Excise tax dispute remanded for failure to verify administrative acts without complete inspection file

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 06.07.2015 sub nr. x/2015, reclamanta S.C. DG PETROL S.R.L., în faliment, a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscala - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea în parte a deciziei de soluţionare a contestaţiilor nr. 1/05.01.2015, precum şi a deciziei de impunere nr. x/18.11.2011 a Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti şi a raportului de inspecţie fiscală nr. x/17.11.2011 pentru suma de 3.759.256 RON, reprezentând acciza la motorina în cuantum de 1.952.415 RON; majorări de întârziere aferente accizelor la motorina în cuantum de 1.314.121 RON; penalităţi aferente accizelor la motorina în suma de 292.862 RON; accize la biodiesel în suma de 86.511 RON; majorări de întârziere aferente accizelor la biodiesel în suma de 100.370 RON şi penalităţi de întârziere aferente accizelor la biodiesel în suma de 12.977 RON.

În şedinţa publică din data de 22.10.2015, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Prin sentinţa nr. 2887 din 05 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea formulată de reclamanta S.C. DG PETROL S.R.L. prin Lichidator Judiciar A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. DG PETROL S.R.L. prin Lichidator Judiciar A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În cadrul acestui motiv de recurs recurenta-reclamantă invocă mai multe aspecte de nelegalitate ale sentinţei atacate prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea şi menţinute ca legale Decizia nr. 1/5.01.2015 prin care a fost soluţionată contestaţia administrativă formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x XI.2011 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 27735/17. XI.2011.

Recurenta-reclamantă invocă încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material sub următoarele aspecte:

-respingerea excepţiei de nulitate a actelor administrative contestate privind lipsa semnăturii unuia dintre membrii echipei de control.

-stabilirea în sarcina reclamantei a unor sume de plată reprezentând accize la motorină şi accize la biodiesel prin decizia de soluţionare a contestaţiei, sume care nu au fost individualizate şi stabilite prin actele de control. Se apreciază că au fost încălcate dispoziţiile art. 213 alin. 1 Codul de procedură fiscală, în urma soluţionării contestaţiei administrative fiind îngreunată situaţia fiscală a societăţii reclamante.

La pct. 3,4 şi 5 din acţiune reclamanta contestă pe situaţia de fapt cele reţinute de autorităţile de control şi cele reţinute de prima instanţă apreciind că în parte acciza aferentă cantităţii de motorină şi cantităţii de biodiesel a fost calculată greşit şi în parte nu este datorată, pe motiv că societatea reclamantă nu s-a sustras obligaţiei de plată a accizei, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 194 alin. (4) din Legea nr. 571/2003.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul admiteri acţiunii astfel cum a fost formulată.

La dosar pârâta-intimată ANAF a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare .

Motivat prin încheierea din 12.03.2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de recurenta-reclamantă de sesizare a CJUE în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile - dosar recurs.

În şedinţa publică din 21.05.2015, Curtea în baza art. 22 C. proc. civ. coroborat cu art. 13 din Legea nr. 554/2004 a admis în parte proba cu acte solicitată de reclamantă, respectiv actele care au stat la baza deciziei de soluţionare a contestaţiei.

Această probă a fost admisă constatându-se că aceste acte nu există la dosarul de fond, iar prima instanţă nu a făcut aplicarea art. 13 din Legea nr. 554/2004.

Ca urmare a adresei emisă, intimata-pârâtă a comunicat la dosar actele menţionate în adresa din 28.08.2019 - dosar respectiv decizia de impunere din 18. XI.2011, RIF din 17. XI.2011 contestaţia administrativă formulată de reclamantă şi alte documente.

În şedinţa publică din 10. XI.2019 reclamanta-recurentă a susţinut completarea probei cu acte prin depunerea la dosar a anexelor RIF-ului şi a altor acte apreciate ca utile soluţionării cauzei depuse cu cererea depusă prin registratură la data de 15. XI.2019 - dosar recurs.

Motivat, Curtea a apreciat această cerere ca tardivă în raport de dispoziţiile 492(1) şi (2) C. proc. civ. şi a respins-o ca atare.

Analizând recursul declarat în raport de motivul de recurs invocat şi de actele depuse, Curtea apreciază pentru următoarele considerente că în cauză se impune casarea cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe pe motiv că prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, în cauză fiind aplicabile dispoziţiile art. 497-498(1) C. proc. civ.

La acordarea cuvântului asupra recursului, Curtea a pus în discuţia părţilor incidenţa dispoziţiilor art. 498 alin. 2 C. proc. civ. în condiţiile în care prima instanţă a judecat cauza fără a avea la dosar actele care au stat la baza emiterii deciziei de soluţionare contestată.

Curtea apreciază că în cauză prima instanţă deşi a pronunţat o soluţie de respingere a acţiunii ca neîntemeiată nu a intrat în judecata fondului cauzei deoarece nu a făcut aplicarea art. 13 din Legea nr. 554/2004 neexistând la dosarul de fond toate actele care au stat la baza emiterii deciziei de soluţionare a contestaţiei.

Deşi instanţa de recurs a făcut aplicarea art. 492 alin. 1 şi (2) C. proc. civ. pentru o parte din actele solicitate,

În cauză s-a constatat că prima instanţă nu a realizat o verificare a legalităţii actelor contestate conform art. 13(1 şi 13(2) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - ca instanţă de recurs fiind în imposibilitate de a exercita controlul de legalitate asupra hotărârii contestate, respectiv asupra soluţiei de respingere a acţiunii.

Cu ocazia rejudecării prima instanţă va face aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 cu privire la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii deciziei de soluţionare a contestaţiei, inclusiv a anexelor în măsura în care acestea se încadrează în dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 554/2004 .

Cu ocazia rejudecării prima instanţă va aprecia asupra utilităţii probei cu acte, care a fost apreciată ca tardiv formulată de instanţa de recurs şi a utilităţii probei cu interogatoriu pe situaţia de fapt şi a expertizei contabile.

Aceasta în condiţiile în care reclamanta atât în acţiune cât şi în concluziile din faţa instanţei de recurs a arătat că înţelege să conteste atât obligaţia de plată a accizei stabilită în sarcina sa cât şi cuantumul acestor accize.

Aceasta în condiţiile în care părţile au poziţii divergente privind mişcările de produse energetice accizabile între gestiunile societăţilor implicate respectiv între reclamanta-recurentă B..

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 497 alin. 1 şi 498(2) C. proc. civ. va admite recursul şi va casa sentinţa atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. DG Petrol S.R.L. prin lichidator judiciar A. împotriva sentinţei civile nr. 2887 din 5 noiembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2019.