Inadmissibility of cassation appeal against a final appellate decision on functional competence declination
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby affirming the Court of Appeal's decision and leaving in force the lower tribunal's declination of functional competence to the civil section. The dispute arose from a plaintiff's attempt to invalidate multiple real estate sale contracts, property registrations, and a civil final judgment concerning assets subject to usufruct, seeking the annulment of these acts and the recovery of alleged illicit gains by the municipal administration and other entities. The decisive legal basis for the dismissal was Article 457(1) and Article 483(1) of the Code of Civil Procedure, which establish that appeals can only be filed against specific final judgments, and that the appealed decision was definitively final and not subject to further recourse under the law.
Legislator headnote
AI generatedart. 26 din Legea nr. 18/1991, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against a final appellate decision on functional competence declination: Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege", iar art. 634 alin. (1) din acelaşi cod statuează că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 septembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, sub nr. x/2019, din data de 21.01.2019, astfel cum a fost precizată la data de 30.01.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., Primăria Oraşului Broşteni, prin primar şi secretar, Consiliul Local al Oraşului Broşteni şi Ministerul Economiei, a solicitat:
- anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiate între S.C. C. şi D. şi contractul de vânzare-cumpărare în baza căruia E. şi F. şi-au intabulat dreptul de proprietate pentru activele preluate în uzufruct (G., Centrala termică nr. 1 devenită Piaţă Agroalimentară şi magazia aferentă, Centrala termică nr. 2 şi Blocul de locuinţe O5), inclusiv decizia civilă irevocabilă nr. 668/13.04.2011 a Tribunalului Suceava;
- demararea procedurilor de radiere a intabulării uzufructului pentru activele în uzufruct de pe numele E. şi F. şi intabularea uzufructului pe Primăria Oraşului Broşteni în calitate de uzufructuar, inclusiv recuperarea prejudiciului reprezentând sumele cuvenite Primăriei Oraşului Broşteni şi rezultate din uzufruct şi încasate ilegal de E. şi F. în calitate de falşi proprietari pe active;
- anularea şi transcrierea pe Oraşul Brosteni a intabulărilor conform cărţilor funciare nr. x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, 30560, anularea inclusiv a hotărârilor judecătoreşti rămase definitive prin neapelare, prin care au fost validate antecontractele emise în fals;
- anularea contractelor de vânzare-cumpărare prevăzute la punctul 1.18, 1.17, 1.19 precizate în Raportul de audit al Curţii de Conturi Suceava, cu respectarea art. 136 din Constituţia României şi respectarea regimului juridic al terenurilor prevăzut de art. 36 raportat la art. 26 din Legea nr. 18/1991;
- clarificarea tuturor aspectelor precizate în procesele-verbale de şedinţă ale Consiliului Local din 30.05.2018 si 28.06.2018, întrucât solicitările sale nu au fost soluţionate nici în prezent datorită corespondentei adresate în mod eronat de către Primăria Oraşului Brosteni către instanţele de judecată în dosarele nr. x/2017, nr. y/2017, nr. z/2017, adrese transmise sub semnătură fostului viceprimar H. (actualmente consilier local) cât şi către Prefectura Suceava, Curtea de Conturi Suceava, Corpul de control al Ministerului Economiei şi organelor de cercetare.
Prin încheierea nr. 84 din 4 februarie 2019, Tribunalul Suceava a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Suceava şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de reclamantul A., domiciliat în oraşul Broşteni, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâţii B., Primăria Oraşului Broşteni - prin primar şi secretar, Consiliul Local al Oraşului Broşteni şi Ministerul Economiei, în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Suceava.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019 la data de 22 februarie 2019.
Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin Decizia nr. 7 din 6 mai 2019, Curtea de Apel Suceava a respins apelul declarat de reclamantul A., împotriva încheierii nr. 84 din 4 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A..
Decizia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului, din perspectiva dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. statuează că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege", iar art. 634 alin. (1) din acelaşi cod statuează că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
În prezenta cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor menţionate, este definitivă. Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinţei atacate, întrucât, pe de o parte aceasta a fost îndreptată împotriva unei hotărâri definitive, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului, iar pe de altă parte, calea de atac formulată nu este prevăzută de textul de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantului ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de A. împotriva Deciziei nr. 7 din 6 mai 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2019.