Ministry's payroll recalculation appeal upheld; salary claim moot, prior order vacated.

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q.,

R. şi S. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, emiterea unor noi ordine de salarizare în vederea recalculării indemnizaţiei de încadrare lunare pentru fiecare dintre reclamanţi, începând cu data de 09.04.2012, în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi funcţia fiecăruia dintre reclamanţi îndeplinită în cadrul instanţei, precum şi acordarea sporurilor aferente titlului de doctor în drept în cazul reclamantului A., să se recalculeze sporurile şi alte drepturi aferente diferenţei indemnizaţiei de încadrare lunare pentru fiecare dintre reclamanţi începând cu data de 09.04.2012, în funcţie de vechimea în profesie şi în muncă, gradul profesional şi funcţia îndeplinită în cadrul instanţei, respectiv pentru titlul de doctor în drept în cazul unuia dintre reclamanţi, respectiv a reclamantului A..

Totodată, au solicitat să se plătească actualizarea sumelor de plată cu rata inflaţiei, calculată de la data scadenţei fiecărui drept salariat lunar al reclamanţilor şi până la plata efectivă a acestuia, dobânda legală calculată de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar al reclamanţilor şi până la plata efectivă a acestuia.

De asemenea, la emiterea ordinelor de salarizare să se ţină cont, în cazul promovărilor în funcţie şi al numirii în funcţii de conducere a judecătorilor, precum şi în cazul dobândirii titlului de doctor în drept (în cazul reclamantului A.), de procentele aferente vechimii în muncă şi în funcţie, avute la data aferentă, ce urmează să fie incluse în indemnizaţia de încadrare brută lunară de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/în funcţie a fost îndeplinită ulterior acestei date.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3669 din 22 noiembrie 2016, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţi şi a obligat pârâtul să emită pentru fiecare dintre reclamanţii B., C., D., E., F., G., T., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., noi ordine de încadrare salarială, conform art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015 şi să achite diferenţele salariale rezultate, începând cu data de 09.04.2015, actualizate cu rata inflaţiei.

Totodată, a obligat pârâtul să emită pentru reclamantul A. un ordin de încadrare salarială, conform art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015 şi în care să se ţină cont şi de titlul de doctor în drept al acestuia, şi să achite acestui reclamant diferenţele salariale rezultate, actualizate cu rata inflaţiei, începând cu data de 09.04.2015, urmând ca din aceste sume să fie scăzute din sumele acordate deja reclamantului prin sentinţa civilă nr. 652/LM/2015 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2015 cu titlul de despăgubiri pentru drepturi băneşti, reprezentând sporul pentru titlul de doctor în drept pentru perioada aprilie 2015-09.12.2015.

De asemenea, a obligat pârâtul la plata dobânzilor legale aferente sumelor acordate în baza prezentei hotărâri, pentru perioada cuprinsă între data scadenţei fiecărei sume acordate cu titlul de diferenţă salarială şi data plăţii efective a acestor sume, respingând celelalte solicitări ca neîntemeiate.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect.

Astfel, a susţinut că a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 4680/C/21.12.2016, în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015, urmare şi a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

Totodată, a arătat, în ceea ce îi priveşte pe intimaţii-reclamanţi, că, în baza O.U.G. nr. 57/2015 şi ţinând seama de Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016, a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 1489/C/24.05.2017, prin care au fost stabilite indemnizaţiile de încadrare brută lunară şi cuantumul sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum şi cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru păstrarea confidenţialităţii.

În concluzie, recurentul a apreciat că şi-a îndeplinit obligaţiile care îi incubau, iar obligarea acestuia, printr-o hotărâre judecătorească, la emiterea ordinelor individuale s-ar fi justificat numai în ipoteza unei inacţiuni a Ministerului Justiţiei şi în măsura în care nu ar fi emis Ordinul nr. 1489/C/2017.

În subsidiar, recurentul a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii, arătând că în mod greşit a fost obligat la plata diferenţei de drepturi salariale rezultate ca urmare a aplicării Legii nr. 71/2015 şi a dobânzii legale aferente debitului principal, începând cu data de 09.04.2015, către intimaţii-reclamanţi, întrucât această obligaţie revine instanţei unde aceştia funcţionează.

Totodată, a solicitat înlăturarea obligaţiei de plată a dobânzilor legale aferentei sumei reprezentând actualizarea debiturlui pentru că şi-a îndeplinit obligaţiile care îi incubau în aceeaşi zi în care a fost publicată decizia Curţii Constituţionale, prin emiterea Ordinului nr. 4680/C/21.12.2016.

5. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs

Prin concluziile scrise depuse la dosar, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a arătat că, în aplicarea prevederilor legale, a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 2066/C/2018, iar ulterior a fost emis Ordinul ministrului justiţiei nr. 99/C/2019, prin care au fost recalculate drepturile intimaţilor-reclamanţi, însoţit de anexe.

Totodată, a solicitat respingerea acţiunii ca lipsită de obiect, întrucât şi-a îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa atacată, respectiv a emis un nou ordin de salarizare pentru intimaţi, în acord cu prevederile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţii-pârâţi şi a înscrisurilor depuse la dosar, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele arătate în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Intimaţii-reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unor noi ordine de încadrare salarială, conform art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 71/2015, începând cu data de 09.04.2012, precum şi acordarea sporurilor aferente titlului de doctor în drept în cazul reclamantului A..

Totodată, au solicitat actualizarea sumelor de plată cu rata inflaţiei, calculată de la data scadenţei fiecărui drept salariat lunar al reclamanţilor şi până la plata efectivă a acestuia, dobânda legală calculată de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar al reclamanţilor şi până la plata efectivă a acestuia.

De asemenea, la emiterea ordinelor de salarizare să se ţină cont, în cazul promovărilor în funcţie şi al numirii în funcţii de conducere a judecătorilor, precum şi în cazul dobândirii titlului de doctor în drept (în cazul reclamantului A.), de procentele aferente vechimii în muncă şi în funcţie, avute la data aferentă, ce urmează să fie incluse în indemnizaţia de încadrare brută lunară de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/în funcţie a fost îndeplinită ulterior acestei date.

Înalta Curte constată că, la data de 21.12.2016, a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 4680/C/2016, în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015, urmare şi a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

Astfel, prin ordinul menţionat mai sus, la art. 1 s-a dispus că:

"Începând cu 9.04.2015, judecătorii care beneficiau la acea dată de un cuantum al indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad, gradaţie şi vechime în funcţie se recalculează la nivel maxim, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

La art. 2 din ordinul menţionat se prevede că:

"Începând cu 1 august 2016, indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi a asistenţilor judiciari se recalculează prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 381,823 RON, care include toate majorările acordate acestei categorii de personal, inclusiv majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015, în vederea stabilirii unei salarizări la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în funcţie, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Înalta Curte reţine că, pentru aplicarea art. 1 alin. (51) O.U.G. nr. 83/2014, la stabilirea indemnizaţiei intimaţilor-reclamanţi, s-a ţinut cont de nivelul maxim al cuantumului salariului de bază şi al sporurilor pentru funcţia similară, diferenţele băneşti rezultate din calcularea în acest mod a drepturilor salariale începând cu data de 09.04.2015.

De asemenea, pentru judecătorii din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, din care fac parte şi intimaţii-reclamanţi, în baza O.U.G. nr. 57/2015, a Deciziei nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016, a fost emis Ordinul ministrului Justiţiei nr. 1489/C/24.05.2017, prin care au fost stabilite indemnizaţiile de încadrare brută lunară şi cuantumul sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum şi cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru păstrarea confidenţialităţii.

Totodată, prin Ordinul nr. 219/C/01.02.2017, care a modificat Ordinul nr. 4680/2016, la art. 1 se prevede stabilirea indemnizaţiei prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu 1 octombrie 2016.

Ulterior, la data de 24 mai 2018, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 2066/C/2018 prin care s-a statuat, la art. 1, că, în perioada 9.04.2015-30.11.2015, indemnizaţia de încadrare brută lunară a judecătorilor şi asistenţilor judiciari este stabilită prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 421,36 RON (alin. (1), în perioada 01.12.2015-31.12.2017, indemnizaţia se calculează prin raportare la valoarea de referinţă sectorială 463,5 RON (alin. (2),

La art. 3 al aceluiaşi ordin, se prevede că, începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 153/2017, drepturile salariale pentru judecători şi asistenţi judiciari se recalculează, având în vedere cele menţionate la alin. (2).

Drept urmare, în aplicarea Ordinului nr. 2066/C/2018, ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 99/C/2019, prin care au fost recalculate drepturile judecătorilor din cadrul instanţelor de judecată din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, din care fac parte şi intimaţii-reclamanţi.

Rezultă astfel că, în cursul soluţionării cauzei, în aplicarea art. 1 alin. (51) O.U.G. nr. 83/2014, modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, la stabilirea indemnizaţiei intimaţilor-reclamanţi, s-a ţinut cont de nivelul maxim al cuantumului salariului de bază şi al sporurilor pentru funcţia similară, diferenţele băneşti rezultate din calcularea în acest mod a drepturilor salariale începând cu data de 09.04.2015.

Prin urmare, întrucât prin Ordinele ministrului Justiţiei nr. 4680/C/2016, nr. 219/C/2017 şi nr. 2066/C/2018, s-au stabilit drepturile judecătorilor din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel, precum şi asistenţilor judiciari potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015, iar în aplicarea acestora au fost emise noi ordine de salarizare pentru judecătorii din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, din care fac parte şi intimaţii-reclamanţi (OMJ nr. 1489/C/2017 şi OMJ nr. 99/C/2019), astfel cum s-a dispus prin sentinţa recurată, se constată că s-a răspuns pretenţiilor deduse judecăţii, aşa încât cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei nr. 3669 din 22 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.