Territorial jurisdiction for union-initiated labor claims on behalf of public servants under Law 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul Teritorial din Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj, în numele reclamanţilor (membrii de sindicat) A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC. şi DD., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj, obligarea acestora la acordarea aceluiaşi cuantum al sumei compensatorii corespunzătoare sporului de fidelitate, reclamanţilor-poliţişti, care au îndeplinit condiţiile de vechime ulterior datei de 31.12.2009 şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării, având aceeaşi vechime cu a poliţiştilor care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de spor de fidelitate de 20%, conform art. 5 alin. (11) şi (21) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015, şi la actualizarea sumelor cu coeficientul de inflaţie, de la data naşterii dreptului până la plata efectivă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 185 din 27 februarie 2019, aşa cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din data de 18 martie 2019, Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, acţiunea fiind formulată de reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat menţionaţi în cerere.

Totodată, a avut în vedere Decizia nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit cu care organizaţiile sindicale au calitate procesuală în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În concluzie, a apreciat că Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne are calitate procesuală activă, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul introducând acţiunea la instanţa competentă din punct de vedere teritorial, de la sediul său din Bucureşti, aflat în circumscripţia Tribunalului Bucureşti.

2.2 Prin Sentinţa nr. 2916 din 18 aprilie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut, faţă de calitatea reclamanţilor de funcţionari publici şi obiectul acţiunii (pretinse drepturi băneşti de la instituţia publică unde reclamanţii sunt încadraţi în funcţia publică deţinută), că în cauză sunt aplicabile, din punct de vedere al determinării competenţei teritoriale, dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, actualizată, ţinându-se cont şi de faptul că reclamanţii au domiciliul în Târgu Jiu, iar pârâtul are sediul în localitatea Târgu Jiu.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează obligarea autorităţilor pârâte la recalcularea salariului de bază şi a sporurilor la nivelul maxim al funcţiei ocupate, pentru reclamanţi, începând cu data 09.04.2015, şi la plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate în urma recalculării ce se cuvin reclamanţilor (membrii de sindicat) în numele cărora a fost promovată acţiunea.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât membrii de sindicat sunt funcţionari publici cu statut special, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:

"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Totodată, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

În art. 37 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Legitimarea procesuală a altor persoane" se prevede că, în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

În condiţiile în care o reglementare a fost adoptată de legiuitor cu un scop clar şi precis, efectele acesteia nu pot fi extinse la alte situaţii, mai ales când pentru aceste "alte situaţii" există dispoziţii legale exprese.

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privinţa determinării instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În cauză, acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de Biroul Teritorial din Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj, în calitate de reprezentant al funcţionarilor publici cu statut special, aşadar, nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018.

Textul de lege menţionat instituie o competenţa teritorială exclusivă, stabilind, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, că instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului, în speţă domiciliul reclamanţilor fiind pe raza judeţului Gorj.

Totodată, art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, când, de asemenea, competenţa de soluţionare se respectă, text de lege care, anterior modificării intervenite prin Legea nr. 212/2018, nu făcea o asemenea distincţie.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei, privind pe reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI-Biroul Teritorial din IPJ Gorj, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 octombrie 2019.

GGC - LM