Annulment of appeal against interlocutory dismissal of constitutional unconstitutionality challenge for missing 48-hour filing deadline

Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea depusă în cadrul dosarului nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 iunie 2019, înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe sub nr. x/2019/a1.1, recurentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ.

2. Hotărârea atacată

Prin încheierea din 21 iunie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de recurentul A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 C. proc. civ., ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 21 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.1, recurentul A. a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că încheierea atacată este lovită de nulitate, conform dispoziţiilor art. 176 alin. (5) din C. proc. civ.. În opinia sa, şedinţa de judecată nu a fost publică, întrucât la termenul din 21.06.2019 a fost pronunţată o încheiere de şedinţă (secretă). Recurentul apreciază că, prin lipsa publicităţii şedinţei de judecată, i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei într-o şedinţă publică, drept garantat şi recunoscut de art. 6 par. 1 din CEDO şi art. 47 par. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) şi i s-a cauzat o vătămare, care nu poate fi înlăturată decât prin casarea încheierii atacate.

A mai arătat recurentul că este nelegală soluţia de respingere a cererii sale privind sesizarea Curţii Constituţionale, întrucât a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor privind publicitatea şedinţei de judecată.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinare, intimatul Avocatul Poporului a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare şi excepţia tardivităţii formulării cererii de recurs, cu consecinţa anulării recursului, în ipoteza admiterii oricăreia dintre excepţiile invocate, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Legal citat, intimatul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu a formulat întâmpinare în cauză.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând excepţia nulităţii recursului pentru declararea tardivă a căii de atac, invocată de intimatul Avocatul Poporului prin întâmpinare, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în virturtea normei de trimitere de la art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată.

În prealabil, se constată că intimatul Avocatul Poporului a invocat prin întâmpinare şi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

În ordinea de soluţionare a excepţiilor, Înalta Curte se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei de tardivitate a recursului, deoarece nerespectarea termenului de declarare a căii de atac determină, ca efect al decăderii, pierderea dreptului nevalorificat în termenul legal. Prin constatarea decăderii, admiterea acestei excepţii exclude cercetarea celorlalte aspecte invocate.

În cauză, regimul căii de atac este reglementat de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia:

"(...) încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. (...)"

Încheierea recurată a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 21 iunie 2019, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Or, în condiţiile în care încheierea atacată a fost pronunţată la 12.06.2019, iar cererea de recurs a fost depusă prin poştă la data de 25.06.2019 şi înregistrată la Registratura Înaltei Curţi la data de 28.06.2019, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii atacate a fost declarat cu nerespectarea termenului de 48 de ore, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, constatând că excepţia nulităţii recursului ca urmare a declarării tardive a căii de atac, invocată de intimatul Avocatul Poporului prin întâmpinare, este întemeiată, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 21 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.