Competence conflict over timeliness of territorial objection for public-order incompetence in administrative dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of competence, confirming the jurisdiction of the Covasna County Court, Civil Division, to adjudicate the underlying dispute. The case involved a citizen's action against the Mayor of a municipality to permanently display the national flag on the town hall tower or authorize military personnel to do so, which was initially filed with the Covasna Civil Division. While the Covasna court had declined territorial competence to the Bucharest Administrative Court, the latter rejected it back to Covasna, triggering the conflict. The Supreme Court ruled that the initial jurisdictional objection was procedurally barred because it was raised at the second hearing rather than the first hearing where parties were legally cited, failing to meet the imperative deadlines under Articles 130 and 131 of the Code of Civil Procedure; consequently, the earlier procedural lapse definitively established the competence of the first-seized court, rendering the analysis of the specific territorial rules under Law No. 554/2004 moot.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ, Art. 131 alin. (1) din C. proc. civ, art. 131 din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Competence conflict over timeliness of territorial objection for public-order incompetence in administrative dispute: Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul Covasna, secţia civilă, reclamanta A. a solicitând, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe, obligarea pârâtului să arboreze cu caracter permanent drapelul naţional al României pe turla Primăriei Sfântu Gheorghe, iar în subsidiar a cerut pârâtului să autorizeze personalul Garnizoanei Vânători de Munte din Sfântu Gheorghe să arboreze cu caracter permanent drapelul naţional al României pe turla Primăriei Sfântu Gheorghe.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin Sentinţa nr. 175 din 21 martie 2019, Tribunalul Covasna, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora cererea de chemare în judecata se introduce la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului.
2.2. Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4008 din 31 mai 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea
Tribunalului Covasna, secţia civilă, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru pronunţa aceasta soluţie, tribunalul a reţinut că excepţia necompetentei teritoriale a fost invocată de instanţă peste termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv la al doilea termen de judecată, din data de 21.03.2019, cu părţile legal citate, deşi competenţa teritorială era definitivată în favoarea acesteia la acel moment prin neinvocarea excepţiei în termen legal.
Totodată, menţiunea din încheierea de şedinţă de la acea dată, în sensul că acesta este primul termen de judecată, deoarece la termenul din data de 21 februarie 2019 s-au comunicat înscrisuri şi o precizare de cerere, nu este în măsură să conducă la prorogarea termenului de discutare a excepţiei necompetenţei teritoriale, întrucât excepţia poate fi invocată la primul termen judecată la care părţile sunt legal citate, iar dovada de schimbare de sediu a fost depusă la primul termen de judecată şi nu afecta competenta instantei în a soluţiona litigiul.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.
Obiectul cererii deduse judecăţii vizează obligarea autorităţii pârâte să arboreze cu caracter permanent drapelul naţional al României pe turla Primăriei Sfântu Gheorghe, iar în subsidiar a cerut autorizarea personalului Garnizoanei Vânători de Munte din Sfântu Gheorghe să arboreze cu caracter permanent drapelul naţional al României pe turla Primăriei Sfântu Gheorghe.
Instanţa de control judiciar constată că Tribunalul Covasna nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale la primul termen de judecată stabilit în data de 21 februarie 2019, ci la al doilea termen de judecată, la data de 21 martie 2019, acordat pentru comunicarea unor înscrisuri, considerat de instanţă ca fiind primul termen de judecată, cu părţile legal citate.
Potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., "(2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe."
Art. 131 alin. (1) din C. proc. civ. prevede obligaţia judecătorului, din oficiu, de a verifica şi de a stabili dacă instanţa este competentă material, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.
Din prevederile menţionate rezultă că excepţia de necompetenţă poate fi invocată la primul termen judecată la care părţile sunt legal citate.
În speţă, la data de 21 februarie 2019, deşi cauza s-a aflat la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, prima instanţă sesizată nu a respectat dispoziţiile imperative stabilite de art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., de a-şi verifica şi a-şi stabili competenţa, devenind, astfel, competentă să soluţioneze cauza.
Faptul că în cuprinsul încheierii de şedinţă de la termenul din 21 martie 2019 s-a consemnat că acesta este primul termen de judecată, pentru că la termenul din data de 21 februarie 2019 s-a dispus amânarea cauzei pentru comunicarea înscrisurilor depuse la dosar, printre care şi o precizare de cerere, nu avea relevanţă în stabilirea competenţei, prin urmare acest aspect nu putea fi încadrat în situaţia de excepţie prevăzută de alin. (2) al art. 131 din C. proc. civ., pentru a se acorda un nou termen de judecată.
În concluzie, se reţine că prima instanţă sesizată a depăşit termenul reglementat de art. 130 - 131 din C. proc. civ. în care se putea invoca excepţia de necompetenţă, situaţie în care aceasta rămâne competentă să judece cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită.
În consecinţă, Înalta Curte nu va mai analiza conflictul negativ de competenţă din perspectiva instanţei competente din punct de vedere teritorial în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Covasna, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe în favoarea Tribunalului Covasna, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.
GGC - LM