Nullity of appeal for failing to articulate legal errors in EU-funded financial correction dispute

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 03.11.2016, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Rădăuţi a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 256/29.08.2016 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva titlului de creanţă suplimentar, stabilit prin Procesul-verbal nr. x/08.08.2016 de constatare şi de stabilire a unei creanţe suplimentare faţă de cea stabilite prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/19.12.2012, comunicat şi înregistrat la sediul UAT Municipiul Rădăuţi sub nr. x/07.07.2016 emis de MDRAP-Direcţia de Constatare şi Stabilire Nereguli, în cadrul Contractului de finanţare nr. x/19.05.2010, proiect cod SMIS 11022 cu denumirea "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Ambulatoriului din cadrul Spitalului Municipal Rădăuţi".

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 887 din 14 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Rădăuţi a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

În susţinerea recursului, recurenta-reclamantă a prezentat situaţia de fapt, începând cu încheierea Contractului de finanţare nr. x/19.05.2010 între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, şi UAT Municipiul Rădăuţi, în calitate de beneficiar, şi până la contestarea în instanţă a corecţiei financiare aplicate.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, apreciind că recurenta nu face altceva decât să reia motivele prezentate odată cu judecarea pe fond a cauzei. Pe fond, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4. Decizia instanţei de recurs

4.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă, deşi a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a rezumat la a reitera situaţia de fapt, fără a aduce nicio critică de nelegalitate sentinţei atacate în ceea ce priveşte normele de drept care ar fi fost încălcate sau aplicate greşit de prima instanţă.

4.2. Astfel, verificând considerentele sentinţei recurate, Înalta Curte apreciază că acestea îndeplinesc exigenţele dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluţia adoptată, motivare care să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

4.3. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegaţiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

4.4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Rădăuţi împotriva sentinţei nr. 887 din 14 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2019.