Territorial competence for public official salary claims governed by plaintiff's domicile under administrative procedural law

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 03.09.2019, în urma declinării competenţei de la Tribunalul Municipiului Bucureşti, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei şi Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea pârâţilor la acordarea sporului de fidelitate şi confidenţialitate la nivel maxim aflat în plată, respectiv de 20% şi 15%, începând cu data 01 aprilie 2015 şi pe viitor; recalcularea drepturilor salariale funcţionarilor publici cu statut special din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei; obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să aloce fondurile necesare pentru plata sumelor cuvenite reclamantului .

1.2. Prin Sentinţa nr. 3017 din 22 aprilie 2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., cu domiciliul în Piteşti, judeţ Argeş, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Argeş.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 554/2004, reclamantul având domiciliul în judeţul Argeş.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 572 din 13 septembrie 2019, Tribunalul Argeş, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul, în temeiul art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

A reţinut instanţa că atât domiciliul ales al reclamantului cât şi sediul pârâţilor se află pe raza Municipiului Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, sesizată cu pronunţarea regulatorului de competenţă, judecând în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ. şi analizând obiectul cauzei deduse judecăţii, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia a I-a civilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Acţiunea a fost formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea acestora la acordarea sporului de fidelitate şi confidenţialitate la nivel maxim aflat în plată, respectiv de 20% şi 15%, începând cu data 01 aprilie 2015; recalcularea drepturilor salariale funcţionarilor publici cu statut special din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei; obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să aloce fondurile necesare pentru plata sumelor cuvenite reclamantului .

Reclamantul este funcţionar public cu statut special, în cauză fiind aplicabile, în stabilirea competenţei materiale, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Se constată că, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acţiunii, la data de 11.01.2019, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Reclamantul A. domiciliază în judeţul Argeş, prin urmare, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Argeş, competent după domiciliul reclamantului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Ministerul Justiţiei şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia I civilă. Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2019.

GGC - OB