Fiscal fine appeal declared null for failure to plead grounds of cassation; first-instance rejection stands
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal null and void, thereby leaving the first-instance judgment (which had rejected the claimant's action) in force; the appellant therefore did not prevail. The case involved an administrative-fiscal challenge by a claimant against a decision of the Financial Supervisory Authority imposing a fine of 5,000 RON per member of the board of administration under Law No. 151/2014, which the claimant argued should apply to all members collectively rather than individually. The High Court based its decision on procedural grounds, holding that the appeal failed to meet the formal requirements of Article 486(1)(d) of the Civil Procedure Code because the appellant's arguments did not constitute legal grounds for cassation within the meaning of Article 488(1) of the same code, instead merely expressing dissatisfaction and repeating criticisms of the administrative act; consequently, under Article 489(2) of the Civil Procedure Code, the appeal was declared null.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ; Fiscal fine appeal declared null for failure to plead grounds of cassation; first-instance rejection stands: The case involved an administrative-fiscal challenge by a claimant against a decision of the Financial Supervisory Authority imposing a fine of 5,000 RON per member of the board of administration under Law No. 151/2014, which the claimant argued should apply to all members collectively rather than individually. The High Court based its decision on procedural grounds, holding that the appeal failed to meet the formal requirements of Article 486(1)(d) of the Civil Procedure Code because the appellant's arguments did not constitute legal grounds for cassation within the meaning of Article 488(1) of the same code, instead merely expressing dissatisfaction and repeating criticisms of the administrative act; consequently, under Article 489(2) of the Civil Procedure Code, the appeal was declared null.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to find the appeal null because it was not based on any legal grounds.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, anularea Deciziei nr. 374 din 12.02.2016, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei ASF nr. 2453/08.10.2015.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 2500 din 6 septembrie 2016, a respins acţiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea acestuia.
În motivarea căii de atac, recurentul a reluat situaţia de fapt şi criticile asupra actului contestat, apreciind că şi-a îndeplinit sarcinile prevăzute de Legea nr. 151/2014, iar, prin aplicarea amenzii în sumă de 5000 RON pentru fiecare membru al Consiliului de administraţie, autoritatea intimată a săvârşit un abuz pentru că sancţiunea prevedea acest cuantum pentru toţi membrii şi nu pentru fiecare în parte.
4. Apărarea intimatului-pârât
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală.
II.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
1. Regularitatea promovării căii de atac
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Astfel, susţinerile recurentului-reclamant nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., acesta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe şi a reluat criticile formulate împotriva actului administrativ atacat.
Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.
Potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.
Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Prin urmare, susţinerile recurentei nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 2500 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.
GGC - OB