Negative jurisdictional conflict resolved: Bucharest Tribunal to hear revolutionary certificate claim with incidental illegality exception.

Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, obligarea acestora, în solidar, în urma admiterii contestaţiei, să dispună continuarea proceduri de preschimbare întreruptă abuziv de pârât, respectiv, să îl treacă pe listingul de propuneri pentru Decret, să ceară avizarea de la autoritatea de control, să îi tipărească certificatul doveditor, să semneze acest certificate, să prezinte acest certificate doveditor Preşedintelui CPRD, în vederea semnării, să îi elibereze acest certificat împreună cu adeverinţa către Casa de Pensii.

Totodată, a precizat că cererea sa priveşte în principal obligarea, în solidar, a pârâţilor, să îi tipărească certificatul doveditor al calităţii de Luptător cu Rol Determinant, să îi semneze şi să îi elibereze acest certificat.

La termenul de judecată din 28.08.2018, reclamantul A. a invocat excepţia de nelegalitate a art. 21 din H.G. nr. 99/2015, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, iar prin încheierea de şedinţă de la aceeaşi dată Tribunalul Bucureşti a disjuns excepţia invocată, acordând termen de judecată la data de 04.09.2018, în dosarul nou format (29538/3/2018).

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 5178 din 4 septembrie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a excepţiei de nelegalitate în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reţinând că în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, având în vedere că actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.

2.2 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4706 din 16 noiembrie 2018, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că tribunalul, care a fost sesizat cu fondul litigiului reprezentat de anularea actului administrativ atacat (Decizia nr. 42/30.06.2015 a Comisiei pentru aplicarea prevederilor art. 92 din Legea 341/2004) şi în faţa căruia a fost invocată excepţia de nelegalitate, era competent să se pronunţe şi asupra excepţiei de nelegalitate, fie pe calea unei încheieri interlocutorii, fie prin hotărârea de soluţionare a cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează excepţia de nelegalitate a art. 21 din H.G. nr. 99/2015, invocată de către reclamant în cadrul dosarului nr. x/2018 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 4 aprilie 2018, privind obligarea autorităţilor pârâte la emiterea certificatului de revoluţionar "Luptător cu Rol Determinant", conform Legii nr. 341/2004.

Potrivit prevederilor art. 192 alin. (2) din C. proc. civ., "procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, în condiţiile legii", în cauză cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 4 aprilie 2018.

În raport cu data înregistrării demersului judiciar, conform art. 24 din C. proc. civ., se constată că sunt incidente prevederile art. 4 alin. (1) şi (2)

din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012, în vigoare de la data de 15.02.2013, potrivit cărora:

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu ori la cererea părţii interesate.

(2)Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul."

Din analiza acestor prevederi legale rezultă că instanţa competentă să se pronunţe asupra excepţiei de nelegalitate este chiar instanţa învestită cu soluţionarea fondului pricinii în care a fost invocată excepţia, şi nu instanţa de contencios administrativ determinată potrivit dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, instanţa de trimitere a aplicat greşit dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare anterioară datei de 15.02.2013, care atribuiau competenţa de soluţionare a excepţiei de nelegalitate în favoarea instanţei de contencios administrativ, la sesizarea instanţei învestite cu judecata fondului litigiului.

Or, noua reglementare a dispoziţiilor sus-menţionate a readus excepţia de nelegalitate în competenţa instanţei în faţa căreia a fost invocată, indiferent de natura juridică a litigiului, fiind evident caracterul incidental al acesteia.

În concluzie, se reţine că procedura de soluţionare a excepţiei de nelegalitate este guvernată, în ceea ce priveşte instanţa competentă, soluţiile care pot fi pronunţate şi calea de atac, exclusiv de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei, privind pe reclamanţii B., C., D., E., A. şi F., în contradictoriu cu pârâţii Societatea Naţională a Sării S.A., Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 octombrie 2019.