Financial correction note annulment: Appeal allowed, decision quashed and remanded for inadequate reasoning
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the appellate court’s judgment, and remanded the case for retrial by the same instance, with the appellate court’s decision ceasing to have force pending the new judgment. The dispute involved a public employment agency challenging a financial correction note and a related decision issued by managing authorities for a project under the National Convergence Objective, seeking the annulment of these acts, the reversal of a financial correction and budgetary claim, and the restitution of the respective sums. The lower court had initially dismissed the claim, but the High Court found the appeal founded on procedural grounds, specifically citing a violation of the obligation to provide adequate reasoning under Article 425(1)(b) of the Code of Civil Procedure and the requirement for judicial control under Article 6(1) of the European Convention on Human Rights. Consequently, the court determined that the lack of specific factual findings and logico-legal elements in the prior decision necessitated a retrial to ensure the principle of double degree of jurisdiction, rendering the substantive analysis of the public procurement regulations unnecessary at this stage.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2018, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 497 din C. proc. civ; Financial correction note annulment: Appeal allowed, decision quashed and remanded for inadequate reasoning: Cererea de recurs a fost întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată la data de 12.08.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerului Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management Programul Operaţional Capital Uman (MFE-DGAMPOCU) şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (MMFPSPV-OIPOSDRU):
- anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/09.03.2016, încheiate la data de 09.03.2016, privind proiectul "Gestionarea eficientă a resurselor în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar şi de economisire a resurselor naturale" - x, cod SMIS 36435;
- anularea Deciziei nr. 641/RI/01.04.2016 privind soluţionarea Contestaţiei nr. 3975/C.B./18.03.2016, înregistrate la MMFPSPV-OIPOSDRU sub nr. x/18.03.2016;
- desfiinţarea corecţiei financiare de 15.396,15 RON şi a creanţei bugetare în cuantum de 11.547,11 RON, precum şi
- obligarea pârâţilor la restituirea acestor sume.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3999 din 12 decembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management Programul Operaţional Capital Uman şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 3999 din 12 decembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza, admiterea acţiunii reclamantei.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-reclamantă arată în esenţă că în considerentele hotărârii recurate nu sunt analizate probele administrate, nu sunt stabilite împrejurările de fapt şi nici normele de drept substanţiale şi procedurale incidente, astfel că soluţia pronunţată nu este motivată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată că instanţa a reţinut în mod eronat starea de fapt din speţă şi a aplicat greşit dispoziţiile legale, în condiţiile în care, în cazul serviciilor incluse în anexa nr. 2B la O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de participare în cel mult 48 de zile după ce a finalizat procedura prin atribuirea contractului de achiziţie publica a cărui valoare depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 57 alin. (2) lit. a) sau lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.
4. Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Cu titlu prealabil, se constată că prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative s-a înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene prin preluarea structurilor de specialitate şi activităţilor aferente de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, motiv pentru care Ministerul Fondurilor Europene a fost citat în cauză.
Pe fond, se constată că reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. x/09.03.2016, a Deciziei nr. 641/RI/01.04.2016 privind soluţionarea Contestaţiei nr. 3975/C.B./18.03.2016, înregistrate la MMFPSPV-OIPOSDRU sub nr. x/18.03.2016, desfiinţarea corecţiei financiare de 15.396,15 RON şi a creanţei bugetare în cuantum de 11.547,11 RON, precum şi obligarea pârâţilor la restituirea acestor sume.
Examinând hotărârea recurată din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat de către recurentă, Înalta Curte constată că, în speţă, prin considerentele hotărârii recurate au fost redate aspecte de fapt ale cauzei şi anumite texte de lege, fără a fi arătate în concret împrejurările ce au stat la baza soluţiei pronunţate şi nici elementele logico-juridice ce au condus instanţa la pronunţarea acestei soluţii.
Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, hotărârea pronunţată de prima instanţă va cuprinde:
"b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".
Motivarea hotărârii judecătoreşti, respectiv a soluţiilor pronunţate, trebuie realizată într-o manieră clară şi coerentă, fiind indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară şi constituie o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada, pe de o parte, că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de instanţă, dar şi că soluţiile adoptate de către instanţele judecătoreşti se întemeiază pe un raţionament logico-juridic menit să confere certitudinea că instanţa a pronunţat o soluţie justă, în raport cu împrejurările de fapt ale cauzei şi temeiurile de drept aplicabile.
Întrucât legiuitorul prevede cu titlu imperativ obligaţia motivării hotărârilor judecătoreşti într-un mod care să corespundă exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., precum şi exigenţelor art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi care să facă posibil controlul de legalitate a hotărârii recurate de către instanţa de recurs, Înalta Curte constată că, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În raport cu această soluţie nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentă, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanţă cu ocazia rejudecării cauzei.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă împotriva sentinţei civile nr. 3999 din 12 decembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă împotriva sentinţei civile nr. 3999 din 12 decembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 noiembrie 2019.