Timeliness of public sector competition application calculated under special administrative law provisions

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită prin Ordinul nr. 3879 din 22 decembrie 2014 şi Comisia de concurs constituită prin Ordinul nr. 3879 din 22 decembrie 2014 şi cu chemaţii în garanţie Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, constatarea cadrului abuziv de derulare a concursului pentru postul de conducere de Secretar Comună Tigveni, judeţul Argeş, concurs publicat în Monitorul Oficial al României Partea a III-a nr. 44 din 16 ianuarie 2015 şi a refuzului pârâţilor de a-l repune în situaţia anterioară datei de 6 februarie 2015.

Totodată, a solicitat să se constate daunele materiale şi morale produse de pârâţi, astfel:

- daune materiale în sumă de 1.080.144 RON, constând în drepturile salariale cuvenite pentru postul de Secretar Comună Tigveni;

- daune morale în valoare de 100.000 euro cursul BNR din data plăţii, ca urmare a încălcării drepturilor constituţionale şi legale.

1.2. La data de 22 octombrie 2015, reclamantul a depus cerere modificatoare la acţiunea introductivă de instanţă, prin care a arătat că solicită:

constatarea cadrului abuziv de derulare a concursului pentru ocuparea postului de conducere de Secretar în Comuna Tigveni, judeţul Argeş, concurs publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 44 din 16 ianuarie 2015, precum şi al refuzului pârâţilor de a-l repune în situaţia anterioară datei de 6 februarie 2015;

constatarea daunelor materiale şi morale produse, după cum urmează:

- daune materiale în sumă de 1.080.144 RON, constând în drepturile salariale pentru postul de Secretar Comună Tigveni, conform Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unică;

- daune morale produse în urma încălcării drepturilor constituţionale şi legale în valoare de 100.000 euro, la cursul BNR din data plăţii;

La termenul de judecată din data de 24 mai 2016, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a actelor emise de comisia de concurs în cadrul concursului anterior nominalizat, respectiv:

- rezultatul selecţiei de dosare afişat la sediul ANFP;

- procesul-verbal încheiat în data de 19 februarie 2015 cu privire la desfăşurarea probei scrise;

- raportul final al concursului pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de Secretar al Comunei Tigveni, judeţul Argeş, fără dată de întocmire;

- adresa A.N.F.P.- Bucureşti nr. 6695/7541/7672 din 23 februarie 2015.

2. Hotărârile de declinare

2.1. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 1944 din 30 iunie 2015, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

2.2. Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 7160 din 22 octombrie 2015, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

3. Soluţia pronunţată în regulatorul de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 294 din 09.02.2016, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal.

4. Soluţia instanţei de fond

4.1. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 2579 din 13 septembrie 2016, a admis excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de pârâta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi, în consecinţă, a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamant, ca inadmisibilă, a respins excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de obiect a acţiunii invocate de pârâta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi cererea de constatare a nulităţii cererilor de chemare în garanţie. De asemenea, a respins, ca neîntemeiate, acţiunea modificată formulată de reclamant şi cererile de chemare în garanţie a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerului Finanţelor Publice.

4.2. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă 4 octombrie 2016, a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în condica de şedinţă a completului 2 fond de la data de 13 septembrie 2016, în sensul că soluţia pronunţată în Dosarul nr. x/2015, aşa cum este aceasta consemnată în minuta ataşată la dosar, este următoarea:

"Admite excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de pârâta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Respinge ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de reclamant.

Respinge excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de obiect a acţiunii invocate de pârâta Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Respinge cererea de constatare a nulităţii cererilor de chemare în garanţie.

Respinge ca neîntemeiată acţiunea modificată formulată de reclamant.

Respinge ca neîntemeiate cererile de chemare în garanţie."

5. Calea de atac exercitată

Reclamantul a declarat recurs împotriva Sentinţei nr. 2579 din 13 septembrie 2016 şi a încheierii de şedinţă din data de 4 octombrie 2016, prin care a solicitat casarea acestora şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii, astfel cum a fost modificată.

5.1. Cu privire la sentinţa atacată, recurentul a invocat motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 - 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea acestor motive de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

5.1.1. În mod greşit, instanţa de fond a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă, fără a ţine seama de faptul că actele emise de Comisia de concurs şi de Agenţia Naţională a funcţionarilor Publici sunt acte administrative, în emise în vederea organizării şi desfăşurării concursului pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere, acte care modifică sau sting raporturi juridice.

Instanţa de fond nu a luat în calcul prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, precum şi situaţia de fapt existentă, respectiv aceea că nu a fost soluţionată contestaţia administrativă în termenul legal de 24 de ore, termen prevăzut de dispoziţiile art. 64 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008.

5.1.2. Prima instanţă a respins acţiunea, fără a ţine seama de următoarele aspecte:

- dosarul de concurs a fost depus în termenul legal;

- dreptul său la apărare a fost încălcat, în condiţiile în care Comisia de soluţionare a contestaţiilor nu s-a întrunit pentru a analiza contestaţia pe care a formulat-o, fapt ce atrage nulitatea concursului ce face obiectul prezentei cauze;

- intimaţii nu au respectat termenul procedural de 30 de zile instituit pentru publicarea anunţului de concurs în Monitorul Oficial, Partea a III-a;

5.2. Cu privire la încheierea de şedinţă atacată, recurentul a invocat motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea acestor motive de recurs, partea a susţinut următoarele aspecte:

- încheierea recurată nu întruneşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 444 C. proc. civ., întrucât instanţa a omis să se pronunţe asupra capătului principal din acţiunea modificată;

- aceasta a fost emisă cu încălcarea termenului procedural prevăzut de norma anterior indicată;

- părţile nu au fost legal citate pentru termenul la care încheierea fost pronunţată;

- temeiul de drept în baza căruia a fost realizată, nominalizat în cuprinsul său, este străin de natura pricinii.

6. Apărările formulate în cauză

6.1. Intimaţii Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au formulat întâmpinări în care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

6.2. Recurentul a formulat răspuns la întâmpinările depuse de intimaţi (dosar.

6.3. Intimatul Ministerul Finanţelor Publice a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

7. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa şi încheierea de şedinţă atacate, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinările şi notele scrise ale intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.

Aşa cum s-a precizat la pct. 1 din prezenta decizie, recurentul a solicitat instanţei de contencios administrativ:

- să constate cadrul abuziv de derulare a concursului pentru ocuparea postului de conducere de Secretar în Comuna Tigveni, judeţul Argeş, concurs publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 44 din 16 ianuarie 2015, precum şi al refuzului pârâţilor de a-l repune în situaţia anterioară datei de 6 februarie 2015;

- să oblige pârâţii să-i plătească daune materiale în sumă de 1.080.144 RON, constând în drepturile salariale pentru postul de Secretar Comună Tigveni, precum şi daune morale în sumă de 100.000 euro, la cursul BNR din data plăţii.

Recurentul a invocat şi excepţia de nelegalitate a actelor emise de comisia de concurs în cadrul concursului anterior nominalizat.

Prin sentinţa recurată, prima instanţă a respins:

- excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă;

- excepţiile inadmisibilităţii şi lipsei de obiect a acţiunii;

- cererea de constatare a nulităţii cererilor de chemare în garanţie;

- acţiunea, astfel cum a fost modificată, ca inadmisibilă;

- cererile de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca neîntemeiate.

Prin încheierea recurată, prima instanţă a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurate în condica de şedinţă a completului 2 fond, de la data de 13 septembrie 2016, în sensul că soluţia pronunţată în cauză este aşa cum aceasta este consemnată în minuta ataşată la dosar.

Înalta Curte împărtăşeşte soluţiile pronunţate de prima instanţă.

Reevaluând materialul probator administrat în cauză pentru a răspunde la criticile de nelegalitate formulate de recurent cu privire la sentinţa şi încheierea atacate, instanţa de control judiciar reţine următoarele:

7.1. Referitor la sentinţa contestată

7.1.1. Critica recurentului prezentată la pct. 5.1.1. este nefondată.

Aşa cum s-a precizat anterior, recurentul a invocat excepţia de nelegalitate cu privire la actele emise de Comisia de concurs şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, respectiv:

- rezultatul selecţiei de dosare afişat la sediul Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

- procesul-verbal încheiat în data de 19 februarie 2015 cu privire la desfăşurarea probei scrise;

- raportul final al concursului pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de Secretar al Comunei Tigveni, judeţul Argeş, fără dată de întocmire;

Conform dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate."

Aşadar, obiectul excepţiei de nelegalitate îl poate constitui un act administrativ unilateral cu caracter individual.

Definiţia legală a actului administrativ se regăseşte în art. 2 alin. (1) lit. c) din legea anterior arătată, care precizează că acesta este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regimul de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

În mod corect, prima instanţă a considerat că excepţia de nelegalitate invocată în cauză este inadmisibilă, deoarece vizează operaţiuni administrative efectuate de către comisia de concurs şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar nu acte administrative.

7.1.2. Critica recurentului prezentată la pct. 5.1.2. este nefondată.

Prin Adresa nr. x din 26 noiembrie 2014, Primăria comunei Tigveni, jud. Argeş a solicitat Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici organizarea concursului de recrutare pentru ocuparea funcţiei publice vacante de secretar al acestei unităţi administrativ teritoriale.

În urma solicitării primite, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a aprobat condiţiile de participare la concurs, a stabilit proba scrisă pentru data de 19 februarie 2015 şi a dispus constituirea comisiilor de concurs şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 3879 din 22 decembrie 2014.

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precizează, la art. 57 alin. (4), faptul că anunţul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a şi într-un cotidian de largă circulaţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului. În mod excepţional, termenul de 30 de zile poate fi redus, în condiţiile legii, pentru concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de execuţie temporar vacante.

De menţionat faptul că, în aplicarea dispoziţiilor art. VII alin. (1) din legea anterior arătată, a fost emisă H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

Pentru concursul de recrutare mai sus indicat, anunţul privind organizarea acestuia a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 44 din 16 ianuarie 2015. Conform anunţului, "dosarele de înscriere la concurs se pot depune în termen de 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici", proba scrisă a concursului fiind stabilită în acelaşi anunţ pentru data de 19 februarie 2015, ora 10:00.

Recurentul a depus dosarul de concurs la data de 6 februarie 2015, iar acest dosar a fost înregistrat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sub nr. x din 6 februarie 2015.

Prima etapă a concursului, respectiv selecţia dosarelor, a avut loc în data de 11 februarie 2015, moment la care comisia de concurs, constituită prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 3879 din 22 decembrie 2014, a respins dosarul recurentului, cu motivarea că a fost depus după expirarea perioadei de înscriere, care se împlinise la data de 4 februarie 2015, fiind, astfel, încălcate prevederile art. 49 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008.

Ulterior, recurentul a transmis, prin adresa înregistrată la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sub nr. x din 13 februarie 2015 documentul denumit "contestaţie", la care intimata a răspuns prin Adresa nr. x din 23 februarie 2015.

La concurs au fost înscrişi 5 candidaţi, iar la selecţia dosarelor au fost respinşi 4 candidaţi. La data de 19 februarie 2015, când a fost stabilită proba scrisă, candidatul declarat admis la selecţia dosarelor nu s-a prezentat în vederea susţinerii acesteia, aspect care a fost consemnat în Procesul-verbal nr. x din 20 februarie 2015 şi în Raportul final, ambele încheiate de către Comisia de concurs.

Problema litigioasă în cauza de faţă vizează împrejurarea dacă recurentul a depus dosarul de concurs în cadrul perioadei legale de înscriere.

Pe acest aspect, prezintă relevanţă dispoziţiile art. 156 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora: "termenele prevăzute în prezenta hotărâre se calculează avându-se în vedere inclusiv ziua când au început şi ziua când s-au sfârşit."

Din probatoriul administrat în cauză, rezultă în mod indubitabil faptul că recurentul a depus dosarul de concurs după expirarea perioadei de înscriere.

În acest sens, în mod corect judecătorul fondului cauzei a evidenţiat faptul că nu pot fi aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., care este o reglementare cu caracter general ce vizează calculul termenelor procedurale. Or, în materia analizată, respectiv cea privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, există o reglementare cu caracter special, respectiv cea anterior citată.

Aşadar, în condiţiile în care anunţul a fost publicat în data de 16 ianuarie 2015, rezultă că, potrivit art. 49 din H.G. nr. 611/2008, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 156 alin. (1) din acelaşi act normativ, termenul limită de 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României pentru depunerea dosarelor era 4 februarie 2015. Ca atare, recurentul nu a suferit vreo vătămare a interesului său legitim de a participa la concursul analizat, deoarece nu a respectat termenul prevăzut de art. 49 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008.

Contrar celor susţinute de recurent, autoritatea competentă a soluţionat contestaţia administrativă pe care a formulat-o împotriva soluţiei de respingere a dosarului de concurs ca fiind tardiv depus.

În contextul în care recurentul nu a fost declarat admis la concursul pentru ocuparea funcţiei publice de secretar al comunei Tigveni, jud. Argeş, nu are temei legal pentru a solicita acordarea daunelor materiale în sumă de 1.080.144 RON, constând în drepturile salariale pentru încadrarea pe acest post, precum şi daune morale în sumă de 100.000 euro, la cursul BNR din data plăţii.

7.2. Referitor la încheierea de şedinţă contestată

Motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., invocate de recurent, sunt nefondate, întrucât obiectul acestei încheieri a constat în soluţionarea sesizării din oficiu a îndreptării erorii materiale strecurate în condica de şedinţă a completului 2 fond, de la data de 13 septembrie 2016, în sensul că soluţia pronunţată în cauză este aşa cum aceasta este consemnată în minuta ataşată la dosar. Sesizarea a avut ca temei juridic prevederile art. 442 C. proc. civ., conform cărora:

"(1) Erorile sau omisiunile privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau ori la cerere.

(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.

(3) În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii."

Înalta Curte apreciază că soluţia pronunţată prin încheierea de şedinţă atacată a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiei normative anterior citate, deoarece neconcordanţa aflată în discuţie se poate rezolva printr-o îndreptare de eroare materială.

În mod evident, nominalizarea art. 281 din C. proc. civ. de la 1865 în cuprinsul încheierii este o simplă eroare de redactare, în realitate, fiind vorba despre art. 442 C. proc. civ.

Art. 444 C. proc. civ., indicat de recurent, nu este aplicabil în cauză, întrucât nu este vorba despre completarea hotărârii judecătoreşti. Ca atare, nu era necesară respectarea termenelor instituite prin această normă juridică şi nici citarea părţilor din proces.

8. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva încheierii de şedinţă din 4 octombrie 2016 şi Sentinţei civile nr. 2579 din 13 septembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 octombrie 2019.

GGC - LM