Nullity of appeal for failure to formulate specific casation grounds against administrative decisions on school health examination methodology

Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 20 aprilie 2016, reclamanta Asociaţia "A.", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a solicitat:

1. anularea deciziei nr. NB 10186/13.10.2015 emise de Ministerul Sănătăţii, prin care a fost respinsă contestaţia formulată în cadrul procedurii prealabile;

2. anularea deciziei nr. 17701/27.10.2015 emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin care a fost respinsă contestaţia formulată în cadrul procedurii prealabile;

3. anularea Ordinului nr. 1002/5057/2015 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii nr. 5298/1668/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, publicat în M.Of. nr. 675 din 4 septembrie 2015.

4. suspendarea executării actelor contestate până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2421 din 14 iulie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:

- a admis exceptia inadmisibilitatii capătului de cerere privind suspendarea executării deciziei nr. NB 10186/13.10.2015 emise de Ministerul Sănătăţii şi a deciziei nr. 17701/27.10.2015 emise de Ministerul Educatiei şi Cercetarii Stiintifice;

- a respins capătul de cerere privind suspendarea executării deciziei nr. NB 10186/13.10.2015 emise de Ministerul Sănătăţii şi a deciziei nr. 17701/27.10.2015 emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiintifice, ca inadmisibil;

- a respins exceptia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea deciziei nr. NB 10186/13.10.2015 emise de Ministerul Sănătăţii şi a deciziei nr. 17701/27.10.2015 emise de Ministerul Educatiei şi Cercetarii Stiintifice, ca neîntemeiată;

- a respins cererea de suspendare a executării Ordinului comun MS/MECS nr. 1002/5057/2015, ca neîntemeiată;

- a respins cererea de anulare a Ordinului comun MS/MECS nr. 1002/5057/2015, a deciziei nr. NB 10186/13.10.2015 emise de Ministerul Sănătăţii şi a deciziei nr. 17701/27.10.2015 emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiintifice, formulată de reclamanta Asociaţia "A.", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2421 din 14 iulie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Asociaţia "A.", întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea admiterii acţiunii introductive, cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a reluat, aproape integral şi în mod amplu, starea de fapt învederată şi în faţa primei instanţe, raportat la aspectele particulare ale cauzei, prezentând motivele pentru care se impunea, în opinia sa, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinările înregistrate la dosarul cauzei la data de 7 decembrie 2016 şi 8 decembrie 2016, atât intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii, cât şi intimatul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (în prezent, Ministerul Educaţiei Naţionale conform art. 10 din O.U.G. nr. 1/2017) au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Potrivit dispoziţiilor legale menţionate, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această lipsă de formă a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborate cu dispoziţiile art. 488 şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând cererea de recurs şi susţinerile recurentei, constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenta îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă prin hotărârea recurată.

Deşi recurenta-reclamantă a indicat, în mod formal, că recursul se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motivele de recurs preiau conţinutul cererii de chemare în judecată, fără a combate în mod efectiv considerentele hotărârii recurate.

Nici punctul de vedere formulat de recurenta-reclamantă asupra excepţiei nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată din oficiu, nu justifică, într-o manieră convingătoare, respectarea condiţiilor prevăzute de art. 486-489 C. proc. civ., argumentul privind dezvoltarea pe larg a motivului de casare fiind neîntemeiat, în condiţiile în care, astfel cum s-a arătat anterior, recurenta s-a limitat la reluarea argumentelor din faza procesuală a fondului, fără a aduce critici motivate, raportate la conţinutul concret al hotărârii atacate.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că prin motivare a recursului trebuie să se înţeleagă nu doar indicarea unuia dintre motivele de casare, ci şi dezvoltarea motivelor avute în vedere, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat. Este necesar să existe critici punctuale privind soluţia primei instanţe şi aplicarea greşită a legii. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la reiterarea conţinutului cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) cu referire la art. 486 alin. (1) lit. (d) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 2421 din 14 iulie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.