Competence for military personnel service relationship disputes: exclusive jurisdiction of first-instance administrative courts over local inspectorate liability

Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Prima instanţă învestită.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă la data de 12.10.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu, a solicitat anularea Ordinului M.A.I. nr. 275/05.06.2002, pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul de Interne, acest ordin aproba "Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor legii cu privire la salarizarea personalului militar din instituţiile de apărare naţională, ordine publica si siguranţă naţională precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii" prevăzute în Anexa l, conform art. 64 din Legea 138/1999; obligarea Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Giurgiu de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului.

Prin cererea de modificare a cererii introductive, depusă la data de 29.11.2018 reclamantul a modificat capătul unu al cererii, solicitând anularea în parte a Ordinului M.A.I. nr. 275/05.06.2002 în ceea ce priveşte normele de aplicare a pct. 5 al Notei din Anexa 1 la Legea nr. 138/1999 precizată în Anexa 1 cap. III - dispoziţii finale pct. 40 alin. (2), cu privire la sintagma "sau subinginer".

Iar, la data de 14.01.2019 reclamantul a depus cerere completatoare prin care a solicitat obligarea Inspectoratului de Jandarmi Giurgiu să comunice actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 155, pronunţată la data de 15.04.2019, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Giurgiu a reţinut că, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Obiectul cererii reclamantului este anularea unui act administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, care este o autoritate publică centrală, prin urmare, în baza art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 şi art. 132 C. proc. civ., Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. A doua instanţă învestită.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018.

Prin sentinţa civilă nr. 444 din data de 16.09.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti privind capetele de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale.

A declinat judecarea capetelor de cerere formulate de reclamantul A., în contradictoriu INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GIURGIU, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale, în favoarea Tribunalului Giurgiu.

A disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea în parte a Ordinului MAI nr. 275/2002.

S-a format un nou dosar privind capătul de cerere disjuns, în cadrul căruia a acordat termen de judecată la data de 08.11.2019 - ora 12, pentru când s-a dispus citarea părţilor, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne cu menţiunea de a depune în copie conformă cu originalul Ordinul MAI nr. 275/2002. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecarea cauzei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, cu privire la capetele de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a reţinut că, potrivit art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. …….. (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Curtea a reţinut că reclamantul a fost încadrat la pârâtul Inspectoratul Judeţean Giurgiu şi este domiciliat în mun. Giurgiu.

Curtea a mai reţinut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 550/2004, inspectoratul de jandarmi judeţean este subordonat nemijlocit Inspectoratului General şi este destinat planificării, organizării, conducerii şi executării misiunilor specifice şi îndeplinirii atribuţiilor ce revin jandarmeriei într-o zonă de responsabilitate corespunzătoare teritoriului unui judeţ, având personalitate juridică în raport de art. 6 alin. (4) din Legea nr. 550/2004.

În acest sens, prin raportare la art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că revine Tribunalului Giurgiu competenţa de soluţionare a capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale.

Mai mult, potrivit deciziei nr. 10/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) şi (3), art. 16, art. 17 şi art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) şi g) şi art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul de cadre militare (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care îşi desfăşoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici cu statut special."

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că odată calificate raporturile juridice deduse judecăţii ca fiind raporturi de serviciu, prin efectul dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, se poate concluziona în sensul că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public - în concret, acestea au ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului(pct. 99).

Cum, pretenţiile reclamantului formulate în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu derivă din raportul de serviciu al reclamantului, în raport de art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, de asemenea Curtea a constatat că revine Tribunalului Giurgiu competenţa de soluţionare a capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale.

Astfel, s-a reţinut faptul că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare doar în privinţa primului capăt de cerere, formulat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne.

Curtea a mai reţinut că nu sunt incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. întrucât nu există o strânsă legătură între primul capăt de cerere şi celelalte capete de cerere.

Pentru aceste considerente, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti privind capetele de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale şi a declinat judecarea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu, având ca obiect obligarea de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale, în favoarea Tribunalului Giurgiu.

În acest sens, în temeiul art. 99 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea în parte a Ordinului MAI nr. 275/2002 şi a format un nou dosar privind capătul de cerere disjuns, în cadrul căruia s-a acordat termen la data de 08.11.2019 - ora 12, pentru când se s-a dispus citarea părţilor, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne cu menţiunea de a depune în copie conformă cu originalul Ordinul MAI nr. 275/2002.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă.

Pentru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.

În ceea ce priveşte cadrul procesual se constată că, obiectul cererii deduse judecăţii, în raport de care între cele două instanţe s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă, constă în obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea pârâtului de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale.

Înalta Curte constată că, pretenţiile reclamantului formulate în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu derivă din raportul de serviciu al reclamantului, iar pentru soluţionarea acestor tipuri de acţiuni competenţa de soluţionare aparţine completurilor specializate în judecarea cauzelor de contencios administrativ raportat la calitatea de funcţionar public a reclamantului.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

În acest sens se au în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 10/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) şi (3), art. 16, art. 17 şi art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) şi g) şi art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ litigiile având ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul de cadre militare (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care îşi desfăşoară activitatea în baza unor raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici cu statut special."

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că odată calificate raporturile juridice deduse judecăţii ca fiind raporturi de serviciu, prin efectul dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, se poate concluziona în sensul că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public - în concret, acestea au ca obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului (pct. 99).

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată in vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanţe - 10.10.2018), care statuează în mod expres că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (…)".

Competenţa stabilită de textul de lege mai sus menţionat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

Înalta Curte, având în vedere că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Giurgiu de a înainta valoarea coeficienţilor de încadrare pe funcţie a reclamantului, obligarea pârâtului de a comunica actualizarea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin aplicarea coeficientului de ierarhizare pentru funcţia de stat prevăzut cu gradul de locotenent-colonel şi plata despăgubirilor materiale, precum şi faptul că acesta are domiciliul în raza teritorială a Tribunalului Giurgiu, constată că acestei instanţe îi aparţine competenţa de soluţionare a prezentei cauze.

5. Soluţia Înaltei Curţi

Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Giurgiu, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 noiembrie 2019.