Eligibility of technical design costs barred by pre-accession ISPA funding under the prohibition of double financing

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, disjunsă ulterior din dosarul nr. x/2016, reclamanţii Judeţul Alba şi Consiliul Judeţean Alba au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene:

- anularea Raportului de neconformitate emis de Ministerul Fondurilor Europene, Direcţia Generală Programe Infrastructura Mare, Autoritatea de Management POS Mediu pentru Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 - "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba - Lot x Cîmpeni", transmis cu adresa nr. x/19.01.2016 şi înregistrat la Consiliul Judeţean Alba sub nr. x/20.01.2016, cu consecinţa anulării Deciziei nr. 12920/16.03.2016 emisă de aceeaşi instituţie, înregistrată la Consiliul Judeţean Alba sub nr. x/21.03.2016;

- obligarea pârâtului la plata de sumei de 20.029,96 RON + TVA în valoare de 4.807,19 RON aferentă cheltuielilor pentru Proiectul Tehnic prevăzut în Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba - Lot x - Câmpeni";

Totodată, au precizat faptul că solicitarea plăţii sumei de 20.029,96 RON + TVA în valoare de 4.807,19 reprezintă valoarea ce trebuia rambursată de către AM POS MEDIU, rezultată în urma aplicării procentelor/aferente structurii de finanţare al Proiectului SMID Alba conform art. 3 din Contractul de finanţare nr. x/02.05.2012.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 127 din 14 iunie 2017, a admis acţiunea formulată de reclamanţi, a anulat Raportul de neconformitate emis de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructura Mare, Autoritatea de Management POS Mediu pentru Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 - "Închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba - Lot x - Cîmpeni", transmis cu adresa nr. x/19.01.2016 şi înregistrat la Consiliul Judeţean Alba sub nr. x/20.01.2016.

Totodată, a anulat Decizia nr. 12920/16.03.2016 emisă de pârât, înregistrată la Consiliul Judeţean Alba sub nr. x/21.03.2016, şi a obligat pârâtul la plata sumei de 20.029,96 RON şi TVA în valoare de 4.807,19 RON, aferentă cheltuielilor pentru Proiectul Tehnic prevăzut în Contractul de lucrări nr. x/18.11.2014 închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba - Lot x - Câmpeni".

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanţelor Publice, în prezent Ministerul Fondurilor Europene, solicitând în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. în principal casarea hotărârii cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar rejudecarea cauzei şi respingerea acţiunii reclamanţilor ca nefondate.

În motivarea opţiunii sale procesuale pârâtul recurent a susţinut următoarele:

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. se arată că instanţa de fond a reţinut în cadrul considerentelor care au stat la baza fundamentării soluţiei, motivarea reclamanţilor, ca fiind expunerea situaţiei de fapt a cauzei, iar în paragraful imediat următor, concluzionează că autoritatea pârâtă a reţinut în mod nelegal neeligibilitatea cheltuielilor solicitate deşi şi-a însuşit modificarea contractului de finanţare iniţial în contract de tip proiectare şi execuţie.

Prin urmare, se apreciază că instanţa de fond nu are o expunere proprie a situaţiei de fapt bazată pe probele administrate, după cum impun prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., însuşindu-şi motivarea reclamantelor formulată prin cererea de chemare în judecată ca fiind drept expunerea situaţiei de fapt a speţei.

Din perspectiva textului de lege antemenţionat, instanţa are obligaţia de a menţiona în mod expres şi explicit în considerentele hotărârii date, care sunt argumentele în măsură să îi susţină soluţia pronunţată prin raportare la situaţia de fapt reţinută de aceasta în baza probelor administrate în cauză, ea fiind de natură să înlăture orice arbitrariu, să convingă părţile în litigiu de temeinicia şi legalitatea hotărârii şi să facă posibilă exercitarea controlului judecătoresc.

La o simplă lecturare a hotărârii este evident că în considerentele sentinţei recurate instanţa nu a reţinut propria expunere a situaţiei de fapt ci şi-a însuşit motivarea reclamanţilor, în concluzie, nu a analizat apărările formulatele instituţia noastră şi nici probele invocate în susţinerea acestora, deşi, generic, instanţa de fond susţine în hotărâre că acestea au fost avute în vedere.

În ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se arată că soluţia de anulare a actelor administrative dispusă prin hotărârea recurată este greşită întrucât instanţa de fond nu s-a raportat cu acurateţe la situaţia de fapt existentă în speţă. Astfel, instanţa subliniază că "nu poate fi reţinută dubla finanţare deoarece pe de o parte noua documentaţie este de proiectare şi execuţie şi nu tip execuţie cum este cea finanţată prin ISPA, iar pe de altă parte părţile cauzei au modificat contractul iniţial tip execuţie în contract tip proiectare şi execuţie aspect care exclude dubla finanţare."

Deşi anterior acestei concluzii, instanţa menţionează în considerentele sale că în raportul de neconformitate contestat se arată că "nu pot fi considerate eligibile cheltuielile aferente realizării proiectului tehnic, deoarece această activitate a fost realizată în cadrul proiectului ISPA 2005/ro/16/p/pa/001-05, consultantul pregătind o documentaţie de tip execuţie, elaborată în conformitate cu legislaţia de la acel moment", totuşi, instanţa de fond raportându-se exclusiv la denumirea tipului de model de contract, execuţie sau execuţie şi proiectare, şi nu la ceea ce este specific unor astfel de contracte (tip FIDIC "roşu" sau tip FIDIC "galben"), greşeşte în raţionamentul său şi pronunţă o hotărâre nefondată.

Astfel, s-a reiterat de pârâtul recurent că sumele solicitate de către reclamanţi nu pot fi acoperite din fonduri europene sau naţionale nerambursabile, acestea fiind cheltuieli neeligibile care au efectuate pentru finanţarea unei activităţi ce anterior a mai fost finanţată din fonduri europene de preaderare.

Pentru contractul de lucrări "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba", s-a elaborat o Documentaţie de Atribuire de tip execuţie (tip FIDIC Roşu), documentaţie care conţinea proiectul de detaliu, elaborat în concordanţă cu legislaţia de la acel moment.

Acest tip de contract de execuţie - FIDIC Roşu, este utilizat pentru lucrări în care proiectarea este asigurată de către beneficiar, iar în cazul contractelor de execuţie şi proiectare - FIDIC Galben, proiectarea este asigurată de către antreprenor, acesta asumând, totodată, un nivel crescut al riscurilor contractuale.

În cazul de faţă, pentru beneficiarul Consiliul Judeţean Alba proiectul de detaliu a fost elaborat de Consorţiul S.C. A. S.A. în cadrul asistenţei tehnice acordată potrivit contractului de Asistentă Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 încheiat cu Ministerul Mediului si Pădurilor, documentaţie care a fost puse la dispoziţia Consiliului Judeţean Alba în scopul implementării proiectului însă reclamantul, în calitate de autoritate contractantă, are obligaţia să decidă asupra formei finale în care aceste documentaţii vor fi publicate în SEAP, precum şi cu privire la procedurile de atribuire a acestor contracte.

În Contractul de Finanţare nr. x/02.05.2012, inclusiv anexele acestuia, contractul de lucrări "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba" a fost prevăzut iniţial ca fiind de tip execuţie (FIDIC Roşu), pentru ca ulterior reclamantul să solicite revizuirea documentaţiilor de atribuire motivând faptul că acestea necesitau completări şi că au apărut modificări legislative în această perioadă, respectiv Ordinul ministrului mediului si pădurilor şi al preşedintelui A.N.R.M.A.P nr. 2266/06.06.2012.

În acest sens, Consiliul Judeţean Alba a ales ca documentaţia de atribuire aferentă acestui contract de lucrări să fie de tip proiectare şi execuţie, încheindu-se Actul adiţional nr. x/07.06.2013 la Contractul de finanţare prin care a fost actualizat "Graficul de achiziţii şi implementare a proiectului" - Anexa 2 şi implicit poziţia 11 cu modificarea tipului de contract pentru "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba".

Astfel, includerea de către beneficiar în categoria cheltuieli eligibile pentru realizarea Proiectelor Tehnice aferente contractelor de lucrări de închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba, 7 Loturi în devizul general al proiectului precum şi în Anexa 4 "Valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu împărţită pe categorii de cheltuieli eligibile", nu poate schimba faptul că în cadrul contractului de asistentă tehnică ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001-05 "Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deşeuri" au fost realizate documentaţiile de atribuire (inclusiv realizarea Proiectului Tehnic) pentru care au fost plătite sume considerabile (93,3%), precum şi faptul că C.J. Alba deşi a fost informat despre aceste aspecte, la revizuirea documentaţiilor de atribuire nu a ţinut cont de posibilitatea de a revizui proiectul tehnic realizat în cadrul contractului ISPA având în vedere că legislaţia îi permitea alegerea tipului de contract de execuţie sau de proiectare şi execuţie.

Prin urmare, ţinând cont de faptul că elaborarea Proiectului Tehnic a fost deja finanţată din fonduri europene de pre-aderare, conform celor mai sus-menţionate, plata unor noi cheltuieli de elaborare pentru aceleaşi documente, nu poate fi rambursată din fonduri europene, respectiv din POS Mediu deoarece face obiectul unei duble finanţări care încalcă atât dispoziţiile Contractului de finanţare nr. x/02.05.2012 (art. 6 alin. (1) şi (2) art. 7 alin. (13), dar şi dispoziţiile legale în materie (art. 13, pct. 2 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, Ghidului Solicitantului pentru Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 1, secţiunea E - Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile, unde o condiţie pentru rambursarea cheltuielilor este ca aceasta să nu fie aferentă unei activităţi care a beneficiat de finanţare anterioară din fonduri publice).

Ţinând cont de obiectul acestor contracte de finanţare (acordarea unor finanţări nerambursabile din fonduri europene şi naţionale cu un anumit scop), cadrul legal care stabileşte printre altele, regimul juridic al contractelor, precum şi condiţiile necesare pentru acordarea fondurilor, rezultă că stabilirea exigibilităţii sumelor solicitate în baza contractelor de finanţare se stabileşte de către autoritatea competentă potrivit prevederilor legale în materie.

Aşadar, chiar dacă s-ar admite, ipotetic vorbind, ca fiind adevărate susţinerile reclamanţilor cu privire la situaţia de fapt, totuşi calificarea cheltuielilor solicitate la plată ca fiind exigibile sau neexigibile se face exclusiv în raport cu dispoziţiile legale în materie şi nu ţine de eventuala voinţă a părţilor contractante exprimată în scris.

1.4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinare pârâtul Consiliul Judeţean Alba a solicitat respingerea recursului pârâtului apreciind că hotărârea instanţei de fond este legală.

În dezvoltarea apărărilor formulate reclamantul a susţinut următoarele:

Prin Actul adiţional nr. x Ia Contractul de finanţare nr. x/02.05.2012, s-a modificat tipul contractului "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba", din "Construcţii" în "Lucrări" (proiectare si execuţie), astfel cum este menţionat Ia poziţia 11 din Anexa 1.2 - Grafic de achiziţii şi implementare a proiectului şi valoarea cheltuielilor eligibile prevăzute în Anexa 1.5 la Contract, în concordanţă cu Devizul general actualizat şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 59/27.03.2013, iar prin Actul adiţional nr. x s-a modificat Anexa 1.2 - Grafic de achiziţii şi implementare a proiectului, prin scindarea, în şapte loturi, a Contractului "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba".

Prin susţinerea existenţei dublei finanţări, ulterior însuşirii prin semnătură a celor două acte adiţionale la Contractul de finanţare nr. x/02.05.2012, recurentul îşi invocă propria culpă.

Propria culpă rezultă şi din reiterarea faptului că "în data de 27.11.2012, a avut loc o întâlnire la sediul AM POS Mediu în care s-au discutat aspectele sesizate de beneficiar, s-a agreat revizuirea documentaţiilor de atribuire" însă, în acelaşi timp, susţine faptul că "din minuta întâlnirii invocată de beneficiar în contestaţie, reiese că nu au fost purtate discuţii privind eligibilitatea acestor cheltuieli".

Din analiza acestor susţineri, reiese, în mod evident, faptul că recurentul recunoaşte că a fost necesară refacerea documentaţiei de atribuire aferentă Contractului de lucrări nr. x/18.11.2014 "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba - Lot x - Câmpeni", din documentaţie "tip execuţie" în documentaţie "tip proiectare şi execuţie", şi, de asemenea, recunoaşte că a acceptat noile documentaţii de "tip proiectare şi execuţie", prin însăşi semnarea actelor adiţionale la contractul de finanţare.

În acest context, se precizează faptul că necesitatea refacerii documentaţiilor, pe parcursul implementării contractului de finanţare, s-a impus ca urmarea a informării, de către reprezentantul Direcţiei de Programare şi Evaluare din cadrul Direcţiei Generale AM POS Mediu, prin e-mail-ul înregistrat la Consiliul Judeţean Alba sub numărul 15533/1612/06.12.2011, de existenţa observaţiilor, realizate cu sprijinul unor experţi independenţi, referitoare la conţinutul documentaţiilor de atribuire realizate, pentru judeţul Alba, de către A..

Din aceste observaţii a rezultat faptul că majoritatea documentaţiilor de atribuire transmise de către AM POS MEDIU nu au fost în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice în vigoare la acea dată, motiv pentru care Consiliul Judeţean Alba nu a putut folosi proiectele tehnice în forma realizată de către acest consorţiu.

Astfel că susţinerea recurentului potrivit căreia includerea de către beneficiar în categoria cheltuieli eligibile pentru realizarea Proiectelor Tehnice aferente contractelor de lucrări de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba, 7 Loturi în devizul general al proiectului precum şi în Anexa 4 "Valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu împărţită pe categorii de cheltuieli eligibile", nu poate schimba faptul că în cadrul Contractului de asistenţă tehnică ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001-05 "Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deşeuri" au fost realizate documentaţiile de atribuire (inclusiv realizarea Proiectului Tehnic) pentru care au fost plătite sume considerabile (93,3%)", nu poate fi reţinută ca întemeiată, fiind, în mod evident, o culpă a Autorităţii de Management ce nu poate să se răsfrângă asupra bugetului Judeţului Alba.

Pentru aceleaşi raţiuni nu pot fi reţinute ca întemeiate susţinerile recurentului cu privire la neeligibilitatea sumelor în speţă prin prisma faptului că "elaborarea Proiectului Tehnic a fost deja finanţată din fonduri europene de pre-aderare (...) plata unor noi cheltuieli de elaborare pentru aceleaşi documente, nu poate fi rambursată din fonduri europene, respectiv din POS Mediu", sens în care nici cheltuielile promovate de Autoritatea de management cu finanţarea proiectelor anterioare nu se justifică a fi suportate din bugetul Judeţului Alba.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul pârâtului este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Referitor la motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., instanţa de control judiciar reţine că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, precum şi cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părţilor, fiind afectată de viciu nelegalităţii hotărârea care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părţile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanţă în pronunţarea soluţiei, iar instanţa ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalităţii şi temeiniciei hotărârii, şi considerentele pentru care s-a pronunţat soluţia respectivă.

Sub acest aspect se constată că hotărârea instanţei de fond răspunde cerinţei argumentării soluţiei adoptate, considerentele acesteia conţinând analiza complexă şi detaliată a motivelor de nelegalitate a actului administrativ contestat, cu luarea în considerare şi diseminarea apărărilor părţilor împrocesuate.

Împrejurarea că instanţa de fond nu şi-a însuşit argumentele pârâtei, nu face incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pentru că acest text legal are în vedere argumentarea hotărârii în baza unor temeiuri străine de natura pricinii, respectiv de motivele invocate de părţi prin căile procesuale reglementate de lege şi nu de cele invocate de reclamant.

O soluţie sau alta a instanţei de fond presupune preluarea filtrată, totală sau parţială a argumentelor unei părţi în conflictul judiciar dedus judecăţii şi înlăturarea explicită sau implictă a argumentaţiei celeilalte părţi, astfel că admiterea acţiunii reclamantului s-a întemeiat pe argumentele invocate de această parte, însuşite de instanţa de fond, iar susţinerile pârâtului au fost apreciate, în consecinţă, nefondate.

Prin urmare este nefondată această critică de nelegalitate.

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instanţa de control judiciar îl găseşte întemeiat, hotărârea instanţei de fond fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a art. 13 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, a prevederilor Ghidului Solicitantului pentru Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 1, secţiunea E - Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile şi a H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale.

Din analiza coroborată a acestor norme juridice rezultă că este interzisă dubla finanţare a cheltuielilor prin alte scheme ale Comunităţii sau naţionale şi cu alte perioade de programare, fiind considerate neeligibile cheltuielile aferente unei activităţi care a beneficiat de finanţare anterioară din fonduri publice.

Prin raportul de neconformitate, contestat în prezenta cauză, se reţine că nu pot fi considerate eligibile cheltuielile aferente realizării proiectului tehnic, deoarece această activitate a fost realizată în cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05, consultantul pregătind o documentaţie de tip execuţie, elaborată în conformitate cu legislaţia de la acel moment.

Această stare de fapt nu este contestată în prezenta cauză. Pentru beneficiarul Consiliul Judeţean Alba proiectul de detaliu a fost elaborat de A. S.A. în cadrul asistenţei tehnice acordată potrivit contractului de Asistentă Tehnică ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 încheiat cu Ministerul Mediului si Pădurilor, documentaţie care a fost pusă la dispoziţia Consiliului Judeţean Alba în scopul implementării proiectului.

Reclamantul după ce în prelabil a întocmit documentaţia de atribuire numai pentru execuţie, plecând în acest demers de la premisa existenţei unui proiect prealabil, ulterior a invocat necesitatea unor completări la proiectul anterior menţionat, precum şi modificări legislative, solicitând revizuirea documentaţiilor de atribuire, finalizate prin întocmirea unei documentaţii aferente unui contract de lucrări de tip proiectare şi execuţie.

În dezacord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar apreciază că nu modificarea legislaţiei a generat schimbarea documentaţiei de atribuire, ci propria voinţă a reprezentaţilor autorităţii publice reclamante, întrucât Ordinul M.M.P. nr. 2262/06.06.2012 modificat prin Ordinului M.M.P. nr. 3240/2012, oferă o marjă mare de apreciere autorităţilor contractante, cărora li se conferă libertatea de a decide alegerea tipului de documentaţie folosit, de tip execuţie sau de tip proiectare şi execuţie funcţie de necesităţile proprii, astfel că documentaţia iniţială pentru contract de execuţie se încadra în ipoteza normativă expusă, dacă corespundea nevoilor reclamantului.

Exercitându-şi această opţiune, conform celor arătate în precedent, reclamantul a solicitat autorităţii de management şi a încheiat Actul adiţional nr. x/07.06.2013 la Contractul de finanţare prin care a fost actualizat "Graficul de achiziţii şi implementare a proiectului" - Anexa 2 precum şi poziţia 11 cu modificarea tipului de contract pentru "închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din mediul urban din judeţul Alba".

În esenţă, prin acest act adiţional s-a obţinut finanţarea pentru întregul contract de proiectare şi execuţie, în condiţiile în care proiectarea de detaliu fusese deja finanţată anterior în cadrul proiectului ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05 "Asistenţă Tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de deşeuri" din fonduri europene de preaderare.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte consideră că aprobarea finanţării contractului de proiectare alături de contractul de execuţie, nu califică cheltuielile privind proiectarea ca fiind eligibile. Dreptul convenţional la finanţare este unul condiţional, astfel că decontarea sumelor cheltuite în cadrul proiectului aprobat la finanţare este influenţată de caracterul eligibil al acestora, respectiv de conformitatea lor cu dispoziţiile legale naţionale şi unionale aplicabile, precum şi cu cele contractuale, care în fond exprimă voinţa discreţionară a entităţii finanţatoare cu privire la obiectivele urmărite prin această conduită.

Or, din chiar Anexa IV la Contractul de finanţare, Secţiunea II, alin. (5) rezultă că reclamantul şi-a asumat obligaţia de a nu solicita la rambursare cheltuieli care au fost sau sunt aferente altor proiecte finanţate din alte surse de finanţare naţionale sau comunitare, cheltuieli care sunt neeligibile şi prin raportare la art. 13 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, a prevederilor Ghidului Solicitantului pentru Axa prioritară 2, Domeniul major de intervenţie 1, secţiunea E - Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile şi a art. 2 din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale.

Prin urmare, chiar dacă s-a încheiat un contract prin care se acordă asistenţa financiară nerambursabilă aferentă unui proiect, cheltuielile aferente acestora erau limitate chiar prin această convenţie la cele care primeau finanţare publică unională sau naţională pentru prima dată, reclamantul asumându-şi obligaţia de a nu solicita la rambursare cheltuieli care au mai beneficiat de finanţare publică, chiar dacă proiectul este finanţat în integralitate.

Aprobarea finanţării unei operaţiuni nu califică ca eligibile toate cheltuielile aferente, nefiind de acceptat că prin încheierea convenţiei de asistenţă financiară să se deroge de la normele de ordine publică care stabilesc condiţiile de eligibilitate a cheltuielilor făcute în acest program, fără ca fiecărei categorii de cheltuieli să-i fie verificată eligibilitatea în concret la momentul decontării lor.

Prin urmare, nu poate fi validată concluzia instanţei de fond referitoare la lipsa dublei finanţări a aceluiaşi proiect, astfel că se poate concluziona că nota de neconformitate contestată este legală, iar hotărârea instanţei de fond care a invalidat-o este dată cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material reţinute.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse de fapt şi de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza, respingerea acţiunii reclamantei, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanţelor Publice, în prezent Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinţei nr. 127 din 14 iunie 2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.