Jurisdictional conflict over revocation of classified information access authorization issued by central public authorities

Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), anularea actelor administrative constând în retragerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate dispusă de ORNISS, a raportului/actului administrativ întocmit de DGPI care conţine concluzia verificărilor efectuate şi fundamentează propunerea/solicitarea de retragere a autorizaţiei sale de acces la informaţii clasificate (pe care s-a bazat retragerea de către ORNISS a autorizaţiei sale de acces la informaţii clasificate) şi obligarea pârâţilor, în solidar, la plata daunelor morale în cuantum de 5000 Euro la cursul BNR din ziua plăţii. De asemenea, a solicitat constatarea lipsei opozabilităţii acestora în a produce efecte juridice faţă de reclamant şi terţi prin faptul că nu i-au fost comunicate efectiv. A solicitat totodată suspendarea executării actelor administrative menţionate până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 326/31.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În motivarea soluţiei, s-a reţinut că autorizaţia emisă de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calităţii sale de funcţionar public cu statut special, angajat într-o direcţie specială din cadrul MAI, iar această autorizaţie este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării avizului privind accesul la informaţii clasificate secret de stat, reclamantul a fost eliberat din funcţia de director al Direcţiei Control Intern din cadrul IGPR şi pus la dispoziţia unei structuri din cadrul IGPR pe o perioadă de maximum 6 luni, revocarea autorizaţiei urmând să producă consecinţe în schimbarea locului de muncă, a funcţiei şi salarizării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 27.03.2019.

La data de 3.06.2019, tribunalul a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 4257 din 10 iunie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Prin acţiunea formulată, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcţia Generală de Protecţie Internă şi de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, care sunt instituţii publice cu autoritate la nivel naţional, conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 şi art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Actele a căror nulitate o solicită reclamantul prin prezenta cerere de chemare în judecată, sunt emise de către două autorităţi centrale care au calitatea de pârâţi în cauză, anume Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

În consecinţă, competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Bucureşti, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind aplicabilă teza referitoare la acte administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii deApel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2019.