Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 443/2020 AI generated

Inadmissibility of cassation against final decision on material error correction regarding legal aid denial

Case Number Decizia nr. 443/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as inadmissible, thereby upholding the lower courts’ decisions and leaving the final judgment of the Court of Appeal in force. The dispute concerned the procedural validity of an appeal challenging a Court of Appeal decision that had previously dismissed a request to correct material errors in a court order denying legal aid, which the appellant had initially filed with the Bucharest Tribunal and then appealed sequentially. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the exhaustion of legal remedies and specific statutory prohibitions on appeal: because the underlying legal aid denial order was rendered final and definitive following a rejected request for re-examination under Emergency Government Ordinance No. 51/2008, the subsequent order regarding material error correction was not susceptible to any further appeal, rendering the challenged decision final and the present appeal inadmissible under Article 483(1) of the Code of Civil Procedure.

Legislator headnote

AI generated

art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 446 C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat; Inadmissibility of cassation against final decision on material error correction regarding legal aid denial: The dispute concerned the procedural validity of an appeal challenging a Court of Appeal decision that had previously dismissed a request to correct material errors in a court order denying legal aid, which the appellant had initially filed with the Bucharest Tribunal and then appealed sequentially. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the exhaustion of legal remedies and specific statutory prohibitions on appeal: because the underlying legal aid denial order was rendered final and definitive following a rejected request for re-examination under Emergency Government Ordinance No. 51/2008, the subsequent order regarding material error correction was not susceptible to any further appeal, rendering the challenged decision final and the present appeal inadmissible under Article 483(1) of the Code of Civil Procedure.

Keywords

AI generated
legal aid correction of material error Civil Procedure Code procedural orders statutory prohibition exhaustion of remedies

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat

Serves as the procedural basis for dismissing the appeal as inadmissible.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 2 martie 2015, în dosarul nr. x/2014.1, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 Bucureşti, a solicitat îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 13 ianuarie 2015.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Încheierea din 3 martie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 Bucureşti, privind îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 13 ianuarie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2014.1.

3. Calea de atac exercitată împotriva Încheierii din 3 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.1.

Împotriva Încheierii din 3 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.1, a declarat recurs reclamantul A..

Recursul a fost înregistrat la data de 21 octombrie 2015, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2013.1.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin Decizia civilă nr. 3573 din 16 iunie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2013.1, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 3 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.1.

5. Calea de atac exercitată împotriva Deciziei civile nr. 3573 din 16 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Împotriva Deciziei civile nr. 3573 din 16 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.1.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 Bucureşti nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Examinând, cu prioritate, condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauza de faţă, Înalta Curte reţine că Decizia nr. 3573 din 16 iunie 2016 a fost pronunţată de curtea de apel în soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 3 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.1. Prin această încheiere, tribunalul a soluţionat cererea de îndreptare a eroilor materiale din cuprinsul Încheierii de şedinţă din data de 13 ianuarie 2015, prin care a fost soluţionată cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul A..

Potrivit art. 446 C. proc. civ., încheierile de îndreptare a erorilor materiale sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, iar conform art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar se poate formula cerere de reexaminare, care va fi soluţionată prin încheiere definitivă.

În raport de aceste texte de lege, Înalta Curte constată că Încheierea din data de 3 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.1, nu este supusă niciunei căi de atac, întrucât Încheierea din 13 ianuarie 2015, a cărei îndreptare o vizează, este definitivă, din verificările efectuate rezultând că împotriva acestei încheieri a fost formulată cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea pronunţată la data de 25 martie 2015, în dosarul nr. x/2014.

Pe cale de consecinţă, rezultă că şi Decizia nr. 3573 din 16 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în soluţionarea recursului declarat împotriva Încheierii din 3 martie 2015, are caracter definitiv, iar recursul declarat de reclamantul A. împotriva acestei decizii este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 3573 din 16 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 ianuarie 2020.

GGC - CL