Civil jurisdictional declination for post-appeal litigation expense claims exceeding first-instance monetary limits
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the jurisdictional objection in form but substantively ruled it lacked material jurisdiction, declaring itself incompetent and referring the case to the Bucharest Sector 1 Court of First Instance without allowing appeal. The dispute involved a digital agency filing a request for 200 RON in court costs against a national road authority and two private companies, following a final appellate decision where the agency had prevailed in the underlying litigation; the agency characterized this as a separate claim for expenses rather than a supplementary motion to the final judgment. Citing Articles 453 and 94 of the Civil Procedure Code, the court determined that claims for recoverable litigation expenses are subject to material jurisdiction limits, and because the amount claimed (200 RON) was far below the statutory threshold of 200,000 RON, the case must be heard by a first-instance court (Judecatoria) rather than the High Court, with territorial jurisdiction established by the defendant's domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 444 C. proc. civ, art. 9 C. proc. civ, art. 453 C. proc. civ, art. 1357 C. civ, art. 94 C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ; Civil jurisdictional declination for post-appeal litigation expense claims exceeding first-instance monetary limits: Înalta Curte apreciază că se impune a fi analizată cu prioritate excepţia necompetenţei materiale, în raport cu dispoziţiile art. 9 C. proc. civ. - Dreptul de dispoziţie al părţilor, potrivit cărora obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2019
Asupra prezentei cereri reţine următoarele:
1. Prin Decizia nr. 1047 din 16 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile formulate de recurentele-pârâte Agenţia pentru Agenda Digitală a României şi de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 2672 din 9 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
A casat, în parte, sentinţa recurată în sensul că a admis excepţia lipsei de obiect a acţiunii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta Autoritatea Rutieră Română.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
2. Agenţia pentru Agenda Digitală a României a formulat cerere, înregistrată la data de 30.05.2019 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care a solicitat obligarea pârâtelor Autoritatea Rutieră Română şi S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 200 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, contravaloarea taxei judiciare de timbru achitate pentru soluţionarea recursului.
3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi ca cerere completare dispozitiv, în condiţiile art. 444 C. proc. civ., componenţa completului stabilindu-se în raport cu dispoziţiile art. 111 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti din 17.12.2015 aprobat prin HCSM nr. 1375/2015.
4. Agenţia pentru Agenda Digitală a României, în şedinţa publică de astăzi, şi-a precizat caracterul cererii formulate, ca fiind cerere de acordare a cheltuielilor de judecată pe cale separată, şi nu cerere de completare dispozitiv.
Înalta Curte apreciază că se impune a fi analizată cu prioritate excepţia necompetenţei materiale, în raport cu dispoziţiile art. 9 C. proc. civ. - Dreptul de dispoziţie al părţilor, potrivit cărora obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.
Deci, prezenta cauză are ca obiect cerere în pretenţii formulată de Agenţia pentru Agenda Digitală a României, prin care solicită obligarea pârâţilor Autoritatea Rutieră Română şi S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 200 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate într-un alt litigiu, soluţionat definitiv prin Decizia nr. 1047 din 16 martie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 453 C. proc. civ. permit obligarea părţii căzute în pretenţii la plata cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte şi au la bază principiul răspunderii civile delictuale, respectiv dispoziţiile art. 1357 C. civ.
Potrivit art. 94 C. proc. civ., judecătoriile judecă în primă instanţă, cereri al căror obiect este evaluabil în bani, de până la 200.000 RON.
Astfel, din punct de vedere material, judecătoria este competentă a soluţiona cererea formulată de Agenţia pentru Agenda Digitală a României.
Din punct de vedere teritorial, în conformitate cu prevederile art. 107 C. proc. civ., o acţiune civilă se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul.
De asemenea, conform art. 112 C. proc. civ. - Pluralitatea de pârâţi, cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia.
Prin urmare, în raport cu sediul uneia dintre pârâte, Autoritatea Rutieră Română, din sectorul 1 Bucureşti, şi reţinând intenţia Agenţiei pentru Agenda Digitală a României de a sesiza o instanţă din Bucureşti, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor legale anterior reţinute, va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale.
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Agenţia pentru Agenda Digitală a României în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Rutieră Română, S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2019.