Jurisdiction over revocation of state secret access authorizations: central authority administrative acts versus public servant status disputes
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning exclusive competence to the Brașov Court of Appeal, Administrative and Fiscal Section, for the first-instance review of the administrative acts challenged. The dispute arose from a claim to annul decisions issued by the General Directorate for Internal Protection and the National Office for Secret State Information Registry, which revoked the plaintiff’s access authorization to state secrets and rejected pre-litigation complaints, following a procedural split that separated these acts from related claims regarding the plaintiff’s employment status as a police officer. The decisive legal basis was Article 10(1) of Law No. 554/2004, which mandates that judicial challenges to administrative acts issued by central public authorities must be heard by the Courts of Appeal, thereby establishing that the specialized administrative jurisdiction of the appellate court prevails over the tribunal despite the acts’ connection to the plaintiff's public service relationship.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din O.U.G. nr. 153/2002, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016, art. 135 din C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Jurisdiction over revocation of state secret access authorizations: central authority administrative acts versus public servant status disputes: Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcţia Generală de Protecţie Internă şi de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, care sunt instituţii publice cu autoritate la nivel naţional, conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 şi art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, reclamantul A. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna (IPJ), Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) a solicitat anularea Deciziei nr. 33034/26.06.2018 prin care s-a procedat la retragerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secrete de stat nivel Secret, seria x nr. x din 07.08.2017; anularea Dispoziţiei Şefului Inspectoratului nr. 14423/26.06.2018, prin care, cu data de 26.06.2018, a fost pus la dispoziţia unităţii până la clarificarea situaţiei sale, dar nu mai mult de 6 luni; anularea Deciziei nr. 33075/11.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă; anularea Deciziei nr. 11399/17.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă, anularea Adresei nr. x din 21 iunie 2018 emisă de Direcţia Generală de Protecţie Internă şi a Deciziei nr. x/03.08.2018 emisă de Direcţia Generală de Protecţie Internă prin care s-a respins plângerea sa prealabilă, anularea adresei nr. x din 31 mai 2018 prin care ORNISS a avizat negativ accesul la informaţii clasificate secrete de stat şi a dispus revocarea deciziei de avizare pozitivă în baza căreia a fost eliberată autorizaţia de acces la informaţii clasificate pentru reclamant începând cu data de 31.05.2018 şi a Deciziei nr. 16447/27.07.2018 emisă de ORNISS prin care s-a respins plângerea sa prealabilă.
Prin Sentinţa nr. 4/04.01.2019 a Tribunalului Covasna, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a acţiunii având ca obiect "litigii privind funcţionari publici" formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna, Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în favoarea Tribunalului Braşov
Prin Sentinţa nr. 562/CA/22.05.2019, Tribunalul Braşov a admis excepţia de necompetenţă materială, a dispus disjungerea cererii având ca obiect "anulare act administrativ" din Dosarul nr. x/2018 şi formarea prezentului dosar, cu număr de înregistrare x/62/2019, fiind declinată competenţa de soluţionare către Curtea de Apel Braşov.
S-a reţinut că cererile deduse judecăţii sunt cererile având ca obiect anularea Adresei nr. x din 21 iunie 2018 (emisă de Direcţia Generală de Protecţie Internă), a Deciziei nr. x/03.08.2018(emisă de Direcţia Generală de Protecţie Internă prin care s-a respins plângerea sa prealabilă), a Adresei nr. x din 31 mai 2018 (prin care ORNISS a avizat negativ accesul la informaţii clasificate secrete de stat şi a dispus revocarea deciziei de avizare pozitivă în baza căreia a fost eliberată autorizaţia de acces la informaţii clasificate pentru reclamant începând cu data de 31.05.2018) şi a Deciziei nr. 16447/27.07.2018 emisă de ORNISS prin care s-a respins plângerea sa prealabilă.
Cererile de anulare a Deciziei nr. 33034/26.06.2018 prin care s-a procedat la retragerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secrete de stat nivel Secret, seria x nr. x din 07.08.2017; de anulare a Dispoziţiei Şefului Inspectoratului nr. 14423/26.06.2018, prin care, cu data de 26.06.2018, a fost pus la dispoziţia unităţii până la clarificarea situaţiei sale, dar nu mai mult de 6 luni; de anulare a Deciziei nr. 33075/11.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă; de anulare a Deciziei nr. 11399/17.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă, au rămas în dosarul iniţial, competenţa fiind declinată la Curtea de Apel Braşov prin sentinţa nr. 562/CA/22.05.2019 a Tribunalului Braşov.
Curtea de Apel Braşov, prin Sentinţa civilă nr. 78/2019, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei către Tribunalul Covasna, reţinând că actele administrative a căror anulare o solicită reclamantul în prezenta cauză au fost emise în cadrul raporturilor de serviciu ale acestuia, având în vedere că, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 3 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 585/2002, autorizaţia de acces la informaţii clasificate este eliberată în exercitarea atribuţiilor profesionale ale posesorului acesteia, în baza acestei autorizaţii titularul său având acces la informaţii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesităţii de a cunoaşte, iar "necesitatea de a cunoaşte" reprezintă principiul conform căruia accesul la informaţii clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informaţii sau să aibă acces la acestea.
Curtea de apel a reţinut în esenţă că autorizaţia emisă de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calităţii sale de funcţionar public cu statut special, angajat într-o direcţie (structură) specială din cadrul M.A.I., că această autorizaţie este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării avizului privind accesul la informaţii clasificate secret de stat, acesta a fost pus la dispoziţia unităţii până la clarificarea situaţiei sale, dar nu mai mult de 6 luni şi că, astfel, revocarea acestei autorizaţii este o măsură ce ţine de raportul de serviciu al funcţionarului public, întrucât acestuia i se schimbă funcţia, salarizarea şi, eventual, locul de muncă. Prin urmare, competenţa materială de soluţionare a cauzei se stabileşte în raport cu dispoziţiile legii speciale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici şi nu în raport cu dispoziţiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004.
Hotărârea celei de-a doua instanţe
Prin Sentinţa nr. 968 din 13 septembrie 2019, Tribunalul Covasna a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul Covasna, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că prin acţiunea formulată, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcţia Generală de Protecţie Internă şi de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, care sunt instituţii publice cu autoritate la nivel naţional conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 şi art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016
Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcţia Generală de Protecţie Internă şi de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, care sunt instituţii publice cu autoritate la nivel naţional, conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 şi art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016.
Este adevărat că problema principală a reclamantului a cărei rezolvare o solicită prin intermediul instanţei de judecată este cea de punere la dispoziţie şi pierderea salariului, problemă care vizează raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special - poliţist - în contradictoriu cu IPJ Covasna, însă în urma disjungerii, acest litigiu face obiectul unui alt dosar, respectiv cel cu nr. x/2018.
În cauza ce face obiectul prezentului dosar, actele a căror nulitate o solicită reclamantul, sunt emise de către două autorităţi centrale care au calitatea de pârâţi în cauză, anume Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
În acest context, se reţine că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Prin urmare, competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Braşov, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind aplicabilă teza referitoare la acte administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Direcţia Generală de Protecţie Internă, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2019.
GGC - OB