Non-communication of suspension order and miscalculation of time limit precluding declaration of peremption
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (ICCJ) admitted the appellant’s appeal, quashed the Court of Appeal’s decision, and remanded the case for further review, thereby allowing the appellant to prevail on procedural grounds. The dispute concerned a claim that the Court of Appeal erroneously declared the appellant’s appeal perished (perimat) under Article 416 of the Code of Civil Procedure; the key material facts were that the lower court’s order suspending proceedings to await related cases had not been formally communicated to the parties, and the time limit for peremption had not actually expired as calculated from the resolution of the pending related suits. The decisive legal basis was the improper application of Article 416 of the Code of Civil Procedure regarding procedural peremption, coupled with the procedural requirement that parties must be properly notified of judicial acts affecting their deadlines, leading the court to apply Article 497 of the Code of Civil Procedure and Article 20(3) of Law No. 554/2004 to mandate the annulment of the lower court’s ruling and restoration of the double degree of jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 416 alin. (1) din C. proc. civ, art. 421 alin. (2) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 416 din C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 497 din C. proc. civ; Non-communication of suspension order and miscalculation of time limit precluding declaration of peremption: Instanţa de control judiciar constată că soluţia Curţii de apel este nelegală, prevederile art. 416 din C. proc. civ. fiind aplicate în mod greşit.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 2139 din 15 iunie 2016, a constatat perimat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 4766 din 30.09.2013 pronunţate de Tribunalul Mehedinţi, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin şi intimatul-intervenient B., în temeiul dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., în temeiul art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut că în mod greşit Curtea de apel a constatat perimarea cererii sale, întrucât judecata cauzei a fost suspendată până la soluţionarea dosarelor nr. x/2012 şi nr. y/2012, acestea între timp fiind soluţionate, irevocabil, prin decizia nr. 178/R/27.10.2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, respectiv prin decizia nr. 14/19.01.2016 a Curţii de Apel Craiova, aşa încât nu a fost împlinit termenul de perimare de şase luni prevăzut de C. proc. civ., republicat, şi nici cel de un an prevăzut de C. proc. civ. de la 1865.
În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent şi în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul reclamantului este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu soluţionarea recursului declarat de reclamant împotriva sentinţei nr. 4766 din 30.09.2013 pronunţate de Tribunalul Mehedinţi.
Curtea de Apel Craiova a constatat perimată cererea de recurs.
Instanţa de control judiciar constată că soluţia Curţii de apel este nelegală, prevederile art. 416 din C. proc. civ. fiind aplicate în mod greşit.
Astfel, a reţinut instanţa că prin încheierea de şedinţă din data de 17.09.2014, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei doar până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. x/2012, dosar soluţionat prin decizia nr. 178/R/27.10.2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, moment de la care curge termenul de perimare, termen ce s-a împlinit la data de 27 aprilie 2016.
Într-adevăr, prin dispozitivul încheierii de şedinţă din data de 17.09.2014, s-a reţinut că măsura suspendării judecăţii a fost dispusă până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2012 al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Însă, în programul Ecris figurează următoarea soluţie:
"Suspendă cauza, până la soluţionarea cauzelor nr. 10417/225/2012*, aflat pe rolul Judecătoriei Drobeta Tr. Severin şi respectiv nr. 9168/225/2012 al Curţii de Apel Craiova".
Aşadar, dispoziţiile cuprinse atât în considerente, cât şi în dispozitivul încheierii menţionate sunt diferite faţă de cele existente în evidenţele programului Ecris.
Totodată, se constată că încheierea de şedinţă din data de 17.09.2014 nu a fost comunicată părţilor, neexistând la dosar o dovadă în acest sens.
Or, această situaţie nu este imputabilă recurentului.
Prin urmare, nu se poate opune părţii excepţia de perimare, câtă vreme actul procedural, reprezentat de încheierea de şedinţă din data de 17.09.2014, nu a fost comunicat părţii, aceasta luând cunoştinţă de soluţia pronunţată din programul Ecris.
În fine, susţinerile recurentului, în sensul că termenul de perimare nu s-a împlinit în cauză, sunt corecte în raport cu data soluţionării dosarului nr. x/2012 (menţionat în evidenţele Ecris), prin decizia nr. 14/19.01.2016 pronunţată de către Curtea de Apel Craiova, termen care s-ar fi împlinit la data de 10 iulie 2016.
Aşa fiind, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale, pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, Înalta Curte apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi va casa sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de A. împotriva deciziei nr. 2139 din 15 iunie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
Onorariul avocatului din oficiu va fi suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 octombrie 2019.