Conflict of jurisdiction in administrative litigation: competence allocated to first-instance court based on rank of local authority issuing the contested act

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti la data de 29.09.2017, sub nr. x/2017, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov, solicitând obligarea pârâtului la preluarea cu titlu gratuit a proiectului tehnic realizat de reclamant în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), în valoare de 204.796,78 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 719 din 29.01.2018 Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. x/2018.

Prin sentinţa nr. 3178 din data de 14 mai 2018 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de către reclamantă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurile Europene în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut calitatea de autoritate publică centrală a reclamantului şi, prin prisma dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a apreciat că revine curţii de apel competenţa de soluţionare a cauzei.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 4392 din data de 30 octombrie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurile Europene şi pe pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, prin urmare, a suspendat soluţionarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că în cauză nu se contestă un act administrativ tipic ori asimilat al unei autorităţi centrale, ci al unei autorităţi locale (refuzul pârâtului Consiliul Judeţean Ilfov de a prelua cu titlu gratuit proiectul tehnic realizat în cadrul MDRAPEE în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii PNDI în valoare de 204.796,78 RON).

De asemenea, modificarea cererii şi extinderea cadrului procesual pasiv nu prezintă relevanţă sub aspectul stabilirii competenţei, având în vedere dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.. Subsecvent, curtea de apel a constatat şi faptul că litigiul părţilor este grefat pe contractul de lucrări nr. x/18.10.2011, încheiat în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, dispoziţiile speciale ale legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice reglementând competenţa tribunalului de la sediul autorităţii contractante.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Judeţean Ilfov la preluarea cu titlu gratuit a proiectului tehnic realizat de MDRAPFE, în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), în valoare de 204.796,78 RON, urmărind în esenţă încheierea unui act administrativ în executarea prev. art. IV din O.U.G. nr. 68/2014, conform căruia, "Proiectele tehnice realizate prin derularea unor contracte de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit cu titlu gratuit către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare".

Prin adresa nr. x/3.04.2015 Consiliul Judeţean Ilfov a comunicat faptul că tronsonul de drum a fost preluat de Ministerul Transporturilor - Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, prin protocolul nr. 13217/19.11.2013, refuzând practic primirea cu titlu gratuit a proiectului tehnic.

Potrivit dispoziţiilor art. IV din O.U.G. nr. 68/2014, "Proiectele tehnice realizate prin derularea unor contracte de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit cu titlu gratuit către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare".

În ceea ce priveşte obiectul acţiunii în contencios administrativ, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, rezultă că se urmăreşte cercetarea legalităţii conduitei autorităţii publice, transpusă în actul administrativ tipic sau asimilat, pretins vătămător pentru persoana reclamantă.

Înalta Curte reţine că, în cauză, se contestă refuzul autorităţii pârâte, la solicitarea reclamantului, de a se conforma unei dispoziţii legale, iar demersul judiciar iniţiat de reclamant se circumscrie unui litigiu de contencios administrativ vizând încheierea unui act administrativ în executarea art. IV din O.U.G. nr. 68/2014.

Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instituie două criterii de determinare a competenţei instanţei de fond, respectiv criteriul valoric şi criteriul rangului autorităţii emitente în cadrul sistemului administrativ.

Având în vedere că actul administrativ tipic sau asimilat contestat în cauza dedusă judecăţii este emis de o autoritate publică locală (refuzul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare de a prelua cu titlu gratuit proiectul tehnic realizat de reclamant în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii PNDI în valoare de 204.796,78 RON), fără a viza vreo sumă din categoria celor pentru care competenţa materială se delimitează în funcţie de criteriul valoric, competenţa materială revine tribunalului, în funcţie de rangul autorităţii publice, iar în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Ilfov, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2019.