Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5090/2019 AI generated

Jurisdictional conflict for military service dispute under Law No. 188/1999

Case Number Decizia nr. 5090/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Argeș County Court, Section for Administrative and Fiscal Matters, to hear the dispute in first instance. The case involved a former military officer challenging the Ministry of National Defense regarding his service relationship and associated rights, which generated a jurisdictional deadlock where both the first-instance County Court and the second-instance Court of Appeal declined to hear the matter based on conflicting interpretations of material competence. Relying on Article 109 of Law No. 188/1999, which vests exclusive competence over public official service disputes in the administrative-fiscal section of the county court, and applying Article 10(3) of Law No. 554/2004 for territorial jurisdiction, the court determined that the central administrative authority's status did not override the specific statutory rule for civil servants/military personnel, and that jurisdiction was tied to the claimant's domicile rather than the defendant's seat.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Jurisdictional conflict for military service dispute under Law No. 188/1999: Înalta Curte are în vedere faptul că prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction military service conflict rule domicile civil status

Cited Legislation

AI generated
art. 135 din C. proc. civ
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004
Înalta Curte are în vedere faptul că prin art. 2 alin.
art. 109 din Legea nr. 188/1999
Dat fiind că acţiunea în contencios administrativ are ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită de art. 109 din Legea nr. 188/1999.
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
Dispoziţiile legale menţionate nu stabilesc care este instanţa competentă teritorial, astfel că devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 176 din 8 martie 2019, Tribunalul Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 79/F-Cont din 17 mai 2019 a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia civilă, complet specializat de contencios administrativ şi fiscal, a constatat conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul a avut calitatea de cadru militar (în prezent fiind căpitan în rezervă), iar în perioada 1.03.1992 - 1.07.1995 a fost încadrat ca şi comandat pluton aruncătoare la U.M. 01842 Boteni (Titu).

Înalta Curte are în vedere faptul că prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel."

Deci, art. 10 alin. 1şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Dat fiind că acţiunea în contencios administrativ are ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită de art. 109 din Legea nr. 188/1999.

În conformitate cu dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Dispoziţiile legale menţionate nu stabilesc care este instanţa competentă teritorial, astfel că devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 10 (3) din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018, reclamantul, persoana fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.

Litigiul de faţă are legătură cu raporturile de serviciu ale reclamantului (fost cadru militar) cu fostul său angajator, şi cum cadrele militare sunt persoane numite într-o funcţie publică, deci o varietate a funcţionarilor publici (astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 10/2018, pronunţată în recurs în interesul legii), sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999 cu titlu de reglementare generală potrivit art. 1 alin. (1) din acest act normativ, neavând relevanţă calitatea pârâtului, de organ al administraţiei publice centrale.

Având în vedere faptul că reclamantul are domiciliul în judeţul Argeş, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamantul A. şi pârâtul Ministerul Apărării Naţionale în favoarea Tribunalului Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 octombrie 2019.