Annulment of administrative appeal for non-payment of judicial stamp duty despite subsequent withdrawal of claims

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 7 martie 2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie suspendarea executării hotărârii nr. 106/20.09.2018 emisă de Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ce are la bază hotărârea plenului judecătorilor din secţia de contencios administrativ şi fiscal din 13.09.2018, în condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu referire la art. 6 din C.E.D.O., art. 1 alin. 4, art. 73 şi art. 126 din Constituţia României.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 92 din 3 aprilie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare şi a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării hotărârii Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106/20.09.2018 formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În motivarea recursului, s-a arătat în esenţă că hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor procedurale şi nerespectarea dreptului de acces la o instanţă legală, unică şi imparţială, în contextul în care instanţa nu a analizat hotărârea a cărei suspendare s-a solicitat, iar sentinţa nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate prin răspunsul la întâmpinare.

Fiind legal citată, intimata Înalta Curte de Casaţie Justiţie nu a formulat apărări în cauză şi nu a depus întâmpinare.

Prin cererile succesive depuse la datele de 7.06.2019, 28.08.2019, respectiv 16.09.2019, recurentul-reclamant A. a precizat expres că înţelege să renunţe la judecata cererii de recurs, ca urmare a soluţionării favorabile a dosarului nr. x/2015 de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând excepţia netimbrării invocată din oficiu în şedinţa publică din data de 19.09.2019, asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, "(2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;.", iar dispoziţiile art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligaţia recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât prin rezoluţia din data de 14.08.2019 s-a dispus citarea acestuia cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON.

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deşi a fost legal citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovezile/procesele-verbale de înmânare a actului de procedură de la dosarul de recurs, recurentul - reclamant A. nu a respectat cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

În acest context, Înalta Curte nu va putea analiza cererea recurentului de renunţare la judecata căii de atac şi va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., anulând recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 92 din 3 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal - veche, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2019.