Union suit over police officer's salary assigned to Arad court on member-domicile jurisdiction.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative territorial competence conflict by assigning the case to the Arad Tribunal, Section III of administrative and fiscal litigation (labor and social insurance disputes), ruling in favor of that court's jurisdiction and against the Bucharest Tribunal. The underlying dispute is an administrative action filed by a national police and customs officers' union on behalf of a member police officer, seeking recalculation and payment of salary rights against the Bucharest Municipal Police Directorate General. The Court held that the union acted as a representative of its members, not as the plaintiff itself, so the claimant is the individual member domiciled in Arad County; consequently, under Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, and read with Article 28 of Law No. 62/2011 and Article 24 of the Civil Procedure Code, the exclusive territorial jurisdiction lies with the court of the plaintiff's domicile, not the union's seat. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 544/2004, art. 37 din C. proc. civ, art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004; Union suit over police officer's salary assigned to Arad court on member-domicile jurisdiction: The underlying dispute is an administrative action filed by a national police and customs officers' union on behalf of a member police officer, seeking recalculation and payment of salary rights against the Bucharest Municipal Police Directorate General. The Court held that the union acted as a representative of its members, not as the plaintiff itself, so the claimant is the individual member domiciled in Arad County; consequently, under Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, and read with Article 28 of Law No. 62/2011 and Article 24 of the Civil Procedure Code, the exclusive territorial jurisdiction lies with the court of the plaintiff's domicile, not the union's seat. The decision is final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis establishing the High Court's competence to resolve the negative competence conflict.
Procedural basis empowering the High Court to determine the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 16.10.2018, iniţial sub nr. de Dosar x/2018, ulterior, în urma disjungerii, sub nr. x/2019, reclamantul A. - prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor " Pro Lex" a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, obligarea pârâtei la recalcularea şi plata drepturilor salariale.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa nr. 1821/2019 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Arad reţinând, în esenţă, incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004 şi, în condiţiile în care reclamantul din prezenta cauză domiciliază pe raza Tribunalului Arad, acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.
Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat sub acelaşi număr la data de 16.07.2019 pe rolul Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.
Hotărârea Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal
Prin Sentinţa civilă nr. 704 din data de 18 octombrie 2019 Tribunalul Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis la rându-i excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cauzei.
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut, în esenţă că, în cauză, acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de sindicat, în numele membrilor de sindicat, cererea fiind întemeiată pe dispoziţiile din Legea dialogului social nr. 62/2011, care prevede în art. 28 următoarele"Art. 28. - (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".
Reclamantul SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX" cu sediul în Bucureşti, are calitate procesuală activă în cauză, astfel încât competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei competente de la sediul acestuia, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ pentru soluţionarea conflictului.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, având în vedere următoarele considerente:
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanţii au calitatea de funcţionari publici cu statut special - poliţişti - şi, dat fiind că prezenta acţiune în contencios administrativ are ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită de art. 109 din Legea nr. 188/1999.
În conformitate cu dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
Dispoziţiile legale menţionate nu stabilesc însă care este instanţa competentă teritorial, astfel că devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Instanţele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluţioneze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu domiciliul/sediul reclamanţilor/reclamantului, apreciind diferit asupra problemei legitimităţii procesuale a organizaţiilor sindicale, respectiv dacă acestea acţionează în calitate de reclamanţi sau doar ca reprezentanţi ai membrilor lor.
Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 11 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 30 iulie 2018.
Astfel, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 544/2004:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
De asemenea, potrivit alin. (4) al art. 10, introdus prin art. I pct. 11 din Legea nr. 212/2018, "(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."
În art. 37 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Legitimarea procesuală a altor persoane" se prevede că în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
În condiţiile în care o reglementare a fost adoptată de legiuitor cu un scop clar şi precis, efectele acesteia nu pot fi extinse la alte situaţii, mai ales când pentru aceste "alte situaţii" există dispoziţii legale exprese.
Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privinţa determinării instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".
În cauză, acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor " PRO LEX", în " numele membrilor de sindicat", adică în calitate de reprezentant al membrilor săi, în prezenta cauză a domnului A., aşadar, nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018.
Textul de lege menţionat instituie o competenţa teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului.
În cauza de faţă, deşi prin acţiunea pendinte se urmăreşte plata unor drepturi băneşti în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor " PRO LEX" nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, iar calitatea de reclamant revine membrilor de sindicat, deoarece aceştia sunt titularii dreptului pretins, interesul promovării acţiunii aparţinând tot acestora.
Dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, în condiţiile în care, anterior modificării aduse prin Legea nr. 212/2018, articolul 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincţie după cum acţiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.
Deci, actualul text legal, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată - 16.10.2018- instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.
Astfel cum se poate observa din conţinutul Tabelului anexat la dosarul Tribunalului Bucureşti, reclamantul A.-membru de sindicat, domiciliază în judeţul Arad şi acţiunea a fost formulată (şi) în numele său de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor " PRO LEX". Astfel, în cauză, sindicatul are calitatea de reprezentat şi nu de reclamant.
Faţă de aceste considerente, având în vedere că Sindicatul are calitatea de reprezentat şi nu de reclamant, iar domiciliul reclamantului din prezenta cauză este situat în judeţul Arad, constată că acestei instanţe îi aparţine competenţa de soluţionare a prezentei cauze.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 4 februarie 2020.
GGC - OB