Challenge to professional association quality standards; waiver of appeal qualified as renunciation under party autonomy
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice upheld the lower court's dismissal of the administrative action, effectively allowing the defendant professional association to prevail. The dispute arose when a plaintiff challenged the validity of quality standards adopted by the governing board of a national psychology college, but the Court of Appeal had previously dismissed the claim for lack of standing. During the appeal hearing before the High Court, the plaintiff explicitly waived the appeal, and the defendants agreed to this withdrawal. The court legally qualified this waiver as a "renunciation of the appeal" (desistare de la recurs) under Article 463(1) of the Code of Civil Procedure, applying the principle of party autonomy in civil proceedings to accept the plaintiff's voluntary abandonment of the judicial remedy, thereby rendering the lower court's dismissal final and definitive.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (4) din C. proc. civ; Challenge to professional association quality standards; waiver of appeal qualified as renunciation under party autonomy: Deşi sub aspectul formei, recurenta - reclamantă şi-a intitulat cererea ca fiind o "renunţare la judecarea recursului", Înalta Curte, fiind datoare în virtutea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., de a da o calificare juridică corectă a actului, în raport de voinţa reală a părţilor cu privire la efectele cererii de renunţare, constată că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ., care reglementează Achiesarea la hotărâre ca reprezentând renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1 Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată la data de 20.10.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016 reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii Colegiul Psihologilor din România şi Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Hotărârii Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România nr. 5/2015 pentru aprobarea Standardelor de calitate în serviciile psihologice - Partea generală, Cartea I, cu modificările aduse prin Hotărârea Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România nr. 3/2016.
2 Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 786 din data de 7 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia lipsei de interes, invocată de către pârâtă, prin întâmpinare.
A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Colegiul Psihologilor din România şi Comitetul Director al Colegiului Psihologilor din România, ca lipsită de interes.
3 Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin calea de atac formulată s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, în vederea rejudecării.
4 Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul - pârât Colegiul Psihologilor din România a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat, arătând că sentinţa atacată este legală şi temeinică.
5 Procedura în faţa instanţei de recurs
Prin declaraţia orală, efectuată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2019, recurenta - reclamantă A., prin reprezentantul legal, a precizat că înţelege să renunţe la calea de atac formulată împotriva sentinţei civile nr. 786 din data de 7 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Intimatele - pârâte, prin avocat, şi-au exprimat acordul cu privire la cererea de renunţare la judecarea recursului.
6 Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, constată faptul că recurenta - reclamantă a formulat cerere de renunţare la judecata recursului în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2019.
Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.
Deşi sub aspectul formei, recurenta - reclamantă şi-a intitulat cererea ca fiind o "renunţare la judecarea recursului", Înalta Curte, fiind datoare în virtutea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., de a da o calificare juridică corectă a actului, în raport de voinţa reală a părţilor cu privire la efectele cererii de renunţare, constată că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ., care reglementează Achiesarea la hotărâre ca reprezentând renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.
În raport de dispoziţiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea recurentei-reclamante A. de renunţare la judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea recurentei-reclamante A. la judecarea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 786 din data de 7 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 noiembrie 2019.