Tenure exam failure: Appellant's appeal nullified for failing to cite specific grounds of illegality under Art. 488 CPC.

Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2019

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 16 mai 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, arătând că a fost vătămat în drepturile sale prin răspunsurile oferite de autorităţile publice subordonate pârâtului, respectiv prin refuzul de a fi încadrat ca profesor titular cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în urma promovării examenului de titularizare pe care l-a susţinut în anul 2015, la disciplina matematică.

Prin cererea precizatoare formulată la 29.09.2016, reclamantul a arătat că solicită ca instanţa să dispună să fie încadrat cu contract pe perioadă nedeterminată la Liceul Traian din Bucureşti.

Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că obiectul prezentei cereri nu se referă la exprimarea vreunui refuz nejustificat, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, care să provină de la autoritatea executivă. Aceasta nu a încălcat drepturile subiective ale reclamantului şi nu are atribuţii şi competenţe pentru realizarea pretenţiilor acestuia.

Prin Decizia nr. 2313/28.09.2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 1090 din 28 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, în consecinţă.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1090 din 28 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Recursul nu a fost încadrat în motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului formulat de reclamantul A., Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul A., prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care pârâtul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă.

Astfel, motivele de recurs se limitează la a relua argumentaţia din cererea de chemare în judecată, fără a aduce critici raportate la conţinutul concret al sentinţei atacate, fără a indica şi combate eventualele măsuri nelegale dispuse de instanţa de fond.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În condiţiile în care dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea căii de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, şi art. 489 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va constata nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1090 din 28 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului, formulat de A. împotriva sentinţei nr. 1090 din 28 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 noiembrie 2019.