Tax assessment appeal annulled for failure to pay mandatory judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la data de 24 martie 2018, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator special B. şi administrator judiciar C.I.I. C., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Serviciul Soluţionare Contestaţii şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova - Inspecţie Fiscală, a solicitat anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 88/2.03.2015, a deciziei de impunere nr. x PH nr. 227/20.05.2014, a Raportului de inspecţie fiscală parţială nr. F PH 187/20.05.2014 şi a dispoziţiei de măsuri nr. 2455/21.05.2014.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 121 din 17 mai 2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator special B. şi administrator judiciar C.I.I. C., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Serviciul Soluţionare Contestaţii şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova - Inspecţie Fiscală, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 121 din 17 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar solicită rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs şi admiterea acţiunii reclamantei. De asemenea, solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului arată că instanţa a înlăturat concluziile raportului de expertiză, fără a motiva acest lucru şi că nu a răspuns tuturor susţinerilor sale. Mai arată că hotărârea nu corespunde exigenţelor art. 425 alin. (1) pct. b) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată că instanţa a făcut o aplicare greşită a normelor de drept material, a jurisprudenţei interne şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

4. Apărările intimatei-pârâte

Intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei recurate.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În cauză, reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia de netimbrare a cererii de recurs, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Prin adresa comunicată recurentei la data de 05.07.2019, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva sentinţei nr. 121 din 17 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 19 septembrie 2019 recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanţă.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiaşi text de lege, sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 raportat la art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar CII C. împotriva sentinţei nr. 121 din 17 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar CII C. împotriva sentinţei nr. 121 din 17 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 septembrie 2019.