Appeal inadmissible against final re-examination decision under Civil Procedure Code Article 200
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, leaving the lower court’s final and binding decision intact. The dispute involved a procedural challenge where the appellant, having been refused a re-examination request to overturn the annulment of his initial complaint, incorrectly filed an appeal against a final decision; the underlying matter concerned a request to annul a civil complaint filed against public officials. Relying on Article 200(7) of the Civil Procedure Code, which stipulates that decisions on re-examination requests in complaint verification proceedings are final, the court determined that such decisions are not subject to appeal under Articles 483 and 457(1) of the same Code, thereby establishing that no further recourse was legally available.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 alin. (5) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 200 din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ; Appeal inadmissible against final re-examination decision under Civil Procedure Code Article 200: Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul declarat de petentul A. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe procurorii B., C., D. şi comisarul de poliţie E., fiind nemulţumit de conduita adoptată faţă de aspectele pe care le-a sesizat acestora.
Prin Încheierea nr. 3 din 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel Suceava a anulat cererea de chemare în judecată având ca obiect "alte cereri" formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D. şi E..
Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a formulat cerere de reexaminare întemeiată pe art. 200 alin. (5) din C. proc. civ., solicitând să se revină asupra măsurii de anulare.
Cererea de reexaminare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 1 februarie 2019, sub nr. x/2018/a1.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Încheierea nr. 11 din 19 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de reexaminare a anulării cererii de chemare în judecată formulată de petentul A., ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii civile menţionate la pct. I.2 a formulat recurs petentul A..
4. Apărările formulate în cauză
Legal citaţi, intimaţii B., C., D. şi E. nu a formulat întâmpinare în cauză.
5. În prezenta cale de atac, petentul F. a formulat o cerere de intervenţie în interes propriu.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul declarat de petentul A. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
În ordinea de soluţionare a celor două categorii de excepţii (excepţia nulităţii recursului şi excepţia inadmisibilităţii recursului), Înalta Curte a dat prioritate analizei aspectului de inadmisibilitate, întrucât vizează inexistenţa căii de atac, în timp ce nulitatea vizează modul (condiţiile procedurale) în care trebuie să se exercite calea de atac, reţinând astfel, că primează excepţia inadmisibilităţii recursului.
Faţă de soluţia prefigurată, Înalta Curte consideră că nu s-a mai impus examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie principală (în interes propriu, aşa cum s-a exprimat petentul F.), primând verificarea admisibilităţii căii de atac declarate în cauză.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, iar potrivit art. 129 din Constituţia României, împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauză, obiectul recursului îl formează o încheiere, pronunţată de instanţa de primă jurisdicţie în procedura de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată, reglementată de dispoziţiile art. 200 din C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (4) - (7) din C. proc. civ.:
"(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, (...)."
Potrivit dispoziţiilor legale citate, Înalta Curte constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate întrucât, împotriva încheierii de anulare (alin. (5), reclamantul a avut deschisă calea de atac a cererii de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării (alin. (6), iar soluţia pronunţată asupra acestei cereri este definitivă (alin. (7).
Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege", iar art. 634 alin. (1) din acelaşi cod statuează că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
În prezenta cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor menţionate, este definitivă.
Prin urmare, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 200 alin. (7), raportat la art. 483 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-petent nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii civile nr. 11 din 19 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.
GGC - OB