Inadmissibility of appeal against definitive judgment in implicit approval proceedings under Emergency Ordinance No. 27/2003
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby leaving in force the appellate court’s judgment which ordered the administrative authority to issue the requested authorization document, in favor of the claimant. The case involved an action based on implicit approval under emergency legislation, where the claimant sought a mandatory court order compelling the respondent authority to authorize a specific naval safety and maintenance course after administrative inaction. The High Court ruled that the appellate judgment was definitive and not susceptible to appeal under general procedural law, because the special legislation governing implicit approval expressly stipulates that such judgments are final and irrevocable upon issuance, precluding any further judicial review. Key legal bases included the principle that only statutory appeals are admissible (Art. 457 Civil Procedure Code, Art. 129 Constitution), the specific provision rendering implicit approval judgments definitive (Art. 11(3) of Emergency Ordinance No. 27/2003), and the grounds for inadmissibility of appeals against non-appealable final decisions (Art. 483(1), 496(1) Civil Procedure Code).
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 8 din Legea nr. 76/2012, art. 11 din O.U.G. nr. 27/2003, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against definitive judgment in implicit approval proceedings under Emergency Ordinance No. 27/2003: Împotriva sentinţei civile nr. 4154 din 20 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Autoritatea Navală Română, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 30 octombrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 26 februarie 2016, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Navală Română, a solicitat obligarea pârâtei să elibereze documentul de autorizare aferent cursului "Siguranţa şi mentenanţa sistemelor navale de înaltă tensiune - High Voltage Safety and Maintenance", astfel cum reclamanta a solicitat prin cererea de autorizare nr. x/23.12.2014.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4154 din 20 decembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
(i) a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Navală Română, ca neîntemeiată;
(ii) a admis acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Navală Română;
(iii) a obligat pârâta să elibereze documentul oficial prin care se autorizează reclamanta să desfăşoare cursul "Siguranţa şi mentenanţa sistemelor navale de înaltă tensiune - High Voltage Safety and Maintenance".
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 4154 din 20 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Autoritatea Navală Română, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 10 aprilie 2017, intimata-reclamantă A. a invocat, în principal, excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar excepţia nulităţii recursului. În situaţia în care cele două excepţii invocate vor fi respinse, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate a recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Autoritatea Navală Română este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauza de faţă, cererea de chemare în judecată este întemeiată pe prevederile O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, care, în cuprinsul art. 11 alin. (2) şi (3) prevede următoarele:
"(2) În cazul în care instanţa constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă privind aprobarea tacită, pronunţă o hotărâre prin care obligă autoritatea administraţiei publice să elibereze documentul oficial prin care se permite solicitantului să desfăşoare o anumită activitate, să presteze un serviciu sau să exercite o profesie.
(3) Hotărârile se redactează în termen de 10 zile de la pronunţare şi sunt irevocabile ("definitive", în raport de prevederile art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a C. proc. civ. n.r.)."
În raport de acest text de lege, rezultă că sentinţa recurată are caracter definitiv, conform alin. (3) al art. 11 din O.U.G. nr. 27/2003, iar recursul declarat de pârâta Autoritatea Navală Română este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:
"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Autoritatea Navală Română.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.
Respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Navală Română împotriva sentinţei civile nr. 4154 din 20 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 octombrie 2019.