Salary reclassification suit assigned to Bucharest Court of Appeal under Article 7(2) Annex V Law 153/2017.

Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 329 din 9 mai 2019, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Gorj şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. şi pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Vâlcea, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 470 din 19 septembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea dedusă judecăţii reclamanţii au solicitat reîncadrarea şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 440,16 RON, începând cu 9.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzuta de Legea nr. 293/2015) începând cu 1.12.2015 şi obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legala penalizatoare, calculate de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

În conformitate cu dispoziţiile art. 8 din capitolul VIII al Anexei VI din Legea nr. 284/2010, indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi salariale ale judecătorilor, procurorilor, magistraţilor - asistenţi şi ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se stabilesc, după caz, de ministrul justiţiei, de preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta lege se prevede altfel.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariate, poate face contestaţie, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituţii din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

De asemenea, art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ mai sus menţionat, prevede că împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Cererea de reîncadrare salarială formulată de reclamanţi, ce reprezintă capătul principal al cererii de chemare în judecată, presupune emiterea ordinului de salarizare de către ministrul justiţiei, iar o astfel de cerere se soluţionează de secţia contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Înalta Curte constată că, dispoziţiile speciale menţionate nu fac nicio distincţie în funcţie de motivul nemulţumirii angajatului stabilind necircumstanţiat competenţa de soluţionare a nemulţumirilor legate de modul de stabilire a drepturilor salariale.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea secţiei contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z. Şi AA., în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Piteşti şi Ministerul Justiţiei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.