Interim suspension of enforcement of budgetary interest claims: cumulative conditions of well-justified case and imminent harm

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Iaşi a solicitat instanţei să dispună suspendarea executării Procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate cu nr. x/28.03.2018, emis de către Direcţia Plăţi şi Contabilitate Proiecte din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 11 iulie 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a suspendat executarea Procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate cu nr. x/28.03.2018, emis de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Plăţi şi Contabilitate până la soluţionarea definitivă a cauzei.

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din data de 11 iulie 2018 a Curţii de Apel Iaşi, a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat că singurul argument de nelegalitate susţinut de instanţa de fond vizează faptul că dobânzile au fost calculate la valoarea întregii corecţii de 10% şi nu la valoarea corecţiei de 5%, aşa cum a fost redusă pe fondul cauzei de către Curtea de Apel Iaşi, în Dosarul nr. x/2016.

Opinia instanţei de fond este eronată, întrucât corecţia financiară aplicată prin Nota de constatare nr. x/19.04.2016 nu a fost anulată sau suspendată definitiv de instanţele de judecată, deoarece împotriva sentinţei prin care s-a dispus reducerea corecţiei financiare de la 10% la 5%, a declarat recurs.

Cu privire la producerea unei pagube iminente, arată că "posibilitatea executării silite a intimatului - reclamant pentru sume pe care nu le-ar datora" nu este suficientă pentru a demonstra existenţa condiţiei pagubei iminente, întrucât eventuala producere a unei pagube trebuie să fie consecinţă a executării, iar nu însăşi executarea actului atacat.

4. Întâmpinarea formulată în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Municipiul Iaşi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând criticile expuse de recurent, în raport cu dispoziţiile incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Municipiul Iaşi a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat suspendarea executării Procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate cu nr. x/28.03.2018 emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, la care face trimitere art. 15 din aceeaşi lege, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii de fond, şi anume existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Cazul bine justificat este definit în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 prin referirea la împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În speţă, prima instanţă a reţinut în mod corect că sunt suficiente indicii care să contureze aparenţa dreptului în favoarea reclamantului, în condiţiile în care dobânzile stabilite prin procesul-verbal a cărei suspendare a executării se solicită au fost stabilite în raport cu corecţia financiară de 10% stabilită prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor financiare nr. x/19.04.2016, corecţie care a fost diminuată de către Curtea de Apel Iaşi, prin Sentinţa civilă nr. 42/06.03.2017, la 5%.

În cadrul procedurii sumare a suspendării executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul cauzei; de aceea, nici probatoriului administrat pentru stabilirea existenţei unor indicii de răsturnare a prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ, nici analizei efectuate de instanţă nu li se poate pretinde amploarea şi profunzimea probelor şi raţionamentelor pe care se fundamentează o soluţie pronunţată cu privire la acţiunea în anularea actului.

Instanţa de control judiciar constată că, în cauză, criticile invocate de intimatul- reclamant cu privire la baza de calcul a dobânzilor stabilite prin procesul-verbal contestat, în condiţiile în care la data emiterii acestui proces-verbal, Curtea de Apel Iaşi a analizat legalitatea corecţiei financiare de 10% aplicată intimatului - reclamant şi a redus-o la 5%, sunt de natură să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a se analiza pe fond, conţinutul actului administrativ.

În plus, soluţionarea acţiunii în anularea procesului-verbal aflat în discuţie, a fost suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei în care a fost pronunţată Sentinţa civilă nr. 42/06.03.2017, prin care a fost redusă corecţia financiară.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o evaluare justă a datelor speţei şi în ceea ce priveşte condiţia iminenţei unei pagube, luând în considerare posibilitatea executării silite a reclamantului pentru sume pe care nu le-ar datora şi consecinţele negative pe care le-ar avea asupra activităţii sale.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Plăţi şi Contabilitate Proiecte împotriva încheierii din 11 iulie 2018 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 februarie 2019.

GGC - GV