Public servant election mandate incompatibility: suspension of service relationship requirement under Law 161/2003 Art. 94 and 97
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice allowed the appeal filed by the National Integrity Agency, quashed the lower court's judgment, and dismissed the claim, resulting in the upholding of the contested assessment report. The dispute concerned the annulment of an integrity assessment report that found the claimant, a local councilor, to be in a state of incompatibility for simultaneously holding a public executive position within a county public institution and an elected local mandate. The decisive legal basis was the correct application of the public servant incompatibility regime under Law No. 161/2003, specifically Article 94(1) and (2)(a) in conjunction with Article 97(2)(b), which mandates that the service relationship of a public servant must be suspended until the cessation of the elected function; the lower court erred by incorrectly applying Article 88(1)(c) and distinguishing between "specialized apparatus" and "subordinate institutions," whereas the Supreme Court ruled that holding any other public function concurrently with an elected office without full suspension of the service relationship constitutes a statutory incompatibility.
Legislator headnote
AI generatedart. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, art. 132 din Legea nr. 215/2001, art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 97 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; Public servant election mandate incompatibility: suspension of service relationship requirement under Law 161/2003 Art. 94 and 97: The dispute concerned the annulment of an integrity assessment report that found the claimant, a local councilor, to be in a state of incompatibility for simultaneously holding a public executive position within a county public institution and an elected local mandate. The decisive legal basis was the correct application of the public servant incompatibility regime under Law No. 161/2003, specifically Article 94(1) and (2)(a) in conjunction with Article 97(2)(b), which mandates that the service relationship of a public servant must be suspended until the cessation of the elected function; the lower court erred by incorrectly applying Article 88(1)(c) and distinguishing between "specialized apparatus" and "subordinate institutions," whereas the Supreme Court ruled that holding any other public function concurrently with an elected office without full suspension of the service relationship constitutes a statutory incompatibility.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the court's decision to quash the lower court's judgment and dismiss the action on the merits in the administrative litigation context.
Civil procedure provision governing the effects of the quashing of the appellate decision and the re-judgment of the case.
Full text
Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2019
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I Cererea de chemare în judecată
1. Prin acţiunea înregistrată la data de 13 aprilie 2016, pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare din data de 28 martie 2016 şi suspendarea efectelor Raportului de evaluare nr. x/28.03.2016, până la soluţionarea definitivă a litigiului.
II sentinţa pronunţată de instanţa de fond
2. Prin sentinţa 289/2016 din 21 iunie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, şi a anulat raportul de evaluare nr. x/28.03.2016 emis de Agenţia Naţională de Integritate.
III Recursul formulat de pârâtă
3. Împotriva acestei sentinţ a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, cu invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod proecdură civilă, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea cererii de chemare în judecată.
4. În motivarea recursului, a arătat că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, având în vedere faptul că starea de incompatibilitate între calitatea de consilier local şi calitatea de funcţionar public de execuţie, respectiv consilier, este prevăzută expres de lege, în art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), coroborate cu cele ale art. 97 alin. (2) lit. .b.) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
5. Potrivit Dispoziţiei nr. 3450/08.06.2012 emisă de Directorul Executiv al Direcţiei Comunitare Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Gorj, începând cu data de 11.06.2012, dl. A., funcţionar public de execuţie, respectiv consilier, şi-a reluat activitatea, ca urmare a încetării perioadei de suspendare a raportului de serviciu, pe care a solicitat-o pentru participarea sa la campania electrorală, pentru perioada 10.05.2012- 10.06.2012.
6. Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj s-a înfiinţat în baza O.G. nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin Hotărârea Consiliului Judeţean Gorj nr. 51/23.12.2004, care la art. 1 prevede că "începând cu data de 01.01.2005 se înfiinţează Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj, ca instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, organizată în subordinea Consiliului Judeţean Gorj...".
7. Aşadar, în condiţiile în care Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidentă a Persoanelor Gorj este o instituţie publică aflată în subordinea Consiliului Judeţean Gorj, este evident că aceasta intră în categoria "instituţii publice" prevăzută de legiuitor la art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
8. Starea de incompatibilitate a d-lui A. a fost reţinută faţă de funcţia publică deţinută în cadrul Consiliului Judeţean Gorj - Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj, pentru care sunt aplicabile dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru ca starea de incompatibilitate să fi încetat sau să nu fi existat, era obligatoriu, conform art. 97 alin. (2) lit. b).) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ca funcţionarul public A. să îşi suspende raportul de serviciu inclusiv până la încetarea funcţiei de consilier local, cerinţă legală ce nu a fost respectată de reclamant şi care i-a atras starea de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ.
9. Aşadar, consideră că prima instanţă a interpretat greşit dispoziţiile legale în baza cărora a fost reţinută, prin raportul de evaluare, starea de incompatibilitate a intimatului reclamant A.. De altfel, acesta nici nu tăgăduieşte aspectul deţinerii simultane, în perioada de referinţă reţinută în actul administrativ contestat, a calităţii de consilier local în cadrul Consiliului Local al oraşului Tismana, jud. Gorj, precum şi a funcţiei publice din cadrul Consiliului Judeţean Gorj - Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj, însă face o distincţie între aparatul propriu de specialitate şi serviciile subordonate Consiliului local, ceea ce a determinat afirmaţia conform căreia nu este angajat în aparatul propriu al primarului/consiliului local, întrucât Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj Serviciul Public de Asistenţă Socială nu este parte din aparatul propriu al primarului/consiliului local, conform organigramei.
10. Într-o asemenea viziune şi coroborând-o cu dispoziţiile aplicabile ale art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare, consideră că este atrasă starea de incompatibilitate pentru reclamant, consilier local al Consiliului Local al oraşului Tismana, jud. Gorj, şi funcţia publică de execuţie din cadrul Consiliului Judeţean Gorj - Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj.
IV Apărările formulate de intimatul reclamant
11. Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
12. A arătat că se impune a preciza că nu este funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Gorj, ci în cadrul Direcţiei Comunitare Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Gorj, entitate cu personalitate juridică şi cu angajaţi proprii, potrivit art. 3 alin. (2) din HCJ nr. 51/23.12.2004, această Direcţie nu face parte din aparatul propriu de specialitate al Consiliului Judeţean Gorj, noţiunile de "aparat de specialitate" şi "instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean" sunt noţiuni distincte ce nu pot fi asimilate, aşa cum a precizat instanţa de fond.
13. Recurenta a pornit analiza stării de incompatibilitate prin prisma faptului că ar fi "funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Gorj" (în termenii legii, în aparatul propriu al Consiliului Judeţean Gorj), situaţie în care prevederea legală aplicabilă este art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cum corect a stabilit instanţa de fond.
14. Cu toate acestea, deşi analiza porneşte de la cele anterior arătate, recurenta îşi întemeiază raportul pe un alt text de lege, respectiv art. 94, făcând o greşită aplicare şi interpretare a legii. Instanţa de fond, analizând conţinutul raportului de evaluare, a constatat că acesta a fost întocmit cu încălcarea şi greşita interpretare a legii, a considerat că articolul prin prisma căruia trebuia făcută analiza incompatibilităţii (dată fiind starea de fapt de la care s-a pornit) este art. 88 alin. (1), lit. c) şi a) concluzionat că nu se află în incompatibiliatate, consecinţa fiind admiterea acţiunii şi anularea raportului.
15. Instanţa de fond în mod corect a învederat în considerentele sentinţei aspecte cu privire la faptul că normele care reglementeză incompatibilitatea sunt de excepţie, interpretarea legii trebuie să fie restrictivă, raportată la fiecare situaţie în parte, context în care nu pot fi primite susţinerile recurentei care arată că temeiul existenţei incompatibilităţii este art. 94 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, deşi analiza existenţei stării de incompatibilitate se face pornind de la faptul că ar fi "funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Gorj" şi consilier local în cadrul Consiliului Local Tismana, situaţie care în realitate este prevăzută de art. 88 alin. (1) lit. c), şi în care nu se află.
V Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
16. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
17. Prin Raportul de evaluare nr. x/28.03.2016 privind pe reclamantul A., Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei stări de incompatibilitate, întrucât, simultan cu funcţia publică (deţinută în cadrul Consiliului Judeţean Gorj - Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj), a deţinut, începând cu data de 27.06.2012, funcţia de consilier local (în cadrul Consiliului Local al oraşului Tismana, jud. Gorj. A reţinut că au fost încălcate dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi (2) lit. a) coroborate cu art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
18. Instanţa de fond a anulat raportul de evaluare, apreciind că interpretarea dată de pârâtă textului legal pe care şi-a întemeiat constatarea stării de incompatibilitate a reclamantului contravine interpretării literale restrictive exprese a textului prevăzut de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
19. Concret, curtea de apel a reţinut că Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj a fost înfiinţată în baza O.G. nr. 84/2001 şi funcţionează potrivit Regulamentului aprobat prin HCJ nr. 51/23.12.2004, în conformitate cu art. 3 alin. (1) din hotărârea de înfiinţare este o instituţie publică înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean Gorj, are personalitate juridică şi funcţionează cu funcţionari publici şi personal angajat pe bază de contract individual de muncă, conform organigramei şi statului de funcţii, şi nu face parte din aparatul propriu de specialitate al Consiliului Judeţean Gorj. Aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Gorj este organizat şi funcţionează pe baza organigramei, al statului de funcţii şi al Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin Hotărârea nr. 68/2014 a Consiliului Judeţean Gorj.
20. A reţinut că, potrivit art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, "Funcţia de consilier judeţean sau local este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv.", art. 132 din Legea nr. 215/2001 prevede că "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieşte, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea de aparat de specialitate al primarului.", şi a concluzionat că, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale şi regulamentare invocate, rezultă că noţiunile de "aparat de specialitate" şi "instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean" sunt noţiuni distincte, ce nu pot fi asimilate.
21. Înalta Curte constată că instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material incidente în cauză.
22. Prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut că, începând cu data de 24.01.2005, reclamantul a deţinut funcţie publică în cadrul Consiliului Judeţean Gorj - Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj; în perioada 10.05.2012 - 10.06.2012 raportul său de serviciu a fost suspendat, pentru participarea la campania electorală, conform Dispoziţiilor nr. 3427/23.04.2012 şi nr. 3450/08.06.2012 emise de directorul executiv al Direcţiei Comunitare Judeţene de Evidentă a Persoanelor Gorj; potrivit Dispoziţiei nr. 3450/08.06.2012 emisă de Directorul Executiv al Direcţiei Comunitare Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Gorj, începând cu data de 11.06.2012, reclamantul, funcţionar public de execuţie, respectiv consilier, şi-a reluat activitatea, ca urmare a încetării perioadei de suspendare a raportului de serviciu, pe care a solicitat-o pentru participarea la campania electrorală. Începând cu data de 27.06.2012, reclamantul a deţinut funcţia de consilier local pentru mandatul 2012-2016 în cadrul Consiliului Local al oraşului Tismana, jud. Gorj.
23. S-a constatat, aşadar, că, începând cu data de 27.06.2012, persoana evaluată a deţinut simultan cu funcţia publică (în cadrul Consiliului Judeţean Gorj - Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj) şi funcţia de consilier local (în cadrul Consiliului Local al oraşului Tismana, jud. Gorj).
24. Raportat la această situaţie de fapt, Înalta Curte constată că Agenţia Naţională de Integritate a reţinut în mod corect încălcarea dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi (2) lit. a) coroborate cu art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
25. Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care reglementează, din Cap. III, Secţiunea a 5-a, Incompatibilităţi privind funcţionarii publici, "Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică", iar art. 94 alin. (2) lit. a) prevede că "Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.".
26. Art. 97 precizează că "(1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică. (2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă: a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales; b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.".
27. Instanţa de fond a reţinut în mod greşit incidenţa art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 132 din Legea nr. 215/2001, pe cale de consecinţă a concluzionat în mod greşit că interpretarea dată de pârâtă textului legal pe care şi-a întemeiat constatarea stării de incompatibilitate a reclamantului contravine interpretării literale restrictive exprese a textului prevăzut de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, în condiţiile în care starea de incompatibilitată a fost constatată potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi (2) lit. a) coroborate cu art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
28. Starea de incompatibilitate este prevăzută de lege în scopul asigurării transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi are ca finalitate garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice.
29. Starea de incompatibilitate între calitatea de funcţionar public şi orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică, este prevăzută imperativ de lege. Dispoziţiile legale prevăd în mod expres că funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.
30. În ceea ce priveşte situaţia în care funcţionarul public a fost ales într-o funcţie eligibilă sau este numit într-o funcţie de demnitate publică, art. 97 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că raportul de serviciu se suspendă "până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit".
31. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, este nelegală, fiind incident motivul de casare invocat de recurenta pârâtă, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Pârâta a constatat în mod legal că reclamantul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, raportul de evaluare nr. x/28.03.2016 fiind emis de pârâtă cu respectarea dispoziţiilor art. 94 alin. (2) lit. a) coroborate cu art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, motive pentru care cererea de chemare în judecată a fost admisă cu aplicarea greşită a acestora.
VI Soluţia instanţei de recurs
32. Pentru aceste considerente, fiind incident motivul de casare invocat de recurenta pârâtă, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 289/2016 din 21 iunie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi în rejudecare respinge acţiunea.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2019.