Clawback contribution notification upheld; annulment action dismissed on retrial.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anularea Notificării x/30.04.2013 transmisă prin e-mail la data de 30.04.2013 prin care au fost comunicate valoarea procentului "p" pentru trimestrul I al anului 2013 de 15,87% şi consumul de medicamente pretins înregistrate în trimestrul I al anului 2013 suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii, pretins centralizate conform declaraţiilor fiecărui plătitor al contribuţiei, precum şi a Adresei nr. x/05.06.2013 de soluţionare a contestaţiei în cadrul procedurii prealabile.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 3534 din 15 noiembrie 2016, a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Notificării nr. x/30.04.2013 şi Deciziei de soluţionare a contestaţiei comunicate prin Adresa nr. x/05.06.2013.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta pârâtă susţine că hotărârea primei instanţe este dată cu greşita aplicare a normelor de drept material incidente în cauză, reprezentate de prevederile O.G. nr. 77/2011.

În acest sens, recurenta pârâtă arată că prima instanţă a admis acţiunea reclamantei şi a anulat notificarea contestată pentru motivul că nu a fost analizată efectiv contestaţia reclamantei cu privire la datele anexate notificării pentru patru medicamente şi apoi pentru că valoarea consumului comunicat în vederea stabilirii contribuţiei include şi TVA.

Sub acest aspect, recurenta pârâtă arată că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că, în cazul reclamantei, contribuţia clawback aferentă trimestrului al III-lea 2013, s-a calculat prin raportare la preţul medicamentelor incluzând TVA, ceea ce echivalează cu impozit la impozit.

Arată recurenta pârâtă că taxa pe valoarea adăugată la stabilirea contribuţiei "claw-back" s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I-III ale anului 2012 iar începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2012, în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, taxa pe valoarea adăugată a fost eliminată.

În prezent, dispoziţiile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 69/2014, prevăd în mod expres faptul că "Stabilirea, calculul şi declararea contribuţiei trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 1, după deducerea TVA-ului de către aceştia din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate conform alin. (7)."

În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv de nelegalitate însuşit de prima instanţă, recurenta pârâtă susţine că aspectele privind comunicarea de către CNAS a valorii aferente consumului de medicamente pentru medicamente care au fost comercializate de către reclamantă în altă cantitate decât cea comunicată de aceasta pentru medicamentele: Memotal 400 mg comp 20 blist 2, Azitrox 200 mg 145 ml susp, Miofilin 24 mg/ml soluţie injectabilă 5 cutie 1, şi care nu au fost analizate de CNAS reflectă faptul că instanţa de fond a preluat nefondat şi nelegal susţinerile reclamantei fără a face o verificare a înscrisurilor depuse de CNAS la dosarul administrativ şi care au stat la baza emiterii de către CNAS a notificării a cărei anulare se solicită.

Recurenta pârâtă arată că medicamentele Amikozit(R) 100mg/2ml cod CIM W53278002 şi Furosemid 20mg/2ml cod CEM 42799001, despre care reclamanta afirmă că nu au fost niciodată comercializate pe piaţa românească, se regăsesc în documentul depus de către SC A. SA prin adresa nr. x/27.07.2012, înregistrată la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu nr. x/30.07.2012 în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, referitor la lista medicamentelor pentru care se datorează contribuţia trimestrial şi se regăsesc astfel; codul CIM W53278002 se află la poziţia 6 şi codul CIM 42799001 se află la poziţia 23.

Conform datelor centralizate privind consumul total de medicamente din sistemul de asigurări sociale de sănătate, codurile CIM anterior menţionate s-au raportat de farmacii cu circuit închis, unităţi sanitare cu paturi şi centre de dializă.

Medicamentele prevăzute potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, eliberate (consumate) prin canalele de eliberare menţionate la art. 5 alin. (4) şi raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile şi achiziţia curentă sau doar din achiziţia curentă. Din coroborarea prevederilor art. 1 cu art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, nu rezultă superopozabilitatea consumului valoric total trimestrial de medicamente cu datele de vânzări ale fiecărui plătitor de contribuţie doar din trimestrul de referinţă.

Faţă de aceste considerente, recurenta pârâtă solicită casarea sentinţei civile atacate, rejudecarea cauzei şi respingerea acţiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată.

II.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând recursul de faţă Înalta Curte constată că este fondat, fiind incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că prin sentinţa civilă ce face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel Bucureşti, secţia VIII contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de intimata reclamantă şi, în consecinţă, a anulat decizia comunicată cu adresa nr. x/05.06.2013 precum şi notificarea x/30.04.2013.

Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut, în esenţă, că actele atacate sunt nelegale întrucât notificarea x/30.04.2013 cuprinde o valoare a consumului trimestrial de medicamente suportat din FNUAS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie ce include TVA iar pârâta nu i-a comunicat reclamantei valoarea fără TVA a sumelor, aşa cum a solicitat prin contestaţia administrativă.

În al doilea rând, instanţa fondului reţine că sunt întemeiate criticile reclamantei, în sensul că pârâta CNAS a comunicat valoarea aferentă consumului de medicamente pentru medicamente care au fost comercializate de către reclamantă în altă cantitate decât cea comunicată de aceasta pentru medicamentele: Memotal 400 mg comp 20 blist 2, Azitrox 200 mg 145 ml susp, Miofilin 24 mg/ml soluţie injectabilă 5 cutie 1, iar CNAS nu a răspuns concret la motivele formulate de reclamantă în contestaţia declarată cu privire la notificarea x/30.04.2013. În acest sens, prima instanţă apreciază că pârâta avea obligaţia de a întreprinde verificări concrete asupra bazei de date centralizate, nefiind suficient argumentul potrivit căruia codurile aferente acestor medicamente au fost raportate de farmacii cu circuit închis, unităţi sanitare cu paturi şi centre de dializă.

În ceea ce priveşte refuzul pârâtei CNAS de a comunica valoarea consumului aferent vânzărilor reclamantei fără TVA, Înalta Curte constată că sentinţa civilă criticată este nelegală, întrucât notificarea transmisă de recurenta pârâtă cuprinde toate elementele prevăzute de art. 3 din O.G. nr. 77/2011.

Soluţia de anulare a notificării, pentru motivul că recurenta pârâtă nu a comunicat intimatei reclamante valoarea fără TVA a consumului trimestrial de medicamente suportat din FNUAS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie nu are niciun temei, în contextul în care nicio dispoziţie legală nu obligă recurenta pârâtă să procedeze la comunicarea diferenţiată a datelor necesare stabilirii, calculului şi declarării contribuţiei trimestriale.

Fiind dincolo de orice îndoială că nelegalitatea unui act administrativ nu poate fi reţinută fără identificarea normei legale încălcate de emitent cu prilejul actului, prevăzute sub condiţia legalităţii acestuia, Înalta Curte constată că, de altfel, prima instanţă nici nu a indicat care este norma legală în raport de care a constatat nelegalitatea atât a notificării x/30.04.2013 cât şi a adresei nr. x/05.06.2013.

De altfel, recurentei pârâte îi incumbă, potrivit dispoziţiilor art. 3 din O.G. nr. 77/2011, obligaţia de a comunica subiecţilor din sfera de referinţă a ordonanţei, ţinuţi la plata contribuţiei, valoarea procentului "p" odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7), respectiv consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, date ce se relevă a fi fost comunicate reclamantei cu notificarea criticată în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că este fondată şi cea de a doua critică subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., constatând Înalta Curte că în mod greşit a valorificat prima instanţă motivul de nelegalitate referitor la inexactitatea unor date anexate notificării x/30.04.2013 în sensul anulării acesteia şi a adresei de soluţionare a contestaţiei.

Mai exact, instanţa fondului a luat act de susţinerile reclamantei, în sensul că valorile aferente consumului medicamentelor Memotal 400 mg comp 20 blist 2, Azitrox 200 mg 145 ml susp, Miofilin 24 mg/ml soluţie injectabilă 5 cutie 1 sunt eronat stabilite, prin raportare la faptul că au fost vândute cantităţi mai mici decât cele din anexă şi a anulat notificarea x/30.04.2013 precum şi adresa nr. x/05.06.2013, apreciind că pârâta nu a soluţionat contestaţia privitoare la corectitudinea raportărilor ce au stat la baza emiterii actelor atacate.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată, în primul rând că un eventual refuz de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva notificării nu echivalează nicidecum cu confirmarea afirmaţiei reclamantei, în sensul că notificarea cuprinde o valoare a consumului superioară cantităţilor efectiv introduse pe piaţa medicamentelor.

Apoi, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (7) din O.G. nr. 77/2011, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuţia, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include şi TVA suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.

Astfel cum a arătat recurenta pârâtă, O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare instituie în sarcina farmaciilor cu circuit deschis, a unităţilor sanitare cu paturi şi centrelor de dializă obligaţia de a raporta lunar doar date legate de consumul de medicamente prevăzute la art. 1, nu şi date despre trasabilitatea acestora (achiziţie, stocuri, etc.) sau informaţii legate de valabilitatea loturilor de produse puse pe piaţă.

De aceea, medicamentele prevăzute potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, eliberate (consumate) prin canalele de eliberare menţionate la art. 5 alin. (4) şi raportate lunar de către acestea, pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile şi achiziţia curentă sau doar din achiziţia curentă, astfel că necorelarea cantităţilor raportate de farmaciile şi unităţile sanitare cu cele efectiv puse pe piaţă în aceeaşi perioadă de referinţă nu poate avea nicidecum semnificaţia unor erori.

Mai mult, trebuie observat faptul că nici reclamanta intimată nu a precizat un minim de date în raport de care să poată fi apreciată ca fiind sustenabilă afirmaţia în sensul că datele/informaţiile conţinute sunt eronate, rezumându-se, în cuprinsul contestaţiei administrative dar şi al cererii de chemare în judecată, să susţină că, potrivit informaţiilor interne, datele transmise în cadrul Notificării sunt eronate deoarece conţin medicamente care, deşi au fost comercializate, cantitatea vândută este semnificativ mai mică decât cea indicată în informaţiile transmise în cuprinsul notificării.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că şi din această perspectivă soluţia de admitere a acţiunii reclamantei şi de anulare a actelor atacate este eronată, urmând a admite recursul, în sensul celor solicitate de recurenta pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinţei nr. 3534 din 15 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respingea acţiunea formulată de reclamanta A. SA.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.

GGC - OB