necesare activităţii sale, şi alte secţii secundare, ce nu concurau, în mod strict la realizarea activităţii acestui centru.

Raţiunea introducerii acestor secţii secundare în componenţa Centrului a fost aceea că, la momentul constituirii (anul 2010), activitatea de transplant medular nu era suficient de dezvoltată, existând numai 2 medici specialişti pe departamentul de transplant medular. Mai precis, pentru a putea crea acest Centru, au fost introduse toate secţiile cu o oarecare incidenţă sau legătură asupra activităţii de transplant, în pofida faptului că acestea desfăşurau, în mare parte, activităţi ce nu aveau legătură cu necesităţile Centrului.

În ceea ce priveşte Comisia pentru Transplant Medular

În ceea ce priveşte raţiunile ce au stat la baza modificării componenţei Comisiei pentru Transplant Medular, aceasta au avut în vedere, de asemenea, creşterea calităţii şi eficienţei actului medical, având în vedere deficienţele întâmpinate în trecut în desfăşurarea activităţii acestei comisii.

Astfel, necesitatea schimbării componenţei Comisiei s-a datorat:

• pensionării Prof. Dr. D. încă din anul 2015, precum şi continuarea activităţii cu prelungire anuală a Prof. Dr. E.;

• necesităţii includerii în cadrul Comisiei a cate unui medic din cadrul tuturor secţiilor de hematologie din Bucureşti, care să cunoască istoricul medical complet al pacientului;

• necesităţii unei colaborări mai strânse cu toate secţiile de hematologie din Bucureşti în ceea ce priveşte evaluarea şi urmărirea tuturor pacienţilor cu indicaţie de transplant medular de la donator neînrudit

• împrejurării că preşedintele actual al Comisiei, Prof. Dr. A., nu a participat niciodată efectiv la activitatea de transplant medular, acesta neavând o supraspecializare în acest domeniu.

Pe de altă parte, după cum am precizat, Centrul de Transplant Medular primeşte solicitări de transplant din întreg Bucureştiul, inclusiv din ţară, nefiind destinat strict pacienţilor Institutului Clinic Fundeni.

Astfel, a avut loc o regândire a componenţei sale prin includerea unor medici din toate secţiile de hematologie din Bucureşti care trimit pacienţi cu indicativul de transplant medular, în vederea asigurării unei eficienţe sporite a actului medical.

La fel s-a subliniat faptul că prin schimburile efectuase s-a îmbunătăţit actul medical, argumentându-se că:

• delimitarea în Centre în cadrul ICF are numai o natură strict medicală, iar nu şi administrativă care să presupună o separare strictă a diverselor secţii sau centre;

• activitatea ICF este una unitară, ce se desfăşoară fără discontinuităţi, în toate secţiile şi compartimentele din structura sa;

• echipa multidisciplinară formată din medici pediatri, medici hematologi şi medici de laborator îşi desfăşoară, în continuare, activitatea în cadrul noii structurii a Centrului, fără nicio modificare;

• dezvoltarea semnificativă a activităţii de transplant a condus la necesitatea unei mai bune delimitări a acesteia pentru o mai bună eficienţă şi o mai bună alocare a resurselor financiare.

Îmbunătăţirea actului medical de transplant medular este dovedită inclusiv de creşterea semnificativă a numărului de transplanturi efectuate de la 31 la sfârşitul anului 2015 la 46 la sfârşitul anului 2016, precum şi de faptul că aceste transplanturi nu se mai realizează în mod predominant asupra pacienţilor ICF, ci asupra oricărui pacient venit din Bucureşti sau din ţară.

S-a mai invocat în sprijinul aceluiaşi temei "greşita aplicare a dispoziţiilor art. IV 3.2 lit. c) pct. 3 şi 5 din Ordinul nr. 388/2015, în sensul că, niciunde în cuprinsul Ordinului nr. 386/2015 nu se precizează sancţiunea ce intervine în lipsa unei asemenea propuneri, ceea ce ar conduce la concluzia că aceasta propunere are numai natura unei recomandări.

În ceea ce priveşte motivul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., punct pe care cu lipsa de diligenţă recurenta nu îl numeşte în mod efectiv se invocă generic o lipsă a motivării sentinţei.

Se regăsesc astfel trei seturi de motive cele vizând incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pe lângă aprecieri comune pe fondul cauzei asupra Ordinelor analizate, recursul Institutului Clinic Fundeni criticând şi obligaţia de motivare a actelor administrative şi "standardele motivării".

În fapt, în ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., o simplă lectură a sentinţei - câtă vreme pârâta-recurentă nu a indicat în concret care aspecte nu ar fi fost motivate, relevă un standard de motivare corespunzător.

Firul logic al motivării conduce la concluzia adaptată prin sentinţă.

Faptul că instanţa nu se repetă în motivare nu dă ample şi neutile citate de trimitere doar pentru a spori numărul de pagini, nu reprezintă o lipsă de motivare ci din contră.

Cât priveşte lipsa unei obligaţii legale de motivare a actelor administrative cu caracter individual cu referire la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa a subliniat faptul că nu se referă la o motivare formală, ci la una concretă.

Astfel, s-a subliniat în ceea ce priveşte Ordinul nr. 1412 din 10 noiembrie 2015 "lipsa oricărei fundamentări medicale şi economico-financiare care să justifice măsura".

Recurentele au umplut prezentul dosarul cu file de studii statistici vizând perioada ulterioară emiterii ordinului, deşi apare evident că fundamentarea acestuia trebuie să vizeze perioada anterioară emiterii actului, înscrisurile justificative trebuie să provină din acea perioadă.

Şi în ceea ce priveşte secundul Ordin nr. 1434 din 12 noiembrie 2015, în în care se invocă o "lipsă de comunicare rapidă cu secţiile de hematologie din afara ICF", o astfel de justificare a fost în mod corect apreciată de către instanţa de fond ca nefiind susţinută de împrejurări concrete-documente care să fi stat la baza deciziei administrative şi nu ulterioare.

Pe fondul recursului:

- în ceea ce priveşte Ordinul nr. 1412 din 10 noiembrie 2015 emis de Ministerul Sănătăţii la art. I s-a stabilit că art. 2 lit. c) din OMS nr. 731/2012 privind aprobarea structurii organizatorice a pârâtului ICF se modifică şi va următorul cuprins:

centrul pentru transplant medular, care cuprinde:secţia hematologie IV(transplant medular), secţia clinică pediatrie II şi Banca de celule stem.

La art. II s-a stabilit că Anexa OMS nr. 731/2012 se modifică după cum urmează:"compartimentul analize hematologice speciale pentru transplant medular" se înlocuieşte cu "compartimentul analize hematologice".

La baza emiterii acestui ordin au stat procesul-verbal nr. x din 19 octombrie 2015 al Consiliului de Administraţie din cadrul pârâtului ICF, procesul-verbal întocmit în formă olografă de membrii Comitetului Executiv din cadrul pârâtului ICF la data de 20 octombrie 2015, adresa nr. x din 21 octombrie 2015 emisă de Managerul ICF şi preşedintele Consiliului de Administraţie din cadrul ICF prin care pârâtul ICF a solicitat pârâtului MS reorganizarea Centrului pentru Transplant Medular, în sensul că aceasta să conţină numai structurile strict legate de această activitate, urmând ca celelalte secţii incluse în acest Centru în care nu se desfăşoară o astfel de activitate, să facă obiectul unei solicitări de înfiinţare a unui nou Centru în cadrul ICF.

Prin urmare structura nou propusă urmează a cuprinde:secţia hematologie IV - transplant medular, secţia clinică pediatrie II, Banca de Celule, cu excluderea secţiilor clinice hematologie I şi II şi secţia de hematologie III, compartimentului de analize medicale hematologice pentru transplant medular, secţia clinică pediatrie I a laboratorului de cercetare hematologie cu nucleele de cercetare component şi nucleul cercetare pediatrie.

La adoptarea acestei propuneri au fost avute în vedere următoarele considerente:

- capacitatea de internare pentru transplant medular a crescut de la 7 camere sterile (pentru adulţi ţi copii) la 17 camere sterile - 11 (pentru adulţi) şi 6 (pentru copii),

- înfiinţarea secţiei Hematologie IV (transplant medular adulţi) cu 25 de paturi - datorită creşterii semnificative a adresabilităţii şi a experienţei echipei,

- înfiinţarea Băncii de Celule, entitate separată în structura ICF,

- s-a reamenajat sectorul de pretransplant cu rezerve de 1 şi 2 paturi, cu fonduri de la MS;

- s-a reamenajat compartimentul de transplant medular copii din cadrul secţiei de Pediatrie 2;

- s-au diversificat procedurile de transplant, efectuându-se la ora actuală toate tipurile de transplant de celule stem hematopoietice;

- creşterea exponenţială a activităţii de transplant medular, ajungându-se la un număr de 130 de proceduri de transplant pe an, ceea ce înseamnă peste 60% din activitatea de transplant medular din România.

Critica soluţiei instanţei de fond care a reţinut nemotivarea corespunzătoare a ordinului a fost susţinută de recurente din perspectiva greşitei reţineri a situaţiei de fapt existentă la momentul emiterii Ordinului şi a oportunităţii emiterii.

Motivări de genul "delimitări exacte ale secţiilor care nu aveau ca activitate transplantul", nu pot prin ele însele reprezenta o justificare în raport de organizarea comună anterioară.

Fără a-şi aroge calitatea de specialist în materie, instanţa reţine ca activitate atât de importantă trebuie să fie justificată obiectiv în sensul că una dintre modalităţile de organizare este preferabilă celeilalte.

Evident susţinerile pârâtei Institutul Clinic Fundeni pe baza unor date statistice ulterioare nu pot fi primite.

Cât priveşte aspectele bugetare, acestea au fost doar menţionate, fără însă o justificare concretă .

Astfel, apar incidente prevederile art. 4 lit. b) şi art. 5 din Legea nr. 95/2006 din perspectiva drepturilor pacienţilor şi la protecţia sănătăţii.

Cât priveşte Ordinul nr. 1424 din 12 noiembrie 2015 emis de Ministerul Sănătăţii prin aceasta a fost modificat art. 1 pct. 1 din OMS nr. 769/2013 privind constituirea Comisiilor de allotransplant de celule stem hepatopoietice de la donator neînrudit în cadrul Programului naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană - Subprogramul de transplant de celule stem hepatopoietice periferice şi centrale, după cum urmează: 1. Centrul Universitar Bucureşti: Preşedinte: C.-ICF; Membri:Dr. F. - ICF; Dr. G. - ICF; Dr. H. - ICF; Dr. I. - Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; - Dr. J. - Spitalul Clinic Colţea; Dr. K. - Spitalul Clinic Colentina.

La baza acestui act administrativ cu caracter individual au stat Adresa nr. x din 19 octombrie 2015 emisă de pârâtul ICF prin Directorul medical coordonator al programului de transplant prin care se învedera managerului acestei unităţi medicale împrejurarea că prof. D. şi-a încetat activitatea, iar Prof. E. este în activitate cu prelungire anuală peste vârsta limită de pensionare, precum şi Adresa nr. x din 21 octombrie 2015 emisă de managerul ICF şi direcţionată către pârâtul Ministerul Sănătăţii prin care se propunea viitoarea componenţă a acestei Comisii.

Totodată, acelaşi emitent a justificat emiterea acestui Ordin şi raportat la împrejurarea că în ultimul an au existat diverse disfuncţionalităţi ale Comisiei legate de lipsa permanentă a unor membri - prof. D. şi prof. E.-, precum şi lipsa de comunicare rapidă cu secţiile de hematologie din afara ICF, fiind necesară o eficientizare a activităţii acestei comisii.

Trebuie precizat faptul că justificările recurentei Ministerul Sănătăţii la cele reţinute de prima instanţă că Ordinul privind comisia este nelegal, deoarece a fost stabilită componenţa Comisiei de transplant medular fără o propunere prealabilă în acest sens din partea Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice ("Registrul"), sunt greşite întrucât o apărare precum ca în cuprinsul Ordinului nr. 386/2015 nu se prevede o sancţiune în lipsa unei asemenea propuneri, nu poate în niciun caz a fi primită, fiind evidentă nerespectarea dispoziţiilor normative, sancţiunea netrebuind a fi prevăzută expres.

Criticile din aceeaşi perspectivă din recursul reclamantei precum că "propunerea" nu reprezintă decât "o idee sugestivă" sunt rizibile şi fără a le caracteriza, trebuie precizat faptul că aceste "idei/sugestii" erau obligatorii.

Încălcarea acestui aspect atrage de drept anularea ordinului.

Aspectele de oportunitate invocate nu au nici ele cum să fie primite, în lipsa unei justificări factuale.

Chiar aspectul cel mai relevant respectiv acela că reclamantul nu deţine o supraspecializare de transplant modular nu poate fi primită neindicându-se, cum de altfel a reţinut şi instanţa de fond, fără a fi criticat efectiv prin recurs, dispoziţiile normative ce impuneau aceasta.

În aceste condiţii în raport de criticile formulate hotărârea primei instanţei apare ca temeinică şi legală.

Cererile de intervenţie accesorie formulate în favoarea reclamantelor vor avea soluţia dată cererilor principale.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum motivele invocate de recurentul Ministerul Sănătăţii nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar cele invocate de Institutul Clinic Fundeni, în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. urmează a respinge recursul ca nefondat.

Cât priveşte cererile de intervenţie accesorii formulate de de L., M. şi N., aceasta urmând soluţia părţilor în favoarea cărora s-a intervenit conform dispoziţiilor art. 63, 67 C. proc. civ. urmează de asemenea a fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Institutul Clinic Fundeni împotriva Sentinţei civile nr. 210 din 30 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Respinge cererile de intervenţie accesorie formulate de L., M. şi N..

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2019.

GGC - LM