Force majeure certification by Chamber of Commerce and Industry as decisive evidence in administrative challenge of rural investment financing agency’s budgetary claim

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2016 reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 34222/15.09.2015 de soluţionare a contestaţiei formulată de S.C. A., prin care s-a respins această contestaţie, solicitând instanţei de judecată anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/14.07.2015 privind proiectul "Centrul de activităţi de întreţinere corporală şi activităţi de înfrumuseţare " ce face obiectul Contractului de finanţare nr. x/01.04.2011, aparţinând beneficiarului S.C. A. S.R.L. proces-verbal încheiat de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi a deciziei nr. 34222/15.09.2015, de respingere a contestaţiei împotriva acestui proces-verbal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 148/F/2016 din 12 octombrie 2016, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale-Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., recurs întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II.Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Prin cererea de recurs s-a arătat că în mod greşit instanţa de fond a înlăturat din soluţionarea cauzei, una dintre probele esenţiale, respectiv avizul de forţă majoră nr. 5266/17.09.2014, emis de CCIR, prin care se atesta cazul de forţă majoră petrecut în luna mai 2014.

Acest aviz de forţă majoră a fost obţinut de societate ca urmare a inserării în cuprinsul clauzelor contractuale a necesităţii dovedirii cazului de forţă majoră intervenit, obligaţie ce ne incumbă în temeiul art. 18 alin. 2 din anexa la contractul de finanţare încheiat cu AFIR(autoritatea contractanta).

S-a apreciat că, singura autoritate competentă - în accepţiunea art. 18 alin. 2 din anexa la contract, care prevede că dovada forţei majore se va realiza prin acte doveditoare emise de autorităţile competente - ce putea emite acte doveditoare a forţei majore, este Camera de Comerţ şi Industrie.

Pentru emiterea acestui certificat, Camera de Comerţ si Industrie a României a solicitat depunerea de documente doveditoare a stării de fapt şi a cauzelor producerii distrugerilor, respectiv expertiza geotehnică realizată de societatea B. S.R.L., expertiză finalizată în luna august 2014.

Instanţa de fond a apreciat că avizul întocmit de CCIR nu este întocmit de aceasta ca subiect de drept public în raporturi juridice de natura celor care presupun exerciţiul autorităţii publice şi nu exprimă voinţa de a da naştere, de a modifica sau de a stinge drepturi şi obligaţii, in regim de putere publică, ci reprezintă doar o simplă opinie a acestei instituţii cu privire la situaţia de fapt expusă de subscrisa, urmare a unei analize sumare.

S-a apreciat că instanţa a făcut o greşită calificare atât a naturii şi efectelor produse de înscrisul în sine-avizul de forţă majoră, cât şi a atribuţiilor pe care le are Camera de Comerţ si Industrie a României, în emiterea acestor certificate de forţă majoră, ignorând chiar şi caracterul consultativ pe care îl poate avea acest aviz.

Mai mult, instanţa fondului a trecut peste voinţa expresă a părţilor, inserată în cuprinsul clauzelor contractuale, prin care se stabileşte foarte clar cum se face dovada forţei majore, respectiv prin documente doveditoare emise de autorităţile competente.

Potrivit Legii 335/2007-art. 4 lit. j), singura instituţie abilitată sa constate si să certifice un eveniment de forţa majora, este Camera de Comerţ si Industrie a României.

Totodată, în raport de prevederile legale şi contactuale, efectul pe care acest înscris îl produce în relaţiile contractuale dintre părţi este acela de a proba existenţa intervenirii cazului de forţă majoră.

Se susţine cu referire la constatarea cazului de forţă majoră, că Autoritatea Contractantă trebuia să ia act de dovezile depuse de subscrisa cu privire la existenţa cazului de forţă majoră, momentul producerii acestuia şi consecinţele producerii acestuia, aceasta neavând competenta de a constata sau certifica existenţa unui caz de forţă majoră, atribuţia sa, ca parte a contractului de finanţare, fiind cel mult de verificare a situaţiei produse şi a documentelor doveditoare. Prin urmare, consideraţiile echipei de control referitoare la inexistenţa cazului de forţă majoră în cazul alunecărilor de teren ce au avut loc la în luna mai 2015 la locaţia Sohodol, jud. Braşov, prin care au fost afectate clădirile aparţinând societăţii noastre, nu pot fi primite.

Potrivit dispoziţiilor C. civ., forţa majoră este definită la art. 1351 (2) Forţa majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.

În contractul de finanţare încheiat între părţi, forţa majoră este reglementată în cadrul art. 18 alin. l din Anexa I, cu următorul cuprins: prin forţă majoră se înţelege acel eveniment imprevizibil, insurmontabil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa părţilor contractante, intervenit după data semnării contractului, care împiedică executarea contractului şi care exonerează de răspundere partea care o invocă.

În cuprinsul aceluiaşi articol, părţile au înţeles să definească forţa majoră, prin enumerarea unor evenimente caracteristice ale forţei majore, stabilind că pot constitui cauze de forţă majoră calamităţi naturale, cum ar fi: cutremure, alunecări de teren, inundaţii, război, revoluţie, embargou, etc.

Privita din perspectiva probatiunii, o asemenea enumerare are rolul de a stabili o prezumţie relativă care operează in favoarea părţii care invoca intervenţia cazului de forţa majora, in sensul întrunirii de către eveniment a caracterului extern, imprevizibil si absolut invincibil si inevitabil.

Partea are sarcina dovedirii celorlalte aspecte: in primul rând, existenta evenimentului, si, in al doilea rând, raportul de cauzalitate intre eveniment si neexecutarea obligaţiei.

Mai mult, a fost întocmit un raport ISU, emis la data de 07.08.2014, ca urmare a deplasării, la acea data, a inspectorilor în teren, deplasare generată de adresa de revenire a subscrisei nr. 7698/07.08.2014 la adresa din 06.05.2014, către Primăria Bran, prin care atenţionam încă o data Primăria cu privire la dezastrul produs şi posibilitatea afectării reţelelor de utilităţi, procesul-verbal de control nr. x/11.06.2014 emis de Inspectoratul Judeţean de Construcţii, adresa subscrisei înregistrata la Primăria Bran sub nr. x/06.05.2014, demersurile efectuate către firma de asigurări C..

Referitor la expertiza efectuata de S.C. B. S.R.L., echipa de control AFIR citează doar elementele care au fost favorizante unei alunecări de teren, iar instanţa reţine aceste argumente în constatarea neîndeplinirii condiţiilor cazului de forţă majoră, respectiv caracterul extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil al respectivului eveniment.

Referitor la aceste condiţii, se ignoră concluziile expertizei tehnice întocmite, care concluzionează foarte clar, in primul paragraf la pagina 29: "Prin dimensiunile in plan si adâncime ale fenomenului care a afectat terenul de fundare a construcţiilor, creând suprafeţe de rupere in teren la adâncimi de peste 10 m si in structurile construite, acesta este un fenomen natural de adâncime, care se considera ca nu putea fi prevăzut anterior."

Se mai insistă prin motive asupra:

- faptului că terenul s-a prăbuşit, fundaţiile ramând in terenul de fundare (înseamnă ca terenul de fundare a fost foarte bun, respectandu-se toate normele in construcţii si toate recomandările studiului geotehnic).

- faptul ca alunecarea de teren a plecat de la o distanta de aproximativ 50 de metri fata de construcţiile afectate, acest teren fiind al unui vecin si fiind un teren neatins de sute de ani de construcţii sau alte operaţiuni, deci prăbuşirea terenului a fost declanşata de un fenomen natural ce nu putea fi prevăzut.

- fotografie cu falia de teren afectata, in care se observa ca pe terenul afectat de prăbuşire exista copaci de zeci de ani, care si acum sunt in picioare, prinşi in rădăcini, aceasta reflectând faptul ca in zona nu au existat niciodată alunecări de teren. prăbuşirea terenului a pornit de la o distanta mare de cele 2 clădiri, din lateralul clădirilor, cam 40 - 50 m, deci a pornit de pe un teren care nu avea cum sa fie influenţat de cele 2 construcţii.

In ceea ce priveşte expertiza realizată, apar relevante şi următoarele aspecte:

Forajele nu au fost efectuate sub terenul pe care au fost efectuate fundaţiile, ci in împrejurimi. Umplutura de care se vorbeşte a fost adusa in jurul construcţiei, neafectand terenul de fundare al construcţiei.

După cum expertiza reflecta foarte clar la pagina 24, au fost luate toate masurile necesare pentru siguranţa construirii obiectivului si anume:

- Reprofilarea amplasamentului in principal prin excavaţii la partea superioara a pantei si umpluturii la baza acesteia (ded a sejetine ca umplutura a fost excavată - nu s-a fundat pe umplutura);

- Amplasarea fundaţiilor la adâncimi care sa permită sprijinirea într-un teren natural considerat bun de fundare (a se reţine ca fundaţiile au fost turnate in teren natural bun de fundare);

- Realizarea in trepte a fundaţiilor;

Amplasarea unor drenuri adiacente fundaţiilor pentru colectarea si evacuarea apelor din precipitaţiile infiltrate in umpluturile adiacente construcţiilor (a se retine menţiunea foarte clara a expertizei ca umpluturile sunt adiacente construcţiilor adică a fost adus pamant langa construcţii).

Cu referire la criticile şi afirmaţiile cuprinse in procesul-verbal de constare, vizând activitatea defectuoasă şi insuficientă a societăţii D. S.R.L., studiile geotehnice realizate de acesta societate, alegerea de metode inadecvate de prospectare a terenului de fundare, toate aceste aspecte au făcut obiectul discuţiilor şi corespondenţei purtată între părţi, soluţia tehnică fiind agreată de autoritatea contractanta la momentul implementării proiectului, respectiv anterior începerii lucrărilor de construcţie.

Toate aceste aspecte legate de fundare, calitatea terenului, amplasament, au fost cunoscute de autoritatea contractanta, la fel de bine cum au fost cunoscute si de către recurentă, anterior demarării proiectului, insa, asa cum a demonstrat si studiul efectuat de B. S.R.L., cauzele care au dus la apariţia acestor fenomene nu au nicio legătura cu cele reţinute de către echipa de control.

Referitor la natura terenului pe care s-au realizat construcţiile, respectiv la precizarea de către echipa de control ca "studiul geotehnic nu a fost întocmit suficient de detaliat" si datorita faptului ca in acest studiu ataşat la proiectul tehnic se indica faptul ca după începerea lucrărilor se va chema geotehnicianul pentru avizarea si examinarea stratului de fundare, contrar celor menţionate de către echipa de control, recurenta pretinde că a respectat cu stricteţe indicaţiile din studiul geotehnic şi din proiectul tehnic, iar in momentul in care s-au demarat lucrările s-a apelat la S.C. D. S.R.L. pentru a verifica si aviza terenul de fundare.

Tocmai datorita studiului geotehnic despre care se vorbeşte, la prima cerere de plata AVIZATA DE CRFIR ALBA IULIA, s-a modificat soluţia pentru fundare, iar in urma efectuării noului studiu geotehnic a rezultat dispoziţia de şantier nr. x/03.07.2012, care a modificat total fundaţiile si structura de rezistenta a proiectului, astfel incat fundaţiile si edificarea construcţiei s-au executat tinand cont de aceste aspect, fapt fundamentat de procesele-verbale de trasare si fundare vizate de către ISC Braşov, proiectant si expertul geotehnic S.C. D. S.R.L..

Daca s-a constatat ca sursa izvorului a fost de adâncime 2-3 m se poate observa ca s-a excavat pana la acea adâncime, chiar mai mult, conform dispoziţiei de şantier s-a stabilit ca fundaţia se va realiza la cota 4,00 m de la cota 0,00.

Referitor la menţiunea inspectorilor AFIR, preluată în argumentaţie de judecătorul fondului: "se remarca faptul ca abia după ce alunecările de teren afectează construcţiile, se ia decizia efectuării unui studio geo cu o acoperire mai larga si o profunzime mai mare", acestea sunt contrazise de conţinutul studiului geotehnic efectuat de către S.C. D. S.R.L., care este făcut la o adâncime foarte mare si pe toata suprafaţa terenului aflat in proprietate S.C. A. S.R.L..

În aceste condiţii faţă de motivul real invocat instanţa de recurs are a analiza cererea din perspectiva intervenirii forţei majore, celelalte aspecte invocate de intimată, respectiv nerespectarea prevederilor art. 48 din contractul de finanţare din perspectiva anunţării către AFIR a cazului de forţă majoră, neputând fi analizate întrucât instanţa de fond s-a pronunţat asupra acestui aspect apreciind că întârzierea transmiterii documentelor s-a făcut din motive justificate iar intimata nu a contestat pe calea recursului, nici a celui incident, cele reţinute în considerente.

În ceea ce priveşte forţa majoră interpretarea pe care instanţa de fond o dă dispoziţiilor legale - art. 1351 C. civ. şi respectiv contractuale - art. 18 din convenţia părţilor apare ca fiind excesiv de restrictivă.

Astfel instanţa de fond postulează că Avizul de existenţă al cazului de forţă majoră emis de către Camera de Comerţ şi Industrie nu ar fi act valabil, pe de o parte el nefiind act administrativ, pe de alta producând efecte doar în raporturile de drept comercial dintre de părţi.

Trebuie precizat că, în trecut, când CCI era o instituţie publică, ea era abilitată să emită astfel de înscrisuri certificând starea de necesitate.

După modificarea legii -Legea nr. 335/2002 a Camerei de Comerţ din România au menţinut această abilitare în art. 4 lit. i) care precizează că aceste camere judeţene "avizează existenţa cazurilor de faţă majoră şi influenţa acestora asupra executării obligaţilor comercianţilor".

Evident din frază rezultă clar că avizul nu se emite doar în cazul obligaţiilor comerciale astfel că înscrisul în discuţie apare ca valid.

Este de necontestat că şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă poate constata punctual aspecte de gen, însă acest lucru nu împietează asupra avizului CCI.

Referitor la Raportul ISU, legat de caracterul insurmontabil şi imprevizibil al evenimentului este de subliniat că procesul-verbal de constatare a neregulilor vădeşte prin el însuşi grave erori de înţelegere, astfel se pretinde că, data şi ora producerii evenimentului este 7.08.2014, ora 14, adică atunci când ISU a ajuns să facă constatarea, când încă din 11.06.2014 în procesul-verbal de constatare a Inspectoratului de Stat în Construcţii se relevă existenţa cazului de forţă majoră

Cât priveşte expertizele efectuate analiza acestora s-a făcut fragmentar şi secvenţial.

Nicăieri recurentului i se interzice a efectua lucrările de construcţii Referitor la expertiza efectuata de S.C. B. S.R.L., echipa de control AFIR citează doar elementele care au fost favorizante unei alunecări de teren, iar instanţa reţine aceste argumente în constatarea neîndeplinirii condiţiilor cazului de forţă majoră, respectiv caracterul extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil al respectivului eveniment.

Referitor la aceste condiţii, se ignoră complet concluziile expertizei tehnice întocmite, care concluzionează foarte clar, in primul paragraf la pagina 29: "Prin dimensiunile in plan si adâncime ale fenomenului care a afectat terenul de fundare a construcţiilor, creând suprafeţe de rupere in teren la adâncimi de peste 10 m si in structurile construite, acesta este un fenomen natural de adâncime, care se considera ca nu putea fi prevăzut anterior."

Important de reţinut sunt factorii declanşatori ai evenimentului astfel, cum terenul s-a prăbuşit, fundaţiile ramând in terenul de fundare înseamnă ca terenul de fundare a fost foarte bun, respectandu-se toate normele in construcţii si toate recomandările studiului geotehnic.

- faptul ca alunecarea de teren a plecat de la o distanta de aproximativ 50 de metri fata de construcţiile afectate, acest teren fiind al unui vecin si fiind un teren neatins de sute de ani de construcţii sau alte operaţiuni, deci prăbuşirea terenului a fost declanşata de un fenomen natural ce nu putea fi prevăzut.

- fotografiie cu falia de teren afectata, in care se observa ca pe terenul afectat de prăbuşire exista copaci de zeci de ani, care si acum sunt in picioare, prinşi in rădăcini, aceasta reflectând faptul ca in zona nu au existat niciodată alunecări de teren. prăbuşirea terenului a pornit de la o distanta mare de cele 2 clădiri, din lateralul clădirilor, cam 40 - 50 m, deci a pornit de pe un teren care nu avea cum sa fie influenţat de cele 2 construcţii.

Cu referire la criticile şi afirmaţiile cuprinse in procesul-verbal de constare, vizând activitatea defectuoasă şi insuficientă a societăţii D. S.R.L., studiile geotehnice realizate de acesta societate, alegerea a unei metode inadecvate de prospectare a terenului de fundare, etc, aceste aspecte au făcut obiectul discuţiilor şi corespondenţei purtată între părţi, soluţia tehnică fiind agreată de autoritatea contractanta la momentul implementării proiectului, respectiv anterior începerii lucrărilor de construcţie.

Toate aceste aspecte legate de fundare, calitatea terenului, amplasament, au fost cunoscute de autoritatea contractanta, anterior demarării proiectului, insa, asa cum a demonstrat si studiul efectuat de B. S.R.L., cauzele care au dus la apariţia acestor fenomene nu au nicio legătura cu cele reţinute de către echipa de control.

In sprijinul celor menţionate, esenţial apare că înscrisurile sunt avizate de către Inspectoratul in construcţii si S.C. D. S.R.L..

Astfel, referitor la natura terenului pe care s-au realizat construcţiile, respectiv la precizarea de către echipa de control ca "studiul geotehnic nu a fost întocmit suficient de detaliat" si datorita faptului ca in acest studiu ataşat la proiectul tehnic se indica faptul ca după începerea lucrărilor se va chema geotehnicianul pentru avizarea si examinarea stratului de fundare, arătă că, contrar celor menţionate de către echipa de control, s-a respectat cu stricteţe indicaţiile din studiul geotehnic şi din proiectul tehnic, iar in momentul in care s-au demarat lucrările am apelat la S.C. D. S.R.L. pentru a verifica si aviza terenul de fundare.

Tocmai datorita studiului geotehnic despre care se vorbeşte, la prima cerere de plata AVIZATA DE CRFIR ALBA IULIA, s-a modificat soluţia pentru fundare, iar in urma efectuării noului studiu geotehnic a rezultat dispoziţia de şantier nr. x/03.07.2012, care a modificat total fundaţiile si structura de rezistenta a proiectului, astfel incat fundaţiile si edificarea construcţiei s-au executat tinand cont de aceste aspect, fapt fundamentat de procesele-verbale de trasare si fundare vizate de către ISC Braşov, proiectant si expertul geotehnic S.C. D. S.R.L..

De subliniat este şi faptul că respectiva schiţă tehnică nu a fost respinsă de către intimată.

În aceste condiţii cele reţinute în sentinţă precum că intimata nu avea competenţa să cerceteze "acurateţea studiilor geo" nu doar că nu pot fi transgresate către recurentă, şi pentru similitudine, nefiind vorba despre specialişti, nu pot fi imputate nici acestea.

Pe cale de consecinţă, cum evenimentul a fost apreciat a fi unul de forţă majoră, astfel cum a fost definit de art. 18 din contract, instanţa de recurs apreciază acţiunea reclamantului ca întemeiată.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de analiza de mai sus recursul reclamantului se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l admite, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va casa sentinţa şi rejudecând va admite acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 148/F/2016 din 12 octombrie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, admite acţiunea reclamantei.

Anulează Decizia nr. 34222/15.09.2015 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/14.07.2015, emise de pârâtă.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2019.