Exclusive jurisdiction of the Bucharest Court of Appeal for challenging judicial inspection dismissal resolutions under Law 317/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 19 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul Sistem Informatic Integrat E- Administraţie a chemat în judecată în calitate de pârâţi Consiliul Superior Al Magistraturii - Inspecţia Judiciară, precum şi judecătorii A., B., C. şi D., formulând plângere împotriva Rezoluţiei Inspecţiei Judiciare nr. 4939/IJ/2274/DIJ/2018 din 17 iulie 2018, comunicată la data de 6 septembrie 2018, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se dispună desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei la Inspecţia Judiciară, în vederea continuării procedurii disciplinare prin punerea în mişcare a acţiunii disciplinare faţă de doamnele judecător.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 601 din 19 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, potrivit art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător, care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 111/F-CONT din data de 10 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului negativ.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că Legea nr. 317/2004 stabileşte competenţa exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ. privind competenţa facultativă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Astfel cum rezultă din expunerea prezentată anterior, obiectul cauzei îl constituie acţiunea formulată de reclamanţi împotriva Rezoluţiei din 17 iulie 2018, prin care Inspecţia Judiciară a dispus, în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, clasarea sesizării formulate de contestator, privind activitatea doamnelor judecător A., B., D. şi C. din cadrul Tribunalului Gorj.

Înalta Curte reţine că prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 529 din 16 iulie 2014, s-a constatat că sintagma "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege.

Deşi s-a declarat neconstituţionalitatea sintagmei "rezoluţia de clasare este definitivă", reţinându-se că partea este lipsită de accesul la o instanţă judecătorească, textul de lege nu a fost modificat şi pus în acord cu cele statuate de instanţa de control constituţional.

De asemenea, Înalta Curte mai reţine că alin. (5) al art. 47 din Legea nr. 317/2004 prevedea că rezoluţia de respingere a sesizării poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

Prin urmare, în raport cu cele reţinute de Curtea Constituţională în decizia amintită, în concordanţă cu principiul prevăzut de art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispoziţiilor edictate pentru instituţia juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speţă a regimului juridic aplicabil acţiunii exercitate împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării (art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată), Înalta Curte reţine aplicabilitatea procedurii cuprinse în prevederea mai sus enunţată, legiuitorul dorind a institui o competentă exclusivă a acestor gen de cauze în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Totodată, referitor la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 127 din C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării, respectiv: în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii;

Instanţa reţine că art. 127 din C. proc. civ. reglementează un caz de competentă facultativă în raport de calitatea părţii de judecător, însă, în ipoteza în care judecătorul are calitatea de pârât, reclamantul poate alege să sesizeze fie instanţa competentă, chiar dacă este cea la care judecătorul pârât îşi desfăşoară activitatea, fie vreuna dintre instanţele arătate de legiuitor.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul Sistem Informativ Integrat E - Administraţie în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară, A., B., C. şi D. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2019.

GGC - LM