Standing of central administrative body in post-commission employment placement and salary disputes

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 31.10.2017, pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud, obligarea pârâtului de rândul 1 să emită şi să semneze actul administrativ de încadrare şi acordare a gradului militar la care este legal îndrituit în urma promovării concursului din data de 02.11.2016, respectiv aferent funcţiei de ofiţer specialist II, la Compartimentul Auto - Serviciul logistic în cadrul I.P.J. "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud, cu data de 19.12.2016 (în subsidiar 01.01.2017), respectiv obligarea structurilor şi eşaloanelor inferioare în carul celor 3 instituţii publice să întreprindă toate demersurile pe care dispoziţiile legale incidente le impun în vederea încadrării pe funcţia de specialist II la Compartimentul Auto -Serviciul legislaţiei în cadrul I.P.J. "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud şi să-i comunice actele corespunzător încadrării în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sentinţei, să fie obligate instituţiile pârâte la plata diferenţelor salariale dintre salariul corespunzător încadrării (inclusiv sporurile aferente) la care avea dreptul ca urmare a promovării concursului din 02.11.2016, aferent postului pentru care a concurat, calculat cu indicele şi majorările intervenite conform legii începând cu data de 19.12.2016 (în subsidiar 01.01.2017) şi salariul obţinut la actualul loc de muncă, diferenţe calculate până la data încadrării efective a postului obţinut la concurs din data de 02.11.2016; cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, în considerarea faptului că emiterea ordinului este în competenţa MAI; ordonator de credite este unitatea şi, în condiţiile Legii nr. 554/2004, o autoritate poate avea calitatea de pârât numai în măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a soluţionat în termen legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau un interes legitim.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere că actul de numire are loc ulterior emiterii actului de încadrare în muncă şi acordarea gradului militar a cărui competenţă nu îi aparţine.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 62 din 14 martie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal:

- a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţi prin întâmpinările depuse;

- a admis în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud;

- a obligat pârâţii să efectueze operaţiunile pentru emiterea actelor privind ocuparea postului vacant - ofiţer specialist II la Compartimentul Auto din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud.

- a obligat pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Gelu Voievod" Bistriţa-Năsăud să emită actele de numire/încadrare pe funcţia menţionată ca urmare a declarării "admis" la concursul organizat pentru ocupare post în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii;

- a respins petitul privind obligarea la plata drepturilor salariale;

- a obligat pârâţii, în solidar, să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.050 RON.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei au formulat recurs pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Geju Voievod" Bistriţa-Năsăud.

Recursul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează doar obligarea în solidar a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Recursul Inspectoratului General al Jandarmeriei, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 6 C. proc. civ., vizează pe de o parte greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive cât şi fondul pricinii.

Recursul Ministerul Afacerilor Interne, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează fondul litigiului.

II.Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Examinând cu prioritate recursul Inspectoratului General al Jandarmeriei, în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a acestui recurent, trebuie pornit de la temeiul de drept apreciat ca incident în cauză de către instanţa de fond, respectiv art. 38 din Ordinul MAI nr. 665/2008 şi Legea nr. 80/2005.

Respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive s-a făcut cu motivarea că pârâtii au o serie de atribuţii, competente de avizare, aprobare, în stabilirea cerinţelor de ocupare a posturilor, organizare a concursurilor, verificare şi emitere a actelor, respectiv a ordinelor, dispoziţiilor de încadrare/numire (art. 11, art. 6, art. 32, art. 38 din Ordin).

În realitate competenţa de emitere a ordinului/dispoziţiei de încadrare în muncă aparţine pârâtei I.J.J. Bistriţa-Năsăud iar cea de acordare a gradului profesional/militar aparţine Ministerului Afacerilor Interne, succesiunea fiind în ordine inversă celei reglementate de art. 38 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008.

În aceste condiţii, cum nici textul legal incident în speţă art. 38 din Ordinul MAI nr. 665/2008 nu acordă vreo competenţă în raport de obiectivul cererii acestei recurente, excepţia este întemeiată şi urmează a fi admisă.

Cât priveşte criticile pe fondul cauzei prin recurs, data fiind lipsă calităţii sale procesuale nu mai au a fi analizate.

Referitor la recursul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud acesta vizează exclusiv acordarea cheltuielilor de judecată în solidar în sarcina părâţilor.

În motivare s-a arătat că acesta şi-a îndeplinit obligaţia de organizare a concursului astfel că suportarea cheltuielilor de judecată are a se face potrivit "culpei procesuale a fiecăruia şi raportului juridic existent între părţi", în acest sens invocându-se faptul că recurenta este o instituţie publică.

Aprecierea asupra faptului că instituţiile publice nu ar trebui să fie obligate, în situaţia în care se pierde un proces (art. 453 C. proc. civ.) la plata cheltuielilor de judecată, invocată şi de alte astfel de entităţi, nu poate fi primită, nici legea, nici Constituţie, nici principiile de drept printre care cel al egalităţii părţilor neconţinând o astfel de prevedere.

Pe de altă parte, poziţia recurentei prin întâmpinare a fost de respingere a acţiunii reclamantului astfel că, recursul nu apare a fi întemeiat din această perspectivă.

Cât priveşte recursul MAI, acesta vizează greşita aplicare de către instanţa de fond a prevederilor legale incidente, astfel în ceea ce priveşte inserarea în fişa postului a studiilor necesare pentru îndeplinirea în condiţii optime a sarcinilor de serviciu, contrar celor reţinute de către instanţa de judecată, prevederile Hotărârii de Guvern nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-2017 sunt aplicabile şi în prezenta cauză, în sensul că studiile necesare ocupării postului nu pot fi altele decât cele regăsite în nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare.

Astfel, Hotărârea de Guvern nr. 376/2016 a fost emisă în temeiul art. 132 alin. (2) şi art. 138 afin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, potrivit cărora nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, propus de către agenţiile de evaluare a calităţii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educaţiei Naţionale, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv.

Actul normativ indicat este singurul care reglementează domeniile şi specializările/programele de studii universitare, astfel că studiile prevăzute în fişa postului -cerute pentru ocuparea postului scos la concurs nu pot fi altele decât cele reglementate de către legiuitor, întrucât, în caz contrar, nu ar putea fi valorificate documentele de studii depuse de candidaţi.

De asemenea, potrivit art. 20 alin. (1) lit. f) din Ordinul M.A.I nr. 665/2008, una dintre condiţiile obligatorii participării la concurs este ca persoana să aibă studii corespunzătoare cerinţelor postului pentru care candidează.

Contrar celor reţinute de către instanţă, chiar dacă în anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I nr. 665/2008, referitoare la modalităţile de completare a fişei postului, nu se face trimitere la nomenclator, astfel cum am indicat mai sus, studiile prevăzute în fişa postului trebuie să fie stabilite în raport de specificul activităţii care urmează a fi desfăşurată, dintre cele reglementate de către actele normative incidente în materie, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 376/2016.

Pe cale de consecinţă, în raport de argumentele expuse, extinderea domeniilor de studii prevăzute în fişa postului, neregăsite în nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare apare ca fiind o măsură nelegală.

Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate identificat de către D.G.M.R.U, respectiv faptul că în fişa postului, la modulul B pct. 3.2. - Pregătire de specialitate este prevăzută condiţia:

"cursuri de perfecţionare ofiţeri auto", iar la pct. 3.4. - Autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor este prevăzut:

"permis conducere autovehicule, categoria B", condiţii care nu se regăsesc în anunţul publicat de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa - Năsăud pe site-ul instituţiei, opinăm că instanţa a apreciat în mod greşit că nu este necesar ca anunţul să conţină cerinţele prevăzute în fişa postului.

S-a arătat că potrivit art. 26 alin. (2) lit. a) din Ordinul M.A.I nr. 665/2008, anunţul privind posturile vacante pentru care se organizează concurs trebuie să conţină denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele cerinţe ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fisa postului.

Deşi în conţinutul legislaţiei incidente domeniului de referinţă nu sunt enumerate în mod concret care sunt principalele cerinţe din fişa postului, din perspectiva încadrării posturilor cu personal care a dobândit cunoştinţe în urma parcurgerii unor programe de formare profesională, atât timp cât în fişa postului este prezentată cerinţa referitoare la parcurgerea unor astfel de cursuri, solicitarea unor înscrisuri doveditoare devine cerinţă principală necesară a fi menţionată în anunţ.

Astfel, referitor la condiţia privind parcurgerea unui curs de perfecţionare ofiţeri auto, arătăm că, potrivit prevederilor art. 2 lit. f) din Ordinul M.I.R.A nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, "recrutarea din sursă externă reprezintă recrutarea realizată din rândul oricăror categorii de persoane care deţin aptitudinile, abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru ocuparea posturilor vacante; în cadrul acestei forme de recrutare pot fi identificate, în condiţiile legii, inclusiv persoane care fac deja parte din efectivele Ministerului Afacerilor Interne".

Aşadar, potenţialii candidaţi ar fi putut fi persoane care, fie au avut calitatea de cadre militare/poliţişti, fie persoane care fac parte din M.A.I. sau din alte structuri din Sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Pe de altă parte, potrivit capitolului II din Anexa nr. 1 la Ordinul M.I.R.A nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, cerinţa referitoare la pregătirea de specialitate se completează dacă este indispensabilă urmarea unor cursuri.

Prin urmare, atât timp cât în fişa postului este prevăzută o astfel de cerinţă, fără a se menţiona parcurgerea cursului ulterior încadrării, este de la sine înţeles faptul că prezentarea unor documente care să demonstreze îndeplinirea respectivei condiţii, este necesară anterior numirii în funcţie, în situaţia de faţă la depunerea dosarului de recrutare.

Astfel, cât priveşte H.G. nr. 177/2016 despre care se afirmă că nu a fost luate în considerare la întocmirea documentaţiei din anunţul concursului pentru ocuparea postului şi a cerinţelor din fişa postului acest act normativ a intrat în vigoare ulterior datei anunţului pentru concurs astfel că nu poate fi vorba despre incidenţa dispoziţiilor sale.

Cât priveşte Ordinul MAI nr. 665/2008 cerinţa studiilor la care se face referire evident este inaplicabilă angajaţilor din surse externe altfel accesul în aceasta modalitate la examen fiind blocat.

Referitor la cea de-a doua critică, respectiv absolvirea de cursuri de perfecţionare ofiţeri auto este evident că nu putea fi solicitată pentru modalitatea de angajat din sursă externă, astfel ca cerinţa în mod corect nu a fost menţionată în anunţ.

Teoria pe care recurenta o face că astfel ar fi putut fi angajate fie persoane care au avut calitatea de militar/poliţist, fie persoane activând în MAI, fie în alte structuri ale sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este incompatibilă cu însăşi opţiunea prin nimic dovedită a fi nelegală, cum a menţionat şi instanţa de fond, pentru angajarea din sursă externă.

Cât priveşte nemenţionarea obligativităţii deţinerii unui permis autovehicule categoria B, deşi nu s-a dovedit relevanţa cerinţei, în speţă reclamantul deţinea un astfel de permis astfel că nu se poate vorbi despre vreo potenţială descalificare pentru acest argument.

În aceste condiţii în raport de criticile din recurs vizând fondul cauzei nu poate fi vorba nici despre erori ale cerinţelor pentru concursul ce s-a organizat nici de neîndeplinirea condiţiilor impuse câştigătorului acestuia prin fişa postului.

3. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum motivele invocate de Inspectoratul General al Jandarmeriei se circumscriu în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6, Înalta Curte va admite acest recurs, şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raport la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va casa sentinţa şi admiţând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive va respinge acţiunea împotriva acestuia.

Cum motivele invocate de Ministerul Afacerilor Interne nu se circumscriu în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. va respinge acest recurs.

Cum motivele invocate de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud nu se circumscriu în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiile art. 496 C. proc. civ. va respinge acest recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române împotriva sentinţei nr. 62 din 14 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A. împotriva acestui pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menţine în rest sentinţa.

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud împotriva sentinţei nr. 62 din 14 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2019.