Liability of social inspection agencies for verifying contractor cost markups and applying late-payment penalties to recovered unlawful social subsidies

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin acţiunea înregistrată la data de 31 octombrie 2014, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bucureşti a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, anularea măsurilor 15 şi 17 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014, menţinute prin Încheierea nr. 122 din 8 octombrie 2014 emisă de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României.

II sentinţa pronunţată de instanţa de fond

2. Prin Sentinţa civilă nr. 1734 din 17 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantă.

III Recursul formulat de reclamantă

3. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6, 8 C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei, iar pe fond admiterea acţiunii.

4. Cu privire la art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea greşită a normelor de drept material, a arătat că instanţa de fond a interpretat eronat normele de drept material.

5. În primul rând, faţă de măsura nr. 15 a Curţii de Conturi a României, s-a făcut confuzie cu privire la stabilirea responsabilităţilor şi limitelor de competenţă aferente reprezentaţilor ANPIS/AJPIS Bacău; analizarea şi stabilirea legalităţii actelor economice efectuate de către beneficiarul finanţării Parohiei Sf. Gheorghe Hârja, pe perioada implementării proiectului; raporturile juridice dintre MMFPSPV; ANPIS şi AJPIS Bacău; beneficiarul Parohiei Sf. Gheorghe Hârja; SC A. SRL în calitate de operator economic executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, şi alţi terţi operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL.

6. H.G. nr. 973/2012, respectiv Ordinul MMFPSPV nr. 2765/2012, sunt acte normative ce stabilesc în mod clar etapele şi activităţile pe care trebuie să le întreprindă reprezentanţii AJPIS Bacău şi ANPIS în vederea controlului şi verificării modului în care aceste sume au fost cheltuite de către beneficiarul proiectului de investiţii, Parohia Sf. Gheorghe Hârja. Beneficiarul s-a încadrat în suma alocată spre finanţare, plăţile au fost legale, conform destinaţiei specificate în contractul de finanţare şi în limita alocată acestei destinaţii. H.G. nr. 28/2008, precum şi actele normative subsecvente, se referă la faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi nu la valoarea de piaţă stabilită între părţi, ca urmare a derulării unei licitaţii publice şi finalizată cu contract de achiziţie.

7. Din documentele din dosarul de achiziţie, s-a constatat că Parohia Sf. Gheorghe Hârja a întocmit un Regulament General privind atribuirea contractelor de achiziţie de produse, servicii şi lucrări, care înglobează majoritatea dispoziţiilor pachetului legislativ valabil în domeniul achiziţiilor publice din România, a întocmit o documentaţie de atribuire întocmită după modelul documentaţilor de atribuire a achiziţiilor publice întocmite de către autorităţile contractante, respectând toate principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică din România. Documentaţia de atribuire a contractului face referire la atribuirea unui contract tip "la cheie" prin care viitorul constructor se angaja să execute lucrările propuse prin caietul de sarcini, să livreze şi să monteze utilajele solicitate prin caietul de sarcini şi să livreze dotările necesare funcţionării în condiţii optime a obiectivului de asistenţă socială. Lista cantităţilor de lucrări, a utilajelor şi a dotărilor prevăzute prin caietul de sarcini din cadrul documentaţiei de atribuire sunt în concordanţă cu prevederile proiectului aferent Contractului de finanţare x din 8 aprilie 2013, elementele de cost prevăzute în această documentaţie încadrându-se în categoria cheltuielilor eligibile, conform prevederilor Ordinului.

8. Pe parcursul derulării contractului de finanţare, atât beneficiarul finanţării, cât şi recurenta, ca autoritate finanţatoare, au respectat, verificat şi monitorizat ca întreaga execuţie a B. să se facă cu respectarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice. Aşa cum a menţionat, părţile unui contract se supun obligaţiilor exprese din contract, obligaţii stabilite după principiul ordinei publice sau bunelor moravuri. Atât timp cât o anumită obligaţie nu este prevăzută în contract, ca şi autoritate nu putea face uz de abuz de putere administrativă sau economică. Conduita sa, ca şi autoritate publică, constă în diligenţă faţă de modul cum este cheltuit banul public, în sensul încadrării în limita admisă şi conform scopului pentru care a fost destinat. Aceste două condiţii au fost respectate, astfel încât nu poate fi reţinută în sarcina sa o abatere de la legalitate, atât timp cât nu se fac vinovaţi de eludarea dispoziţiilor legale, cele ale Ordinului MMFPS nr. 2765/2012 şi ale H.G. nr. 973/2012.

9. Dacă Agenţia teritorială Bacău ar fi intervenit, ca autoritate, prin stabilirea unei obligaţii neprevăzute în contractele încheiate între executant şi alţi profesionişti sau prin stabilirea unor preţuri de achiziţie între executant şi alţi profesionişti, ar fi fost acuzaţi de abuz de putere administrativă sau economică, faptă ce excede cadrului legal privind relaţiile între profesionişti sau între profesionişti şi autoritate, C. civ. şi Legea nr. 72/2013, art. 1166 şi urm., art. 1182 - 1200. A plana asupra unui profesionist suspiciunea că prin preţul oferit urmăreşte un scop ilicit sau ilegal contravine principiului bunei credinţe în sfera relaţiilor comerciale, într-o democraţie reală, cu o economie liberă, fiecare profesionist stabileşte preţuri astfel încât să îşi asigure existenţa de sine stătătoare ca şi entitate economică, cu un minim de profit. Ca şi achizitor, recurenta sau beneficiarul putea doar să îşi exercite dreptul de alegere între preţurile oferite pe piaţă de către profesionişti de aceeaşi natură.

10. În contextul celor de mai sus prezentate, a solicitat să se constate că nu avea dreptul, în calitate de autoritate responsabilă cu gestionarea şi monitorizarea modului în care se implementează acest proiect, să intervină la nivelul relaţiei comerciale încheiate între doi profesionişti, în regim de competiţie liberă (în conformitate cu principiile instituite de O.U.G. nr. 34/2006) şi să sancţioneze beneficiarul în cazul identificării unor eventuale diferenţe de preţ între facturile de achiziţionare a unor utilaje/dotări şi sume decontate de către antreprenor.

11. De asemenea, Curtea de Conturi a României nu are dreptul de a supune judecăţii dreptul antreprenorului de a aplica adaos comercial utilajelor şi dotărilor din cadrul unui contract încheiat, într-un context competiţional sănătos, între doi profesionişti, şi finanţat din fonduri publice, potrivit Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare.

12. Aşa cum a arătat şi instanţei de fond, proiectul propus de Parohia Hârja a fost declarat eligibil la finanţare şi s-a încheiat Contractul de finanţare nr. x din 8 aprilie 2013, în conformitate cu prevederile art. 19 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPSPV, actele necesare decontării unei solicitări pentru dotări sunt cele prevăzute de art. 21 alin. (4) din Ordinul nr. 2765/2012. Cum aceste documente justificative au fost prezentate de către beneficiar, AJPIS Bacău şi ANPIS nu aveau motiv să refuze, drept pentru care le-au acceptat spre decontare, constatând asupra legalităţii şi realităţii acestora că sunt conforme. Mai mult, AJPIS Bacău, în momentul decontării, a procedat la verificarea documentelor spre plată şi conform dispoziţiilor legale privind controlul financiar preventiv, respectiv Ordinul nr. 522/2003 şi O.G. nr. 119/1999. Nici actul normativ privind finanţarea şi nici actele normative arătate anterior nu fac vorbire de documentele invocate de Curtea de Conturi ca fiind nesolicitate de către recurentă şi neprezentate de către beneficiar, respectiv liste cu cantităţi de lucrări. Acest din urmă document ar fi fost necesar în cazul unei construcţii, iar nu în cazul unor dotări. Sumele aprobate spre decontare de către AJPIS Bacău se încadrează în limita sumei finanţate de către MMFPS prin Contractul nr. x/2013.

13. În al doilea rând, sentinţa recurată este dată cu încălcarea normelor de drept material, ţinându-se seama şi de faptul că motivarea instanţei de fond cu privire la faptul că beneficiarul privat avea obligaţia de a respecta în procedura de achiziţie a lucrărilor atât O.U.G. nr. 34/2004, cât şi alte dispoziţii legale în vigoare, este eronată.

14. Potrivit precizărilor metodologice emise de MMFPSPV către ANPIS, asociaţiile şi fundaţiile care au beneficiat de finanţare în baza Ordinului nr. 496/2013 nu sunt autorităţi contractante aşa cum sunt definite de legiuitor în O.U.G. nr. 34/2006; îndeplinirea acestei cerinţe de către furnizorii privaţi care nu au calitatea de autoritate contractantă, conform art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006, constă în derularea procesului de achiziţie conform principiilor, termenelor şi pragurilor valorice stipulate în ordonanţă, care trebuie să se regăsească integral în procedura proprie de achiziţie a fundaţiei. Acestea au fost respectată de Parohia Hârja prin Regulamentul propriu privind procedura de achiziţie, care respectă întru totul O.U.G. nr. 34/2006.

15. Aspectul reţinut de către instanţă, că aplicarea procedurii proprii de achiziţii a condus la nerespectarea flagrantă a unuia dintre principiile esenţiale în materie, respectiv principiul eficienţei utilizării fondurilor publice, nu este corect, motivat de faptul că cheltuielile de instalare utilaje şi dotări se încadrează în valoarea estimată şi aprobată.

16. În ceea ce priveşte stabilirea valorii estimate corecte, O.U.G. nr. 34/2006 prevede că valoarea estimată pentru lucrări este stabilită în baza unor estimări, fără a preciza sau detalia modul de stabilire (art. 29 din O.U.G. nr. 34/2006). În H.G. nr. 28/2008 se prevede că valoarea estimată a investiţiei este stabilită prin devizul general întocmit de proiectant conform regulilor profesionale, astfel că beneficiarul şi AJPIS şi ANPIS nu au atributul de a stabili valoarea estimată corect, ci doar proiectantul, şi asta conform nr. H.G. nr. 28/2008, şi nu O.U.G. nr. 34/2006 sau H.G. nr. 925/2006. Întreagă procedură de achiziţie utilizată de către beneficiar s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor art. 19, art. 20 şi art. 73 din O.U.G. nr. 34/2006.

17. Nici Curtea de Conturi a României nu reţine că beneficiarul nu ar fi respectat prevederile O.U.G. nr. 34/2006, ci a arătat că nu au fost prezentate listele cu cantităţile de lucrări, acestea au fost prezentate fără a fi detaliate, fapt ce nu conduce la premisa că procedura de licitaţie nu ar fi fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale în materie de achiziţii.

18. Prin urmare, sentinţa instanţei de fond este nelegală, instanţa de fond a interpretat eronat normele de drept material, şi, atât timp cât actele normative care reglementează modul desfăşurării acestei finanţări, precum şi contractul de finanţare stabilesc setul de documente justificative necesare decontării sumelor contractante de beneficiar cu MMFPSPV, măsura nr. 15 din sentinţa recurată trebuie anulată, ţinând seama şi de limitele de competenţe stabilite de cadrul legal aplicabil în materie pentru acest tip de finanţare.

19. Cu privire la măsura nr. 17, consideră că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

20. Agenţiile judeţene verifică acordarea serviciilor de asistenţă socială şi a utilizării subvenţiei conform legislaţiei privind acordarea subvenţiilor, unul din principiile generale ale sistemului naţional de asistenţă social îl reprezintă abordarea individuală, potrivit căruia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ, acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei, suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului. Ca urmare, atât timp cât în legislaţia în vigoare nu se limitează accesul beneficiarilor la servicii sociale, atât statul cât şi societatea civilă nu pot restricţiona accesul acestora la unul sau mai multe servicii sociale.

21. Potrivit legislaţiei în vigoare, pe tot parcursul Legii nr. 292/2011 se face o distincţie clară între beneficiile sociale şi serviciile sociale, pornindu-se de la definirea lor (art. 11, art. 27, 28 etc), metodologia de acordare şi până la plata acestora. Totodată, art. 132 menţionează că: "serviciile sociale se finanţează din următoarele surse: a) bugetul de stat", iar art. 133 alin. (1) precizează că "De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale".

22. Recurenta a arătat că au fost respectate prevederile din Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2013 a Directorului executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi din Angajamentul de plată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în anul 2013, subvenţiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998 cu modificările şi completările ulterioare reprezintă creanţă bugetară şi nu fiscală.

23. Faţă de dispoziţiile art. 120 din O.G. nr. 92/2003, consideră că nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăşi termenul scadent de 31 decembrie 2013. Prin urmare, debitul în sumă totală de 43.750 RON s-a recuperat în totalitate, prin ordine de plată, sumele fiind virate lunar la bugetul de stat, aşa că în speţă nu se aplică art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, modificată prin Legea nr. 270/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 din 18 octombrie 2013, nu s-a produs o abatere şi nici nu se aplică penalităţi de întârziere, astfel că este o diferenţă foarte mare în definiţia dată de Codul de procedură fiscală creanţelor fiscale şi definiţia beneficiilor de asistenţă socială dată de Legea nr. 292/2011, art. 21 din O.G. nr. 92/2003 şi art. 15 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale.

24. Prin urmare, nu se poate face aplicarea art. 731 menţionat. Recuperarea sumelor acordate necuvenit cu titlu de beneficii sociale se face conform legii speciale aplicabile fiecărui beneficiu, dar chiar şi aşa, raportat la art. 731 din Legea nr. 500/2002, solicită anularea măsurii 17 din cauza faptului că legiuitorul acordă o facilitate beneficiarilor de beneficii sociale pentru sumele încasate necuvenit, prin condiţionarea recuperării sumei încasată necuvenit fără perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, stabilind un termen de 180 de zile, potrivit O.U.G. nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial nr. 475 din 27 iunie 2014.

25. Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale, şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Potrivit dispoziţiilor Legii asistenţei sociale, beneficiile de asistenţă socială acordate de instituţiile aflate în subordinea acestora se stabilesc în bani, plătite din bugetul de stat persoanelor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege. Prin urmare, recuperarea sumelor acordate necuvenit se face conform legii speciale, iar decizia de debit se face pe suma încasată necuvenit şi se recuperează de la beneficiar în termen de 3 ani de la efectuarea plăţii. În consecinţă, aceste beneficii/prestaţii sociale nasc raporturi juridice bugetare şi nu fiscale. Ele nu pot fi calificate ca fiind creanţe fiscale, aceste sume nu sunt purtătoare de dobânzi şi nici nu sunt supuse regimului reglementat de Codul de procedură fiscală.

26. În conformitate cu prevederile legale în vigoare în anul 2013, subvenţiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă creanţă bugetară şi nu fiscală. Consideră că în acest caz nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăşi termenul scadent de 31 decembrie 2013, astfel cum părţile au convenit.

IV Apărările formulate în cauză

27. Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

28. Cu privire la măsura nr. 15 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014 a Curţii de Conturi, Departamentul V, referitor la stabilirea responsabilităţilor şi limitelor de competenţă aferentă reprezentanţilor ANPIS/AJPIS Bacău, a arătat că ANPIS avea obligaţia verificării informaţiilor referitoare la deschiderile de credite bugetare în vederea efectuării plăţilor de către agenţiile teritoriale, potrivit art. 20 alin. (3) lit. e) şi f) din Regulamentul de organizare şi funcţionare pentru aparatul propriu al ANPIS aprobat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2292 din 21 august 2012, cu modificările ulterioare; ANPIS avea obligaţia monitorizării modului de acordare a sumelor pentru plata beneficiilor de asistenţă socială şi pentru programele de servicii sociale, potrivit art. 5 lit. d) din O.U.G. nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea ANPIS; AJPIS Bacău, pentru sistemele instalate, ascensor şi dotări, avea obligaţia solicitării situaţiilor de lucrări şi a documentelor de achiziţie, acestea constituind documentele justificative legale pentru deschiderea finanţării.

29. Potrivit Notei de constatare înregistrată la AJPIS Bacău sub nr. x din 6 iunie 2014, decontarea lucrărilor (sistemele instalate şi ascensor) şi a dotărilor a fost efectuată numai pe baza unui centralizator al lucrărilor şi dotărilor întocmit de către executantul SC A. SRL, a unor procesele-verbale de recepţie şi punere în funcţiune, fără ca acesta să prezinte documentele efective de realizare a sistemelor instalate, respectiv situaţii de plată întocmite pe baza listelor cu cantităţile de lucrări.

30. Nu se poate reţine afirmaţia recurentei potrivit căreia listele cu cantităţi de lucrări nu sunt menţionate în actele normative aplicabile în domeniu sau cel mult ar fi fost necesare numai în cazul construcţiilor, nu şi în cazul dotărilor, având în vedere că H.G. nr. 973/2012 stipulează că prevederile acestui act normativ se completează cu dispoziţiile H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. Astfel, derularea unor investiţii din fonduri publice nu se putea realiza fără respectarea,de către părţi a H.G. nr. 28/2008, şi implicit a Ordinului nr. 863/2008, norme de aplicare.

31. Prin acceptarea la plată a unor documentaţii la care nu au fost prezentate documente justificative corecte care să susţină legalitatea efectuării plăţii, prin neefectuarea verificării asupra realităţii documentelor prezentate de parohie, AJPIS Bacău a efectuat plăţi nelegale din fonduri de la bugetul de stat în sumă de 211.107 RON. Din documentele prezentate care au stat la baza efectuării plăţilor, rezultă că dotările efectuate şi decontate de parohie sunt bunuri care funcţionează independent, deci nu necesită cheltuieli suplimentare de instalare care să justifice diferenţele de preţ, fiind constituite din aparate şi dispozitive medicale, mobilier, laptopuri, imprimante şi televizoare, maşini de spălat şi frigidere. De asemenea, executantul a încasat din fonduri publice sume în plus pentru care acesta nu a efectuat nici un fel de cheltuieli (lucrările fiind executate de alte firme), fapt ce a majorat nelegal şi nejustificat valoarea utilajelor şi dotărilor, reprezentând un "adaos" aplicat de către executantul SC A. SRL asupra lucrărilor efectuate de subcontractanţi şi asupra preţurilor de achiziţie a dotărilor.

32. Cu privire la măsura dispusă la pct. 17, a arătat că, deşi se află în situaţia în care suma care trebuia restituită la bugetul de stat a făcut obiectul unei aşa zise înlesniri, în sensul că s-a restituit în tranşe şi nu în totalitate, o singură dată, potrivit art. 123 din O.G. nr. 92/2003, pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plata obligaţiilor fiscale restante se datorează dobânzi pentru obligaţiile fiscale ce fac obiectul înlesnirii la plată, astfel că AJPIS trebuia să solicite şi accesoriile aferente. Afirmaţia potrivit căreia nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au convenit respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăşi termenul scadent de 31 decembrie 2013, nu are susţinere legală, pentru că restituirea unui debit, condiţiile şi termenele de recuperare ale acestuia nu fac obiectul unei negocieri, recuperarea debitelor fiind o activitatea reglementată prin acte normative.

33. Prin Decizia directorului executiv al AJPIS Iaşi nr. 4 din 14 ianuarie 2013 a fost stabilit doar debitul în sumă totală de 43.750 RON, fără însă a se solicita şi accesorii, în condiţiile în care restituirea debitului s-a făcut ulterior termenului legal şi în tranşe. Totodată, prin această decizie entitatea verificată a eşalonat restituirea debitului până la sfârşitul anului 2013, fără să aibă însă această competenţă stabilită printr-un act normativ care să fie aplicabil AJPIS, întrucât competenţa de eşalonare a sumelor datorate bugetului general consolidat revine în exclusivitate organelor fiscale, aşa după cum este prevăzut în mod expres la art. 125 din Codul de procedură fiscală. AJPIS Iaşi a emis decizia de debit cu întârziere, abia în data de 14 ianuarie 2013, cu toate că MMFPSPV a comunicat acordarea necuvenită a subvenţiei prin adresa din data de 28 noiembrie 2012.

34. Cu privire la aplicarea art. 731 din Legea nr. 500/2002 şi ale O.U.G. nr. 44/2014, a arătat că art. 731 nu face niciun fel de trimitere la eventuale excepţii în aplicarea acestei modificări legislative privind perceperea de dobânzi şi penalităţi/majorări de întârziere pentru plăţile nelegale din fonduri publice de la data efectuării acestor plăţi şi până la data recuperării efective a sumelor plătite nelegal; chiar dacă legiuitorul a făcut unele derogări de la aceste prevederi, acestea au un caracter temporar, în sensul că după perioada de 180 de zile în care se pot recupera fără accesorii debitele provenite din beneficii de asistenţă socială sau subvenţiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998, accesoriile se calculează până la recuperarea integral a debitului. Nu se poate reţine O.U.G. nr. 44/2014, întrucât aceasta a intrat în vigoare în data de 27 iunie 2014, ulterior emiterii deciziei de debit, 14 ianuarie 2013, şi ca atare acest act normativ nu are aplicabilitate retroactivă, pentru anul 2013.

V Considerentele Înaltei Curţi

35. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererea de recurs, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

36. În baza prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, Curtea de Conturi a României, Departamentul V, a efectuat acţiunea cu tema Auditul performanţei asupra modului de fundamentare a necesarului de surse şi de acordare a unor categorii de beneficii de asistenţă social, în anul 2013, la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Fiscală (ANPIS), şi a întocmit Raportul de audit financiar înregistrat la Departamentul V la nr. 40550 din 2 iulie 2014 şi la entitatea auditată la nr. 11663 din 30 iunie 2014.

37. Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate s-a emis Decizia nr. 15/V din 28 iulie 2014, prin care s-au dispus, în sarcina entităţii controlate, mai multe măsuri.

38. Împotriva măsurilor dispuse la Cap. II pct. 15, 16 şi 17 din decizie, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 republicată şi ale pct. 174 din Regulamentul menţionat, entitatea verificată a formulat contestaţie, respinsă prin Încheierea nr. 122 din 8 octombrie 2014 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României.

39. Prin Sentinţa nr. 1734 din 17 iunie 2015, instanţa de fond a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bucureşti pentru anularea măsurilor de la pct. 15 şi 17 din Decizia nr. 15/V din 28 iulie 2014 şi a Încheierii nr. 122 din 8 octombrie 2014 de respingere a contestaţiei împotriva acestor măsuri.

40. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", se constată că, deşi a fost invocat, recurenta nu a indicat în mod concret argumente care să poată fi analizate în cadrul acestui motiv de casare, motivele de recurs invocate fiind circumscrise dispoziţiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

41. Motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", este nefondat.

42. Prin măsura dispusă în Cap. II pct. 15 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014 s-au dispus următoarele: stabilirea întinderii prejudiciului prin acceptarea la finanţare de către AJPIS Bacău, a unor cheltuieli de instalare reprezentând sisteme, utilaje şi dotări achiziţionate de executantul de lucrării de la furnizori/subcontractori la preţuri mai mici comparativ cu preţurile solicitate agenţiei de către beneficiarul instituţiei; extinderea verificărilor la nivelul tuturor agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, în vederea identificării unor situaţii similare cu cele din procesul-verbal de constatare încheiat în timpul misiunii de audit; pentru situaţiile identificate se va proceda la recuperarea sumelor, virarea la buget a sumelor, pe măsura recuperării, înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor specifice, având în vedere inclusiv aplicarea prevederilor art. 731 şi art. 751 din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, cu modificările şi completările ulterioare; elaborarea şi particularizarea unei proceduri operaţionale de control intern/managerial care să conducă la urmărirea şi verificarea sumelor ce urmează a fi decontate în cadrul proiectelor finanţate în baza H.G. nr. 973/2012.

43. Parohia Sf. Gheorghe Hârja a solicitat finanţare în sumă de 1.372.849.11 RON pentru finalizarea investiţiilor la centrul de servicii sociale aflat în Loc. Hârja, Comuna Oituz, jud. Bacău, în temeiul dispoziţiilor H.G. nr. 973/2012 privind aprobarea procedurii de acordare a sumelor din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru finanţarea unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale.

44. Proiectul propus de Parohia Sf. Gheorghe Hârja a fost considerat eligibil la finanţare, fiind încheiat Contractul de finanţare nr. x din 8 aprilie 2013, între Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Judeţului Bacău, în calitate de autoritate finanţatoare, şi Parohia Sf. Gheorghe Hârja, în calitate de beneficiar, având ca obiect finanţare nerambursabilă acordată beneficiarului de la bugetul de stat, prin bugetul alocat autorităţii finanţatoare, pentru decontarea contravalorii lucrărilor de construire clădire B. şi dotări, denumite lucrări de investiţii, conform contractului de execuţie încheiat de beneficiar pentru lucrările ce vor fi executate sau efectuate, în valoare de 1.372.849,11 RON, respectiv 90% din valoarea totală, diferenţa de 152.538 RON constituind contribuţia Parohiei, finanţarea urmând a se realiza conform contractului de execuţie de lucrări ori de achiziţie legal încheiat de beneficiar.

45. Potrivit Procesului-verbal de închidere a proiectului, investiţia a fost finalizată în anul 2013, suma de 1.372.849 RON fiind achitată către beneficiarul investiţiei.

46. Curtea de Conturi a reţinut că reclamanta nu a monitorizat şi nu a verificat modul de finanţare a cheltuielilor, în baza H.G. nr. 973/2012, iar ca urmare a neverificării documentelor care au stat la baza solicitării finanţării, au fost efectuate plăţi nelegale în sumă totală de 211.107 RON, de către Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bacău către Parohia Sf. Gheorghe - Hârja, pentru obiectivul "Centru socio-medical pentru îngrijire persoane vârstnice, "prin acceptarea la finanţare a unor cheltuieli de instalare reprezentând sisteme, utilaje şi dotări achiziţionate de executantul de lucrări de la furnizori/subcontractori la preţuri mai mici comparativ cu preţurile solicitate agenţiei de către beneficiarul investiţiei".

47. Consecinţele economico-financiare, s-a reţinut, au constat în utilizarea fondurilor publice fără respectarea bunei gestiuni financiare şi a principiilor de eficienţă şi majorarea nelegală şi nejustificată a cheltuielilor suportate din fonduri de la bugetul de stat, alocate în baza H.G. nr. 973/2012, cu suma de 211.107 RON.

48. Deşi este corectă susţinerea recurentei privind motivarea instanţei de fond referitoare la respectarea în procedura de achiziţie a lucrărilor a O.U.G. nr. 34/2004 şi H.G. nr. 925/2006, în condiţiile în care Curtea de Conturi nu a reţinut acest aspect, şi a apreciat că agenţia era obligată să ia toate măsurile asigurătorii, de control şi monitorizare, cu atât mai mult faţă de faptul că parohia nu îndeplinea calitatea de autoritate contractantă conform prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, iar achiziţia urma să se atribuie în baza unui regulament propriu elaborat de beneficiar, agenţia finanţând cea mai mare parte, respectiv 90% din valoarea investiţiei, această împrejurare nu conduce la casarea sentinţei, având în vedere că celelalte motive de recurs sunt nefondate, fiind reţinută în mod corect prin sentinţa recurată, pentru restul considerentelor, legalitatea actelor emise de Curtea de Conturi.

49. Motivul de recurs privind faptul că s-a făcut confuzie cu privire la stabilirea responsabilităţilor şi limitelor de competenţă aferente reprezentaţilor ANPIS/AJPIS Bacău, analizarea şi stabilirea legalităţii actelor economice efectuate de către beneficiarul finanţării Parohiei Sf. Gheorghe Hârja, pe perioada implementării proiectului, raporturile juridice dintre M.M.F.P.S.P.V, A.N.P.I.S şi AJ.P.I.S Bacău, beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja, SC A. SRL, în calitate de operator economic, executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, şi alţi terţi operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL, este nefondat.

50. Contractul de finanţare a fost încheiat în conformitate cu prevederile art. 4 din H.G. nr. 973/2012 şi art. 19 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPS nr. 2765/2012 de aprobare a Metodologiei de înregistrare şi evaluare a solicitărilor de finanţare a unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi de decontare a finanţării, care reglementează criteriile de evaluare, documentele necesare pentru solicitarea finanţării, tipurile de cheltuieli eligibile, precum şi documentele pentru acordarea efectivă a sumelor.

51. Potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 973/2012 privind aprobarea procedurii de acordare a sumelor din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru finanţarea unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, art. 1, "(1) Centrele de zi şi rezidenţiale înfiinţate în condiţiile legii, denumite în continuare obiective, pot primi finanţare în vederea acoperirii unor cheltuieli cu lucrările de construcţii, reparaţii, amenajări şi modernizări, denumite în continuare lucrări de investiţii. (...) (3) Solicitanţii finanţării pentru obiectivele prevăzute la alin. (1) sunt furnizorii de servicii sociale definiţi la art. 37 alin. (1), (2) şi alin. (3) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 292/2011, denumiţi în continuare beneficiari", iar potrivit art. 4, "(1) După aprobarea solicitării de finanţare şi după încheierea contractului/contractelor de execuţie, beneficiarii încheie un contract de finanţare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ca autoritate contractantă, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, în calitate de reprezentante ale autorităţii contractante. Modelul contractului de finanţare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.".

52. Conform art. 3 alin. (3) din acelaşi act normativ, "(3) Cheltuielile eligibile pentru finanţarea din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a lucrărilor de investiţii şi reparaţiilor capitale sunt, în principal, cheltuieli pentru lucrări de construcţii şi instalaţii, cheltuieli pentru organizare de şantier, racorduri şi alte tipuri de cheltuieli, inclusiv dotări cu echipamente specifice activităţii din centrul de zi sau rezidenţial, care se stabilesc prin metodologia prevăzută la art. 2 alin. (1)".

53. Conform art. 19 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPS nr. 2765/2012, "(1) În termen de 15 zile de la data emiterii ordinului prevăzut la art. 18 se încheie contractul de finanţare nerambursabilă, denumit în continuare contract, încheiat între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în calitate de autoritate contractantă, prin agenţia teritorială, şi beneficiar, în calitate de contractor. (2) Contractul cuprinde sumele care fac obiectul acestuia, drepturile şi obligaţiile părţilor, condiţiile de reziliere, precum şi orice alte aspecte considerate relevante în relaţia dintre părţi, iar în cazul beneficiarilor instituţii publice locale, cel puţin elementele prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Modelul contractului este prezentat în anexa nr. 4.".

54. În mod greşit susţine recurenta că s-a făcut confuzie cu privire la stabilirea responsabilităţilor şi limitelor de competenţă aferente reprezentaţilor ANPIS/AJPIS Bacău.

55. Conform O.U.G. nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia are ca scop administrarea şi gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistenţă socială şi a altor programe privind servicii sociale susţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Agenţia aplică politicile şi strategiile din domeniul sistemului naţional de asistenţă socială elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, având ca obiectiv principale inclusiv monitorizarea modului de acordare a sumelor pentru plata beneficiilor de asistenţă socială şi pentru programele de servicii sociale.

56. Potrivit art. 6 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 973/2012, "(1) Finanţarea cheltuielilor de investiţii şi reparaţii capitale la centre de zi şi rezidenţiale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi se acordă beneficiarului în tranşe, în limita creditelor bugetare alocate cu această destinaţie, pe măsură ce sunt efectuate lucrările de investiţii. (2) Sumele se acordă în baza documentelor justificative întocmite de beneficiari, verificate de agenţiile teritoriale, avizate şi prezentate Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de Agenţie".

57. De asemenea, art. 24 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPS nr. 2765/2012 prevede că sarcina execuţiei bugetare şi a controlului modului de utilizare a sumelor şi a implementării proiectelor de către contractori revine agenţiei teritoriale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale rezervându-şi dreptul de a controla în orice etapă desfăşurarea proiectului, prin structurile specializate, şi de a solicita orice alte informaţii şi documente în vederea clarificării situaţiei prezentate în dosarul de solicitare a finanţării, iar derularea activităţii prin contractele finanţate se supune controlului financiar al Curţii de Conturi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

58. Prin chiar contractul de finanţare s-a prevăzut că autoritatea finanţatoare asigură, prin agenţiile teritoriale, decontarea contravalorii lucrărilor efectuate, la solicitarea beneficiarului, conform contractului de execuţie de lucrări legal încheiat şi în baza documentelor justificative prezentate, că în situaţia în care, în urma verificării documentelor sau a controlului efectuat în teren, agenţia teritorială sau organele de control ale autorităţii finanţatoare constată deficienţe în derularea finanţării ori a execuţiei lucrărilor, aceasta/acestea poate/pot suspenda efectuarea plăţilor până la remedierea situaţiei, notificând beneficiarul în acest sens.

59. Nu s-a făcut confuzie cu privire la raporturile juridice dintre MMFPSPV, ANPIS şi AJPIS Bacău, beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja, SC A. SRL, în calitate de operator economic executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, şi alţi terţi operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL.

60. Între beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja şi SC A. SRL, raporturile juridice sunt cele care rezultă din contractul de antrepriză încheiat.

61. Pentru realizarea lucrărilor, între Parohia Sf. Gheorghe - Hârja, în calitate de achizitor, şi SC A. SRL, în calitate de executant, s-a încheiat Contractul de Antrepriză Generală nr. 131 din 12 iunie 2013 de construcţii, montaj instalaţii echipamente tehnologice şi utilaje, inclusiv dotările aferente investiţiei B., în urma procedurii de licitaţie deschisă organizată în conformitate cu Regulamentul General privind atribuirea contractelor de achiziţie de produse, servicii şi lucrări, cu respectarea principiilor care stau la baza cadrului legal aplicabil în domeniul achiziţiilor publice, emis de beneficiar, conform Raportului de atribuire nr. x din 5 iunie 2013.

62. Prin raportul de achiziţie încheiat de beneficiar conform cerinţelor art. 23 alin. (2) lit. a) din Ordinul nr. 2765/2012, înregistrat la AJPIS Bacău la nr. 10745 din 26 iulie 2013, s-a precizat faptul că, având în vedere faptul că utilajele şi dotările prevăzute a se achiziţiona sunt legate funcţional de Centrul social-filantropic, majoritatea presupunând şi instalarea, montajul şi punerea pe poziţie a acestora, s-a decis încheierea în cadrul procedurii a unui contract de execuţie de lucrări care să cuprindă şi utilajele şi dotările necesare.

63. Executantul s-a obligat să execute lucrările de realizare a investiţiei, să livreze şi să monteze echipamentele tehnologice şi utilajele, inclusiv dotările aferente obiectivului, iar achizitorul s-a obligat să plătească preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, preţul convenit, conform graficului de plăţi, fiind de 1.550.000 RON, inclusiv TVA (cu 24.631 RON mai mult decât valoarea finanţată şi cea prevăzută în devizului general elaborat de proiectantul investiţiei, 1.525.387 RON).

64. Potrivit art. 6.1 din contractul de antrepriză, documentele contractului au fost: caietul de sarcini, propunerea tehnică şi propunerea financiară, graficul de îndeplinire a contractului, garanţia de bună execuţie. Achizitorul s-a obligat să plătească executantului preţul convenit pentru execuţia lucrărilor, montajul echipamentelor şi utilajelor, inclusiv dotările aferente edificiului, plăţile datorare fiind cele declarate în propunerea financiară anexă la contract.

65. Între S.C A. S.R.L, în calitate de operator economic executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, şi alţi terţi operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL, raporturile juridice sunt cele care rezultă din contractele încheiate între aceştia.

66. Între MMFPSPV, ANPIS şi AJPIS Bacău, beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja, însă, raporturile juridice sunt cele care rezultă din contractul de finanţare încheiat în baza H.G. nr. 973/2012 şi a Ordinului MMFPS nr. 2765/2012.

67. Conform H.G. nr. 973/2012, finanţarea cheltuielilor de investiţii şi reparaţii capitale la centre de zi şi rezidenţiale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, solicitanţii finanţării pentru lucrările de construcţii, reparaţii, amenajări şi modernizări furnizorii de servicii sociale definiţi la art. 37 alin. (1), (2) şi alin. (3) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 292/2011, denumiţi beneficiari.

68. Beneficiarii încheie un contract de finanţare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, ca autoritate contractantă, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în calitate de reprezentante ale autorităţii contractante. Contractul cuprinde sumele care fac obiectul acestuia, drepturile şi obligaţiile părţilor, condiţiile de reziliere, precum şi orice alte aspecte considerate relevante în relaţia dintre părţi, iar în cazul beneficiarilor instituţii publice locale, cel puţin elementele prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

69. Într-adevăr, "(1) Răspunderea privind modul de utilizare a sumelor alocate conform destinaţiei aprobate prin contractul de finanţare revine beneficiarilor", conform art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 973/2012, iar "(1) Respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi sarcina obţinerii tuturor avizelor şi autorizaţiilor prevăzute de lege revin beneficiarilor", potrivit art. 8 alin. (1) din acelaşi act normativ.

70. În ceea ce priveşte finanţarea, însă, potrivit H.G. nr. 973/2012, directorii executivi ai agenţiilor teritoriale în a căror rază de activitate se află sediul solicitanţilor monitorizează derularea contractului de finanţare, controlează modul de utilizare a sumelor primite şi asigură execuţia bugetară (art. 10), sumele fiind acordate în baza documentelor justificative întocmite de beneficiari, verificate de agenţiile teritoriale, avizate şi prezentate Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de Agenţie (art. 6 alin. (2). În vederea deschiderii de credite bugetare pentru decontarea cheltuielilor solicitate de agenţiile teritoriale, Direcţia generală asistenţă socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, de asemenea, potrivit art. 22 din Ordinul nr. 2765/2002, verifică modul de întocmire a documentaţiilor care trebuie să corespundă prevederilor din metodologie, verifică încadrarea sumei solicitate şi a celor decontate în cuantumul aprobat, întocmeşte nota de finanţare în vederea deschiderii de credite bugetare, pe care o supune aprobării ordonatorului principal de credite.

71. Având în vedere natura contractelor de finanţare, faptul că finanţarea se realizează pentru cheltuielile eligibile din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, potrivit art. 14 alin. (1) şi art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale, iar angajarea şi utilizarea cheltuielilor se realizează pe baza bunei gestiuni financiare. O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificările şi completările ulterioare, precizează la art. 5, alin. (1), că persoanele care gestionează patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficientei în utilizarea fondurilor şi în administrarea patrimoniului public.

72. În ceea ce priveşte analizarea şi stabilirea legalităţii actelor efectuate de către beneficiarul finanţării Parohiei Sf. Gheorghe Hârja, pe perioada implementării proiectului, motivele de recurs sunt nefondate. Astfel cum s-a reţinut, autoritatea finanţatoare asigură, prin agenţiile teritoriale, decontarea contravalorii lucrărilor efectuate, la solicitarea beneficiarului, conform contractului de execuţie de lucrări legal încheiat şi în baza documentelor justificative prezentate. Beneficiarul are obligaţia întocmirii documentaţiei de decontare conform Metodologiei aprobate prin Ordinul nr. 2.765/2012. Decontarea contravalorii lucrărilor executate şi recepţionate se realizează numai în condiţiile în care documentele justificative prezentate sunt complete şi întocmite corect.

73. Conform Listei construcţiilor, utilajelor, echipamentelor şi dotărilor, anexată la Formularul de ofertă la documentaţia de atribuire elaborată de beneficiar, în valoarea de 1.550.000 RON. au fost incluse lucrări de construcţii montaj în sumă de 855.000 RON, dotări şi utilaje în sumă de 695.000 RON.

74. Suma acceptată la plată, cu privire la care pârâta Curtea de Conturi a constatat că a fost decontată nelegal, în suma totală de 211.107 RON, se compune din:

- 15.697 RON, reprezentând diferenţa între valorile de decontare a sistemelor prezentate de beneficiar agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi valoarea la care acestea au fost achiziţionate de executantul S.C. A. S.R.L. de la furnizorul SC C. SRL (114.163 RON - 98.466 RON);

- 31.030 RON, reprezentând diferenţa între valorile de decontare a sistemelor solicitate de beneficiar agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi valoarea la care au fost achiziţionate de executantul SC A. SRL de la furnizorul SC D. SRL (112.420 RON - 81.390 RON);

- 164.380 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea de decontare a unor dotări, reprezentând echipamente medicale, de spălătorie, bucătărie şi mobilier, solicitate de beneficiar agenţiei judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, şi valoarea la care au fost achiziţionate de executantul SC A. SRL de la terţi furnizori.

75. Suma face parte din factura nr. x din 6 noiembrie 2013 (emisă de executant către parohie, în sumă de 187.475 RON) şi factura nr. x din 25 noiembrie 2013 (emisă de executant către parohie, în sumă de 518.199 RON); s-a constatat că, pe lângă alte lucrări, au fost cuprinse şi o parte din dotări la care au fost anexate numai listele de dotări şi utilaje şi documente de punere în funcţiune/recepţie, şi nu documentele justificative efective de realizare a acestora prin care să se susţină în mod real efectuarea cheltuielilor şi achiziţia dotărilor. Sumele aferente celor două facturi au fost solicitate de către agenţie prin Notele de fundamentare pentru deschidere credite bugetare nr. 16151 din 7 noiembrie 2013 şi nr. 17050 din 27 noiembrie 2013.

76. Este de observat că pârâta nu a constatat depăşirea valorii estimate a contractului, neîncadrarea de către beneficiar în suma alocată spre finanţare, faptul că lista cantităţilor de lucrări, a utilajelor şi a dotărilor prevăzute prin caietul de sarcini din cadrul documentaţiei de atribuire nu sunt în concordanţă cu prevederile proiectului aferent Contractului de finanţare x din 8 aprilie 2013, sau că elementele de cost prevăzute în această documentaţie nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile, ci faptul că reclamanta nu a monitorizat şi nu a verificat modul de finanţare a unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale, iar ca urmare a neverificării documentelor care au stat la baza solicitării finanţării au fost acceptate la plată şi decontate cheltuieli de instalare reprezentând sisteme, utilaje şi dotări achiziţionate de executantul de lucrări de la furnizori/subcontractori la preţuri mai mici comparativ cu preţurile solicitate agenţiei de către beneficiarul investiţiei, aspecte care au rezultat din situaţia de fapt necontestată în cauză.

77. Astfel, în ceea ce priveşte suma de 15.697 RON, provenită din diferenţa între valorile de decontare ale sistemelor solicitate de către parohie, în sumă de 114.163 RON, şi suma de 98.466 RON, reprezentând valoarea de achiziţie a acestora, pe care executantul SC A. SRL le-a cuprins în situaţia centralizatoare anexată la factura nr. x din 25 noiembrie 2013, s-a constatat că, deşi au fost anexate procese-verbale de recepţie şi punere în funcţiune a acestora, executantul nu a anexat situaţii de plată din care să reiasă cantităţile de lucrări şi preţurile practicate, prin urmare AJPIS Bacău a procedat la decontarea sumelor solicitate de parohie fără a verifica modul de utilizare a sumelor şi fără a solicita documente justificative complete şi întocmite corect.

78. Deşi la formularul de ofertă care a stat la baza încheierii contractului de către beneficiar cu executantul au fost anexate Devize ofertă - liste cu cantităţi de lucrări pentru cele 6 sisteme, respectiv "sistem apelare asistente (nurse caii)", "sistem avertizare incendiu", "sistem sonorizare", "sistem supraveghere video", "sistem TV" şi "sistem voce date" semnate şi ştampilate de ofertant, fără ca executantul să menţioneze subcontractarea acestor lucrări în Contractul nr. x din 12 iunie 2013 încheiat cu parohia, executantul SC A. SRL a încheiat Contractul de execuţie lucrări nr. x din 2 septembrie 2013 (în sumă de 98.466 RON) cu furnizorul acestor sisteme, respectiv SC C. SRL. Acest contract a avut ca obiect executare instalare şi punere în funcţiune, fiind aşadar incluse toate cheltuielile, inclusiv manoperă, cheltuieli indirecte şi profit (menţionate, însă, în devizele care au stat la baza decontării sumei), nefiind astfel justificată diferenţa de preţ decontată; prin urmare, decontarea sumei de 15.697 RON de către AJPIS Bacău s-a efectuat în lipsa documentelor justificative complete legal întocmite, fiind efectuate plăţi pentru cheltuieli care nu au fost efectuate de executantul lucrării.

79. Cu privire la suma de 31.030 RON, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie în sumă de 112.420 RON a ascensorului, solicitată de către executantul lucrării şi ulterior decontată de agenţie către parohie, şi suma de 81.390 RON, reprezentând cheltuieli achitate de către executantul SC A. SRL (în calitate de achizitor) către SC D. SRL Oneşti (în calitate de furnizor), s-a constatat că AJPIS Bacău a acceptat la plată lucrări pentru care nu au fost întocmite documente justificative corecte care să susţină legalitatea efectuării plăţii, respectiv liste cu cantităţile de lucrări, nefiind solicitate beneficiarului toate documentele în vederea efectuării verificării.

80. S-a constatat, pe de o parte, că nu a fost sesizată diferenţa valorică între valoarea utilajului înscrisă în Procesul-verbal de recepţie parţială a utilajelor din 5 noiembrie 2013 (112.420 RON) şi preţul ofertei executantului (100.725 RON), menţionat în Formularul de ofertă pentru ascensor la atribuirea Contractului de derulare a investiţiei nr. 131 din 12 iunie 2013, încheiat între parohie şi executantul SC A. SRL. Pe de altă parte, s-a constatat că executantul construcţiei a încheiat cu SC D. SRL Oneşti Contractul de livrare şi instalare nr. 30 din 12 iulie 2013, în valoare de 14.850 Euro fără TVA, respectiv 18.414 Euro cu TVA, contravaloarea în RON, la data încheierii contractului, fiind de 81.390 RON (4,42 RON curs Euro 12.07.2013*18.141 Euro), prin care furnizorul se obligă să execute, să livreze, să instaleze şi să autorizeze un lift hidraulic, fiind aşadar incluse toate costurile; s-a observat că aceste argumente sunt confirmate de susţinerea că SC A. SRL a cuprins în oferta sa toate elementele de cost directe (procurare, manoperă, transport. utilaje), indirecte şi profitul său, acestea fiind incluse în preţul de vânzare înaintat prin oferta sa. Suma de 112.420 RON a fost înscrisă în centralizatorul anexat la factura nr. x din 25 noiembrie 2013 emisă de către SC A. SRL către parohie, deşi, în cadrul documentaţiei de ofertă pentru atribuirea contractului, SC A. SRL nu a prezentat lista cu cantităţi de lucrări - deviz ofertă din care să reiasă valoarea instalării ascensorului.

81. Cu privire la suma de 164.380 RON, reprezentând diferenţe de preţ aferente achiziţiei unor dotări, s-a constatat că AJPIS Bacău a decontat facturi însoţite numai de centralizatoare în care au fost prezentate dotările recepţionate, fără însă ca la acestea să fie anexate documentele justificative, respectiv facturi, din care să reiasă nivelurile valorice reale la care au fost efectuate achiziţiile. Potrivit Caietului de sarcini, în cadrul investiţiei a fost prevăzută achiziţia de dotări reprezentând echipamente medicale, de spălătorie, bucătărie şi mobilier, care au fost achiziţionate de executantul investiţiei de la terţi furnizori la preţuri mult mai mici decât preţurile solicitate la decontare de către beneficiar, bunuri care funcţionează independent, deci nu necesită cheltuieli suplimentare de instalare care să justifice diferenţele de preţ (aparate şi dispozitive medicale, mobilier, laptopuri, imprimante şi televizoare, maşini de spălat şi frigidere).

82. Dispoziţiile legale aplicabile situaţiei în cauză, raportat la natura juridică a contractului în baza căruia beneficiarul a primit finanţare, obligă pârâta la exercitarea dreptului de control în derularea finanţării, în ceea ce priveşte raporturile juridice rezultate din contractul de finanţare. Potrivit contractului de finanţare, autoritatea finanţatoare îşi rezervă dreptul de a controla în orice etapă derularea finanţării (pct. 9.2) şi realizează decontarea contravalorii lucrărilor executate şi recepţionate numai în condiţiile în care documentele justificative prezentate sunt complete şi întocmite corect (pct. 2.3).

83. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 52 alin. (5) că "Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite la ordonatorul de credite de ordonanţarea la plată, la care se anexează documentele privind recepţia cantitativă şi calitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor, după caz, în conformitate cu prevederile din angajamentele legale încheiate, care certifică sumele de plată ", iar la art. 52 alin. (6) faptul că "Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost lichidate şi ordonanţate potrivit prevederilor art. 24 şi 25, după caz ".

84. Sumele reprezentând finanţare se acordă, conform art. 6 alin. (2) din H.G. nr. 973/2012, în baza căreia s-a acordat finanţarea, în baza documentelor justificative întocmite de beneficiari, verificate de agenţiile teritoriale, avizate şi prezentate Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale de Agenţie. Documentele justificative necesare sunt actele doveditoare privind execuţia şi recepţia lucrărilor în perioada anterioară datei de depunere a solicitării de plată şi sunt cele prevăzute în Metodologia aprobată prin Ordinul MMFPS nr. 2.765/2012.

85. Potrivit acestei Metodologii, art. 20 alin. (1), finanţarea proiectelor şi decontarea sumelor prevăzute în contractele de finanţare se acordă în tranşe, pe baza documentelor justificative întocmite de beneficiar, avizate şi prezentate de agenţiile teritoriale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar art. 21 prevede că "(1) Întocmirea documentaţiei de solicitare a finanţării se realizează de către beneficiar şi constă în următoarele documente: a) solicitarea de plată adresată agenţiei teritoriale, cu menţionarea sumei solicitate şi a plăţilor efectuate anterior; b) situaţii de lucrări întocmite de executant, verificate de dirigintele de şantier şi însuşite de beneficiar şi centralizatorul situaţiilor de lucrări, verificat, semnat şi ştampilat de dirigintele de şantier, executant şi beneficiar, în cazul lucrărilor de investiţii prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) şi b); c) procese-verbale de recepţie parţială sau la terminarea lucrărilor, semnate de reprezentantul agenţiei teritoriale în calitate de membru sau invitat la recepţie, după caz, cu menţionarea contravalorii lucrărilor executate şi recepţionate şi a perioadei de realizare a acestora, în cazul lucrărilor de investiţii prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) şi b); d) facturi fiscale în copie legalizată contrasemnată de beneficiar şi de agenţia teritorială, cu menţiunea "bun de plată pentru suma de" însoţită de dată, numele şi prenumele, semnătura şi ştampila conducătorului agenţiei teritoriale; e) raport financiar privind plăţile efectuate.".

86. Astfel cum în mod corect a reţinut Curtea de Conturi, AJPIS Bacău avea obligaţia verificării documentelor atât din faza de evaluare a solicitărilor şi de selecţionare a beneficiarilor, cât şi pe perioada decontării lucrărilor.

87. Potrivit art. 8 din Ordinul MMFPS nr. 2765/2012, agenţia teritorială evaluează documentaţia depusă, selecţionează beneficiarii care îndeplinesc condiţiile de selecţie şi efectuează pentru aceştia investigaţia de teren, prima etapă de evaluare a solicitărilor şi de selecţionare a beneficiarilor fiind evaluarea şi selecţionarea iniţială, care constă în verificarea documentaţiei depuse şi a încadrării sumelor solicitate în limitele prevăzute de prezenta metodologie.

88. Susţine recurenta că Hotărârea nr. 28/2008, precum şi actele normative subsecvente, se referă la faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi nu la valoarea de piaţă stabilită între părţi, ca urmare a derulării unei licitaţii publice şi finalizată cu contract de achiziţie.

89. Potrivit H.G. nr. 973/2012, art. 11, însă, prevederile prezentei hotărâri se completează cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,

90. Pentru lucrările de construcţii, reparaţii, amenajări şi modernizări, documentaţia de solicitare a finanţării va conţine, conform art. 7 alin. (1) lit. e), documentaţia tehnico-economică elaborată conform H.G. nr. 28/2008, iar pentru dotări, potrivit art. 7 alin. (2) lit. e), lista dotărilor necesare realizării serviciilor sociale. De asemenea, cheltuielile pentru lucrările de investiţii noi şi intervenţie la construcţiile existente sunt cele estimate de proiectant în documentaţia tehnico-economică şi devizul general, elaborate conform prevederilor H.G. nr. 28/2008 (art. 10).

91. În mod corect instanţa de fond a reţinut că, în situaţia concretă, procedura de realizare a investiţiei s-a efectuat în mod defectuos, fără respectarea prevederilor H.G. nr. 28/2008 şi ale Ordinului nr. 863/2008, şi a avut drept consecinţă încălcarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice.

92. În acest sens, este de observat că pârâta Curtea de Conturi a constatat că listele de dotări şi echipamente, întocmite atât de proiectant cât şi cele prezentate în oferta SC A. SRL, nu respectă prevederile anexei din Ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din H.G. nr. 28/2008, respectiv "listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4)", iar în legătură cu acest fapt în mod corect nu a reţinut afirmaţia reclamantei potrivit căreia "modul de prezentare a utilajelor şi dotărilor ofertate de către SC A. SRL este unul similar formularului F4 din Ordin, aceasta folosind modelul impus prin caietul de sarcini",

93. Prin utilizarea formularelor prevăzute de Ordinul nr. 863/2008, ar fi fost prezentată de ofertant lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări, cu indicarea preţului unitar pentru materiale, manoperă, utilaj, transport; formularele completate cu preţuri unitare şi valori deveneau, conform acestui act normativ, formulare pentru devizul ofertei, şi ar fi fost utilizate pentru întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în vederea decontării. În lipsa acestuia, nu au fost indicaţi furnizorii de utilaje şi dotări şi nici preţurile unitare de achiziţie a dotărilor.

94. Or, potrivit Ordinului nr. 2765/2012, în procedura de evaluare a solicitărilor şi de selecţionare a beneficiarilor, agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene au obligaţia verificării documentaţiei de solicitare a finanţării depuse, inclusiv a documentaţiei tehnice elaborate conform H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii şi a încadrării sumelor solicitate în limitele prevăzute de prezenta metodologie (art. 5 şi art. 7), iar potrivit art. 23, agenţiei teritoriale i se înaintează rapoarte tehnice şi financiare privind stadiul derulării proiectului, inclusiv "rapoartele de achiziţie având ca scop prezentarea procedurii de selectare a executantului de lucrări şi a furnizorului de dotări cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice".

95. Susţinerile recurentei referitoare la atribuţiile pârâtei Curtea de Conturi a României sunt nefondate.

96. Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că controlul finanţării nu se rezumă, pur formal, la contractul de lucrări şi facturi, doar la existenţa acestor documente, ci şi la legalitatea întocmirii lor, la respectarea tuturor prevederilor legale impuse beneficiarilor privaţi, ca şi celor publici de altfel.

97. Or, controlul efectuat de Curtea de Conturi în baza competenţelor constituţionale stabilite de art. 140 alin. (1) din Constituţia României, republicată, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, vizează auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, se efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, urmăreşte, în principal, utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite, calitatea gestiunii economico-financiare, economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice, prin prisma acestor principii şi a dispoziţiilor legale aplicabile fiind necesar a fi examinată legalitatea actelor de control contestate.

98. Pentru aceste motive, în mod corect s-a constatat că AJPIS Bacău nu s-a asigurat de modul în care beneficiarul a utilizat procedurile de achiziţie şi a acceptat pentru decontare documentaţii prin care nu au fost prezentate documente justificative care să confirme legalitatea efectuării plăţilor şi s-a dispus măsura cuprinsă la Cap. II pct. 15 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014.

99. În ceea ce priveşte măsura din Cap. II pct. 17 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014, s-au dispus următoarele: verificarea modului de restituire la bugetul de stat, de către agenţiile teritoriale, a subvenţiilor neutilizate în termenul prevăzut de legislaţia în vigoare; recuperarea sumelor, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru nevirarea în termen legal a subvenţiilor neutilizate şi a celor acordate nelegal, inclusiv a sumei estimată de către echipa de audit; extinderea verificărilor la nivelul tuturor agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, în vederea identificării unor situaţii similare cu cele din procesul-verbal de constatare încheiat în timpul misiunii de audit; pentru situaţiile identificate se vor dispune de măsuri de restituire a sumelor acordate nelegal cu titlu de subvenţii, potrivit cadrului legal, reîntregirea bugetului de stat cu sumele recuperate, înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor specifice, având în vedere inclusiv aplicarea prevederilor art. 731 şi art. 751 din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, cu modificările şi completările ulterioare.

100. Curtea de Conuri a reţinut că ANPIS nu a urmărit recuperarea de către AJPIS Iaşi a sumei de 43.750 RON cu titlu de subvenţie acordată necuvenit, în anul 2012, pentru E., în termenul legal, respectiv în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor sau de la data încetării convenţiei, fapt pentru care au fost calculate dobânzi şi penalităţi de întârziere, în sumă totală estimată de 7.968 RON, pentru perioada cuprinsă între ziua următoare celei în care a fost constituit debitul prin Decizia nr. 4 din 14 martie 2013 şi data de 20 decembrie 2013, când s-a finalizat virarea la bugetul statului a întregului debit.

101. A apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 1153 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor romane cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, care prevăd că "Sumele primite cu titlu de subvenţie, ramase neutilizate la finele anului în contul asociaţiei sau fundaţiei, se restituie de către aceasta la bugetele de la care au fost primite, în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor", şi a calculat dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru perioada cuprinsă între ziua următoare celei în care a fost constituit debitul prin Decizia nr. 4 din data de 14 ianuarie 2013 şi data de 20 decembrie 2013, când s-a finalizat virarea la bugetul statului a întregului debit: dobânzi de întârziere în sumă totală de 3.228,75 RON, într-un procent de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, pentru perioada 15 ianuarie 2013 - 19 decembrie 2013; penalităţi de întârziere în sumă totală de 4.739,75 RON, calculate pentru perioada 15 ianuarie 2013 - 19 decembrie 2013.

102. Consecinţa economico-financiară, s-a reţinut, constă în neînregistrarea, neurmărirea şi nevirarea la bugetul de stat a sumelor încasate în mod necuvenit de unele asociaţii/fundaţii, fapt ce conduce la lipsirea bugetului de stat de aceste sume.

103. Motivul de recurs privind faptul că nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăşi termenul scadent de 31 decembrie 2013, fiind astfel respectate prevederile din Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2013 a Directorului executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială laşi şi din Angajamentul de plată, este nefondat.

104. În mod corect instanţa de fond a constatat că reclamanta nu a indicat niciun temei legal pentru eşalonarea debitului pe parcursul a 12 luni, în condiţiile în care nu este vorba despre subvenţii neutilizate, ci de subvenţii încasate necuvenit, care, în lipsa unui text derogator, trebuie recuperate imediat.

105. Adresa MMFPSPV prin care a fost semnalat faptul că E. nu este eligibilă pentru subvenţii, aprobându-se în mod eronat, prin Ordinul 2855/2012, acordarea acestora, şi s-a solicitat recuperarea sumelor plătite, a fost înregistrată la AJPIS Iaşi sub nr. x din 4 decembrie 2012. Prin Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2013, a fost stabilit debitul în sumă totală de 43.750 RON, reprezentând subvenţia acordată necuvenit pentru E. - Centrul de Plasament Căminul "F.", cu recuperarea în tranşe lunare, pe parcursul a 12 luni calendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2013 şi până la 31 decembrie 2013, deşi dispoziţiile legale nu prevedeau plata eşalonată a acestora.

106. Celelalte motive de recurs sunt, de asemenea, nefondate.

107. Conform art. 75 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, "Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul de stal. daca legea nu prevede altfel". O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, forma în vigoare incidentă în cauză, prevede la art. 2 alin. (1) că se aplică şi pentru administrarea drepturilor vamale, precum şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel.

108. Potrivit disp. art. 22 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "Prin obligaţii fiscale, în sensul prezentului cod, se înţelege: (...) c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii". Potrivit Codului de procedură fiscală, aşadar, prin obligaţii fiscale se înţeleg impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat.

109. De asemenea, "Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere", conform art. 119 alin. (1) din Codul de procedură fiscală. Dobânzile de întârziere sunt reglementate de art. 120, iar penalităţile de întârziere de art. 121 C. proc. civ.

110. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care prevăd că "Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele.", acestea au fost introduse prin Legea nr. 270/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 642/18.10.2013, fiind în vigoare de la data de 21 octombrie2013.

111. Nu sunt incidente dispoziţiile O.U.G. nr. 44/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 475 din 27 iunie 2014, care a prevăzut, prin art. I, că "Prin derogare de la prevederile art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, acordate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau suportate din bugetele locale, cu titlu de beneficii de asistenţă socială, se recuperează fără perceperea de obligaţii fiscale accesorii, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la comunicarea deciziei sau, după caz, a dispoziţiei de recuperare, în condiţiile legii", iar la art. III că "(1) Sumele cu titlu de beneficii de asistenţă socială şi subvenţii prevăzute la art. I alin. (2) şi (3), precum şi sumele cu titlu de prestaţii sociale prevăzute la art. 101 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constatate ca prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, nerecuperate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se recuperează în condiţiile art. I alin. (1) şi (4). (2) Pentru sumele prevăzute la alin. (1) termenul de 180 de zile se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." acestea se referă la prevederile art. 731 din Legea nr. 500/2002 şi au intrat în vigoare la data de 27 iunie 2014, subvenţiile acordate necuvenit în cauză în anul 2012 fiind recuperate anterior, în perioada ianuarie- decembrie 2013.

112. Pentru aceste motive, în mod corect s-a constatat că pentru nerestituirea la termen a sumelor ce constituie venituri ale bugetului de stat, reprezentând subvenţii acordate nelegal, nu au fost calculate dobânzi şi penalităţi de întârziere, şi s-a dispus măsura cuprinsă la Cap. II pct. 17 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014.

113. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că instanţa a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente în ceea ce priveşte abaterile constatate şi măsurile dispuse de către intimata pârâtă prin actele administrative contestate, sentinţa recurată este legală, nefiind fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ.

VI Soluţia instanţei de recurs

114. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurenta reclamantă, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială împotriva Sentinţei civile nr. 1734/2015 din 17 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2019.

GGC - LM