Jurisdictional competence for access-to-archives action under Law 554/2004: central versus municipal authority rank
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction, assigning the case to the Bucharest Court of Appeal and ruling that the appellate court is competent to adjudicate the merits, overriding the lower tribunal's declination and the appellate court's subsequent declination. The dispute arose from a plaintiff's administrative lawsuit under Law no. 554/2004 seeking to compel two public archives to grant access to historical documents from 1949–1965 regarding the state expropriation of agricultural land, specifically challenging the archives' refusal or failure to provide records from the former Raion Council of the municipality. The Supreme Court determined that because the defendants included both a central administrative authority (the National Archives) and a municipal-level authority (the Municipal Archives Direction), the criterion of the emitting authority's rank under Article 10(1) of Law no. 554/2004 required the involvement of a central authority, thereby establishing the exclusive jurisdiction of the Courts of Appeal for such administrative acts.
Legislator headnote
AI generatedart. 99 alin. (2) C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 399 alin. (1) C. proc. civ, art. 400 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Jurisdictional competence for access-to-archives action under Law 554/2004: central versus municipal authority rank: The dispute arose from a plaintiff's administrative lawsuit under Law no. 554/2004 seeking to compel two public archives to grant access to historical documents from 1949–1965 regarding the state expropriation of agricultural land, specifically challenging the archives' refusal or failure to provide records from the former Raion Council of the municipality. The Supreme Court determined that because the defendants included both a central administrative authority (the National Archives) and a municipal-level authority (the Municipal Archives Direction), the criterion of the emitting authority's rank under Article 10(1) of Law no. 554/2004 required the involvement of a central authority, thereby establishing the exclusive jurisdiction of the Courts of Appeal for such administrative acts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the dispositive to establish the power of the Supreme Court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Procedural provision cited in the dispositive to authorize the Supreme Court to assign the case to the competent court (Bucharest Court of Appeal).
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019 reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Arhivele Naţionale ale României şi Direcţia Arhivelor Naţionale Ale Municipiului Bucureşti a solicitat obligarea pârâtelor: să permită accesul la consultarea Deciziilor Comitetului Executiv al Sfatului Popular I.V. Stalin/30 în termen de la 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii; să permită consultarea opisurilor precum şi consultarea documentelor din cadrul următoarelor fostelor direcţii ale Sfatului Popular Raion I.V.
Stalin/30 decembrie: Juridic, Agricolă, Administrativ Gospodărie Comunală; să permită Consultarea tabelelor/situaţiilor centralizate cu terenurile cedate/preluate întocmite de Sfatul Popular Raion I.V. Stalin/30 decembrie; să permită Consultarea Opisurilor Deciziilor fostului Sfat Popular al Raionului I.V. Stalin/30 decembrie (orice alte denumiri asemenea al acestui for) din perioada 1949, 1950 -1965; să comunice dacă în cadrul arhivei Sfatului Popular Raion LV. Stalin există orice fel de document emis de oricare dintre următoarele direcţii - Direcţia Oficiul Juridic, Direcţia Agricolă, Administrativ, Gospodărie Comunală, Direcţia Financiară cu privire la imobilele-terenuri proprietatea autoarei sale B.
în suprafaţa de 1,62 hectare sau 1,4 hectare sau orice altă suprafaţă potrivit contractelor de vânzare ce au fost anexate cererilor; să comunice dacă în cadrul fondului arhivistic al Sfatului Popular Raion LV. Stalin există orice fel de situaţii, tabele centralizate cu privire la trecerea în proprietatea statului a terenurilor - indiferent de actul normativ, hotărâri judecătoreşti, administrative etc (spre ex. terenuri cedate conform HCM nr. 308/1953, terenuri preluate potrivit Decretului nr. 115/1951, Decretul nr. 224/1951, Decretul nr. 115/1959, oricare alte Decrete sau tabele centralizate de Sfatul Popular Raion I.V.
Stalin cu privire la terenuri ce au ajuns în proprietatea acestuia, a statului etc - întocmite de fostul Sfat Popular Raion LV Stalin în perioada de funcţionare a acestui organ şi, pe cale de consecinţă să comunice dacă B. figurează în acestea; să comunice dacă în cadrul fondului arhivistic al Sfatului Popular Raion I.V. Stalin există Decizia Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Raion I.V. Stalin anul emisei în 1949 şi parţial 1950, Decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raion I.V. Stalin (sau orice alte denumiri a acestui for) emise în perioada 1950 - 1965 şi/sau Decizie/Proces-verbal/Lucrări de şedinţă a Sfatului Popular Raion I.V.
Stalin emise în perioada 1950 - 1965 din care să rezulte preluarea de către Stat a imobilului/lor proprietatea B. privind terenurile arabile agricole situate în fosta comuna Băneasa pe moşia C. sau orice altă adresă sub care ar mai putea figura în aceste decizii în suprafaţă de 1,62 ha sau 1,40 sau orice altă suprafaţă cu care ar putea figura în această/e decizie/i.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin Sentinţa civilă nr. 4244 din 10 iunie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul formulează pretenţii în contradictoriu cu pârâtele Arhivele Naţionale ale României şi Direcţia Arhivelor Naţionale ale Municipiului Bucureşti.
A mai reţinut Tribunalul că pentru stabilirea instanţei competente se aplică criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a refuzului, dar şi prevederile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., cererile formulate în contradictoriu cu autorităţile pârâte având o cauză juridică comună, aflându-se în strânsă legătură.
Prin Sentinţa civilă nr. 555 din 8 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
A reţinut instanţa că, în speţă, deşi sunt chemate în judecată două pârâte, Arhivele Naţionale ale României şi Direcţia Arhivelor Naţionale ale Municipiului Bucureşti, întreaga referire a reclamantului este de fapt făcută cu privire la pârâta Direcţia Arhivelor Naţionale ale Municipiului Bucureşti, căreia reclamantul i s-a adresat cu cererile înregistrate sub nr. x.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Astfel cum s-a arătat, reclamantul a învestit instanţa de judecată cu o acţiune în contencios administrativ, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, prin care a solicitat obligarea pârâţilor Arhivele Naţionale ale României şi Direcţia Arhivelor Naţionale Ale Municipiului Bucureşti să permită accesul la consultarea Deciziilor Comitetului Executiv al Sfatului Popular I.V. Stalin/30 în termen de la 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii; să permită consultarea opisurilor precum şi consultarea documentelor din cadrul următoarelor fostelor direcţii ale Sfatului Popular Raion I.V.
Stalin/30 decembrie: Juridic, Agricolă, Administrativ Gospodărie Comunală; să permită Consultarea tabelelor/situaţiilor centralizate cu terenurile cedate/preluate întocmite de Sfatul Popular Raion I.V. Stalin/30 decembrie; să permită Consultarea Opisurilor Deciziilor fostului Sfat Popular al Raionului I.V. Stalin/30 decembrie (orice alte denumiri asemenea al acestui for) din perioada 1949, 1950 - 1965; să comunice dacă în cadrul arhivei Sfatului Popular Raion LV. Stalin există orice fel de document emis de oricare dintre următoarele direcţii - Direcţia Oficiul Juridic, Direcţia Agricolă, Administrativ, Gospodărie Comunală, Direcţia Financiară cu privire la imobilele-terenuri proprietatea autoarei sale B.
în suprafaţa de 1,62 hectare sau 1,4 hectare sau orice altă suprafaţă potrivit contractelor de vânzare ce au fost anexate cererilor; să comunice dacă în cadrul fondului arhivistic al Sfatului Popular Raion LV. Stalin există orice fel de situaţii, tabele centralizate cu privire la trecerea în proprietatea statului a terenurilor - indiferent de actul normativ, hotărâri judecătoreşti, administrative etc (spre ex. terenuri cedate conform HCM nr. 308/1953, terenuri preluate potrivit Decretului nr. 115/1951, Decretul nr. 224/1951, Decretul nr. 115/1959, oricare alte Decrete sau tabele centralizate de Sfatul Popular Raion I.V.
Stalin cu privire la terenuri ce au ajuns în proprietatea acestuia, a statului etc - întocmite de fostul Sfat Popular Raion LV Stalin în perioada de funcţionare a acestui organ şi, pe cale de consecinţă să comunice dacă B. figurează în acestea; să comunice dacă în cadrul fondului arhivistic al Sfatului Popular Raion I.V. Stalin există Decizia Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Raion I.V. Stalin anul emisei în 1949 şi parţial 1950, Decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular Raion I.V. Stalin (sau orice alte denumiri a acestui for) emise în perioada 1950 - 1965 şi/sau Decizie/Proces-verbal/Lucrări de şedinţă a Sfatului Popular Raion I.V.
Stalin emise în perioada 1950 - 1965 din care să rezulte preluarea de către Stat a imobilului/lor proprietatea B. privind terenurile arabile agricole situate în fosta comuna Băneasa pe moşia C. sau orice altă adresă sub care ar mai putea figura în aceste decizii în suprafaţă de 1,62 ha sau 1,40 sau orice altă suprafaţă cu care ar putea figura în această/e decizie.
Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instituie două criterii de determinare a competenţei instanţei de fond, respectiv criteriul valoric şi criteriul rangului autorităţii emitente în cadrul sistemului administrativ.
În speţă, având în vedere obiectul cauzei, este incident criteriul rangului autorităţii emitente sau autorităţii a cărei obligarea se solicită, în cadrul sistemului administrativ.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 1 din H.G. nr. 1376 din 18 noiembrie 2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, " (1) Arhivele Naţionale se înfiinţează, se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, la nivel de direcţie, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea aparatului central al Arhivelor Naţionale, la nivel de direcţie în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi a direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale şi a Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale, la nivel de servicii."
Conform prevederilor art. 4 din H.G. "(1) Arhivele Naţionale se organizează la nivel central şi teritorial. Aparatul central este organizat la nivel de direcţie şi are în subordine 41 de servicii judeţene ale Arhivelor Naţionale şi Serviciul Municipiului Bucureşti al Arhivelor Naţionale".
În acord cu opinia exprimată de Tribunalul Bucureşti, Înalta Curte constată că reclamantul formulează pretenţii în contradictoriu cu două autorităţi publice, din care o autoritate pârâta - Arhivele Naţionale ale României are competenţă la nivel central, iar o altă alta autoritate pârâta - Direcţia Arhivelor Naţionale Ale Municipiului Bucureşti are competenţă la nivel municipal.
Or, Arhivele Naţionale ale României este o autoritate publică de nivel central, fapt ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale (...) se soluţionează în fond de către curţile de apel".
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită înseşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Arhivele Naţionale ale României şi Direcţia Arhivelor Naţionale ale Municipiului Bucureşti în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2019.
GGC - LM