Nullity of cassation appeal for failure to frame grounds within statutory illegality requirements

Şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 115 din 14 octombrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, a respins cererea formulată de reclamantul Municipiul Târgu- Mureş - prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul MUNICIPIUL TÂRGU MUREŞ - PRIN PRIMAR, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar, pe fondul cauzei, admiterea ca temeinică şi legală a acţiunii privind anularea Notei de neconformitate emisă sub nr. x/2016, înregistrată la instituţia sa sub nr. x/02.02.2016, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu privire la contractul de lucrări nr. x/19.06.2015, COD SMIS 48370, cu titlul "Reabilitare termică a 10 blocuri de locuinţe în Târgu- Mureş - LOT 1", prin care i s-a aplicat o reducere procentuală în cuantum de 5% din valoarea contractului mai sus- arătat, încheiat între U.A.T. Municipiul Târgu- Mureş şi S.C. A..., precum şi anularea Deciziei nr. 98/16.03.2016 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către U.A.T. Târgu- Mureş, precum şi restituirea sumei de 3.528.154,55 RON reţinute cu titlu de corecţie financiară, în baza cererilor de rambursare.

În recursul său, întemeiat în drept pe prevederile pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul- reclamant Municipiul Târgu Mureş - prin Primar a relevat, pe scurt, situaţia în fapt în cauză şi a criticat sentinţa recurată pentru nelegalitate, ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, invocând, în esenţă, motive: cu privire la criticile instanţei de fond referitor la faptul că nu a respectat principiul transparenţei, şi, instanţa de fond a apreciat că, comisia de evaluare nu putea să solicite clarificări în temeiul art. 72 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 925/2006.

În continuare, recurentul- reclamant a reluat, în întregime şi identic motivele dezvoltate în cererea de chemare în judecată, concluzionând că nu au fost încălcate niciunul din principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, şi nici prevederile O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind aplicat niciun criteriu discriminatoriu, motiv pentru care nu există nicio abatere care să determine aplicarea unei corecţii financiare.

Faţă de dispoziţiile art. 490 alin. (2) teza I C. proc. civ., cu referire la art. 471 alin. (5) din Legea nr. 134/2010- noul C. proc. civ., raportat la art. XVII alin. (3) şi art. XV alin. (3) din Legea nr. 2/2013, se constată că intimatul- pârât MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Bucureşti, căruia i s-a comunicat recursul, a formulat întâmpinare, prin care, în principal, a invocat excepţia nulităţii recursului, iar, în situaţia în care se va trece peste această excepţie, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, în conformitate cu dispoziţiile art. 223, coroborat cu art. 411 C. proc. civ., solicitând, totodată, a se proceda la judecarea cauzei şi în lipsa părţilor.

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 31 octombrie 2018, Înalta Curte a stabilit termenul pentru judecata pe fond a recursului, la data de 12 noiembrie 2019, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. excepţia nulităţii recursului, pentru neîndeplinirea cerinţei motivării căii de atac, deoarece nerespectarea acestei condiţii imperative atrage sancţiunea nulităţii, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte, Înalta Curte urmează să o admită şi să anuleze recursul, având în vedere următoarele considerente:

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate. În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pot. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.. Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.

În speţă, se constată că recursul, deşi formal încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat; aceasta în condiţiile în care, recurentul- reclamant reiterează, în calea extraordinară de atac, integral, aspectele sesizate în cererea de chemare în judecată, fiind, de fapt, o copiere identică a acesteia, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc sentinţa atacată.

Mai mult, prin cererea de recurs nu se aduce nicio critică (de legalitate) sentinţei atacate; dimpotrivă, se reiau, amplu, aspecte în ce priveşte fondul cauzei, aşa cum au fost redate în cererea de chemare în judecată.

Faţă de criticile deduse judecăţii în calea de atac a recursului, cât şi prin raportare la considerentele instanţei de fond, Înalta Curte constată, astfel, că, printr-o preluare identică a motivelor invocate şi dezvoltate în cererea de chemare în judecată, recurentul-reclamant readuce spre analiză instanţei de control judiciar probleme asupra cărora instanţa anterioară a răspuns prin hotărârea atacată, fără a combate însă dezlegările punctuale cuprinse în sentinţă, ceea ce pune problema imposibilităţii încadrării susţinerilor acestuia în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., câtă vreme nu se poate cenzura, în absenţa unor critici împotriva dezlegărilor sentinţei de fond, soluţia acestei instanţe.

Or, prezentarea, din nou, a argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigenţelor cerute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici care pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate.

Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs, ceea ce, în speţă, nu se poate reţine. Recurentul- reclamant nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazului de casare prevăzut de lege.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ., şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul- pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv, aceea a nulităţii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. urmând a anula recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul- pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Anulează recursul declarat de reclamantul Municipiul Târgu Mureş prin Primar împotriva sentinţei nr. 115 din 14 octombrie 2016 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2019.