Military performance evaluation: non-influence of procedural irregularities on substantive grade and margin of discretion in administrative assessment

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 04.07.2013, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Unitatea Militară 02592, reprezentată prin Ministerul Apărării Naţionale, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

- anularea fişei de apreciere anuală întocmită pentru anul 2012 şi care i-a fost adusă la cunoştinţa la data de 3 aprilie 2013;

- anularea ordinului (rezoluţiei) ministrului apărării naţionale prin care a fost revalidat Actul de constatare al Comisiei de analiză a contestaţiei la aprecierea de serviciu din 29.04.2013, prin care i-a fost admisă în parte contestaţia, de care a luat cunoştinţă la data de 09.05.2013;

- obligarea Unităţii Militare 02592 la întocmirea unei noi fişe de apreciere anuală pentru anul 2012, în sensul schimbării calificativului "CORESPUNZĂTOR" în calificativul "FOARTE BUN" şi a nivelului potenţialului din "MEDIU" în "PESTE MEDIU";

- suspendarea efectelor fişei de apreciere anuală pe anul 2012 până la soluţionarea irevocabilă a cauzei;

- plata daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin sentinţa civilă nr. 1497 din data de 06.05.2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta UNITATEA MILITARĂ 02592 prin MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 1497 din data de 06.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A. în temeiul motivului de casare prevăzut art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, rejudecând cauza pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată şi precizată la termenul din data de 13.01.2016.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat a formulat următoarele critici:

I. În mod greşit a apreciat prima instanţă că, în raport cu susţinerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu ar exista motive de anulare a fişei de apreciere întocmite pentru anul 2012 pentru nerespectarea procedurii de evaluare prevăzute Ordinul ministrului apărării naţionale M-30/2007 - MRU 3/1 Instrucţiuni privind aprecierea cadrelor.

În cauză, în Fişa de apreciere ajutătoare nu este trecută nici o observaţie referitoare la eventualele abateri sau neîndepliniri ale atribuţiunilor funcţionale. În situaţia în care reclamantul nu şi-ar fi îndeplinit obiectivele impuse de către evaluator, acesta ar fi trebuit să menţioneze în fişa de apreciere ajutătoare şi să stabilească un plan de redresare, aceasta fiind indispensabilă evaluatorului unic la întocmirea fişei anuale, şi totodată ajută persoana evaluată să-şi corecteze eventualele abateri profesionale pe parcursul anului.

Instanţa de judecată a fondului nu s-a pronunţat cu privire la toate cele trei motive de nulitate, invocate în motivarea Cererii de chemare în judecată, astfel:

a) Primul motiv de nulitate invocat vizează modul de întocmire a fisei de apreciere ajutătoare (lipsa oricărei menţiuni din fisa de apreciere ajutătoare):

Conform art. 3 alin. (1) din MRU-3/1, în cadrul activităţii de apreciere se întocmesc următoarele documente: fişa de apreciere ajutătoare şi fişa de apreciere de serviciu anuală.

Conform art. 1 din Anexa nr. 1 MRU-3/1, fişa de apreciere ajutătoare reprezintă un document de lucru pe întreg parcursul perioadei de apreciere.

Conform Fişei de apreciere ajutătoare, deşi a desfăşurat activitate începând cu data de 01.02.2012, discuţia iniţială a purtat-o cu evaluatorul unic la data de 07.05.2012, cu o întârziere de 3 luni, faţă de prevederile legale, convenind asupra principalelor sarcini şi a obiectivelor de performanţă fără a stabili responsabilităţile "cheie" şi "ierarhizarea acestora în funcţie de importanţă", conform prevederilor art. 9 alin. (4) lit. a) din Anexa nr. 1 la Instrucţiuni.

S-au încălcat şi prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Anexa nr. 1 în sensul că originalul fişei de apreciere ajutătoare rămâne la persoana evaluată şi evaluatorul păstrează o copie, întrucât, pe tot parcursul evaluării, Fişa de apreciere ajutătoare a fost păstrată în biroul Personal (resurse umane) şi nu a respectat prevederile legale.

b) Cel de-al doilea motiv de nulitate reprezintă încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din MRU-3/1, conform cărora, cadrelor militare mutate din unitate după 8 luni de activitate în anul de evaluare li se întocmesc fişe de apreciere de serviciu anuală. Fişele de apreciere de serviciu anuale se trimit odată cu celelalte documente de mutare.

Cu Adresa nr. x din data de 6 decembrie 2012, U.M. 02592 Bucureşti i-a transmis memoriul personal şi documentele care confirmă faptul că este specialist de clasă - clasa I în arma justiţie militară şi specialist de clasă - clasa I în informatică.

Modul nelegal în care evaluatorul a înţeles să-şi îndeplinească obligaţiile de serviciu rezultă din lipsa aprecierii ajutătoare şi nerespectarea termenului de întocmire a Fişei de apreciere de serviciu anuală, aceasta fiind întocmită pe data de 28.03.2013, la solicitarea Comandamentul Logistic transmisă prin Adresa nr. x din 19.02.2013, cu patru luni întârziere, deşi trebuia întocmită la sfârşitul lunii noiembrie.

c) Un al treilea motiv de nulitate îl constituie întocmirea fişei de apreciere anuală prin încălcarea prevederilor legale, astfel:

- Conform Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M-9/2013, documentul are caracter "neclasificat", nu "nesecret";

- Perioada de evaluare este 01.02. - 30.11.2012 şi nu cum în mod greşit a stabilit evaluatorul unic, respectiv 01.02. - 01.12.2012, deoarece începând cu data de 01.12.2012 a fost mutat din Unitatea Militară 02592.

- Nu s-au consemnat la rubrica A2, opţiunile sale privind următoarea funcţie şi aspiraţiile în carieră, deşi acestea au fost aduse la cunoştinţă evaluatorului unic, conform prevederilor art. 9 pct. 3 din Anexa nr. 1 Capitolul II din Instrucţiuni.

- La rubrica B, obiectivele de performanţă nu sunt limitate ca număr şi nu sunt ierarhizate în funcţie de importanţă conform prevederilor art. 9 pct. 4 lit. a) din Anexa nr. 1 Capitolul II din Instrucţiuni, deşi, stabilirea obiectivelor individuale reprezenta un obiectiv prioritar al procesului de evaluare.

- La rubrica C, activitatea de consiliere nu este certificată prin semnăturile celor implicaţi, respectiv semnătura mea şi a evaluatorului unic, conform art. 9 pct. 5 din Anexa nr. 1 Capitolul II din Instrucţiuni.

- La rubrica D1, nu este corelaţie între caracteristicile performanţei şi aprecierea generală a performanţei, în sensul că din 12 indicatori 6 sunt notaţi cu D respectiv Dezvoltat - ceea ce vizează un nivel peste medie, iar ceilalţi sunt notaţi cu MD ceea ce reprezintă că abilităţile şi calităţile sunt corespunzătoare standardelor şi cerinţelor postului.

Mai mult, aşa cum, în mod corect a apreciat şi Comisia de analizarea Contestaţiei, la aprecierea generală nu a fost analizat gradul de îndeplinire al fiecărui obiectiv de performanţă stabilit şi nu s-au evidenţiat deopotrivă punctele tari şi slabe.

Conform prevederilor art. 12 pct. (9) lit. d) din Anexa nr. 1 calificativul "corespunzător" se acordă celor care obţin rezultate situate la nivelul mediei cadrelor militare din colectivitatea în care activează. Pentru a se vedea modul tendenţios şi răzbunător al evaluatorului unic, în colectivul în care a lucrat toate cadrele militare au obţinut calificative de "foarte bun" şi "excepţional," fapt menţionat de în motivarea cererii de chemare în judecată şi necontrazis de pârât, prin întâmpinare.

- La rubrica D2 nu este consemnat numărul de ofiţeri evaluaţi în acelaşi grad.

Deşi avea obligaţia să se pronunţe cu privire la motivele de nulitate invocate în motivarea cererii de chemare în judecată, prima instanţă în mod greşit a apreciat că încălcarea unor dispoziţii din Ordinul M-30/2007 (MRU 3/1) nu ar fi produs reclamantului nicio vătămare.

Fişa de apreciere de serviciu anuală contestată a fost întocmită cu încălcarea prevederilor legale (Ordinul M-30/2007 - MRU 3/1), iar acest act administrativ netemeinic şi nelegal îi limitează posibilitatea de a ocupa o funcţie corespunzătoare gradului şi pregătirii mele profesionale, afectându-mi totodată onoarea militară.

Erorile procedurale şi greşelile de formă şi conţinut existente în fişa de apreciere conduc la anularea de fapt şi de drept a actului, acesta lăsând o amprentă profundă asupra activităţii sale profesionale ulterioare. Astfel, acordarea calificativului "corespunzător" din fişa de apreciere anuală a produs o vătămare în sensul că, urmare a acestui calificativ i s-a retras titlul de specialist de clasă (clasa I justiţie militară) si i s-a îngrădit dreptul de a participa la misiuni externe.

II. O altă critică pe care o aduce hotărârii recurate constă în aceea că instanţa de fond în mod greşit reţine că nu a contestat cea mai mare parte a aspectelor concrete reţinute în cuprinsul fişei de apreciere.

Prin Cererea de chemare în judecată formulată a contestat întreaga fisă de apreciere anuală întocmită pentru anul 2012.

În mod greşit, Curtea a reţinut în motivarea sentinţei recurate faptul că, subpunctele l.1,1.3,1.8-11, ll. 11-12 şi III.3-5 nu ar fi deloc criticate.

Faptul că în cuprinsul Cererii de chemare în judecată nu sunt reluate ad litteram aspectele din cuprinsul fişei de apreciere, nefiind numerotate toate subpunctele, nu înseamnă că nu au fost contestate. Aceste aspecte au fost contestate în cadrul punctului I, fără a considera că este necesară numerotarea subpunctelor.

Modul de tehnoredactare a Cererii de chemare în judecată nu trebuie să constituie un impediment în aflarea adevărului. În contextul în care a contestat şi combătut toate susţinerile, nereale de altfel, şi care nu au putut fi dovedite în cadrul probatoriului cu înscrisuri administrat în cauză, din cuprinsul fişei de apreciere.

Aşa cum rezultă din cuprinsul Cererii de chemare în judecată, a contestat cele prezentate de evaluator la pct. I din apreciere (pag. 7 paragraf lI şi următoarele din cererea de chemare în judecată).

Evaluatorul susţine că a prezentat lucrări cu greşeli de tehnoredactare, dar conform fişei de apreciere (pag. 3 rândul 26), "la data de 02.07.2012, cu adresa nr. Cp3 2410 din 29.09.2012, Direcţia Instrucţie şi Doctrină ne-a supus o nouă formă...", ori nu se poate ca o adresă emisă la data de 29.09.2012 să ajungă la Direcţia Instanţelor Militare cu trei luni mai devreme.

Critica evaluatorului cu privire la transmiterea răspunsului de către reclamant la data de 03.07.2012 este total neadevărată, deoarece, în perioada 02.07. - 06.07.2012 a beneficiat de concediu de odihnă, conform raportului aprobat de către evaluator, fapt confirmat de către Comisia de soluţionare a contestaţiei.

Cu privire la proiectul de Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea "Instrucţunilor privind răspunderea materială a militarilor şi personalului civil din MAp. N." arată că a primit ordin să meargă la Direcţia Prevenire şi Investigare a Corupţiei şi Fraudelor şi împreună cu un reprezentant al structurii respective, să lucreze şi să vină cu propuneri pentru modificarea atribuţiilor Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor.

A executat ordinul şi a prezentat propunerile în format electronic. Pe lângă propunerile formulate cu privire la atribuţiile Comisiei de Jurisdicţie a analizat întregul proiect şi a formulat propuneri.

La Direcţia Instanţelor Militare toate documentele care i-au fost date în lucru au respectat termenele stabilite şi niciodată nu a întârziat cu răspunsurile sau cu rezolvarea documentelor.

Referitor la şedinţa Comisiei din 30.10.2012, se impun următoarele clarificări:

După ce formula propuneri la actele normative, acestea erau transmise în format electronic, pe B., directorului, iar în acelaşi timp proiectul de act normativ era depus la secretariat şi, cine era la secretariat avea obligaţia de a preda directorului Direcţiei. Au fost foarte multe situaţii când proiectele de acte normative rămâneau la director şi la CDC erau transmise doar adresele cu propunerile făcute.

Exemplarul nr. 1 pleca la iniţiator, iar pe exemplarul nr. 2 semna şi îl înregistram în Anexa nr. 19.

De mapa pentru şedinţele comisiei s-a ocupat, până la data de 30.09.2012, Lt. C., iar la plecarea din unitate, aceasta a predat toate documentele aflate în partidă ori la Compartimentul Documente Clasificate (CDC) ori şefului ei nemijlocit. Evaluatorul trebuie să probeze că acele documente au fost înregistrate în partida subsemnatului sau prin rezoluţie i-au fost distribuite spre rezolvare.

Mai mult, în momentul în care pregătea mapa pentru şedinţa Comisiei din luna respectivă, anexa toate documentele pe care le avea în partidă referitoare la ordinea de zi. Faptul că au fost găsite de şeful CDC (cadru al unităţii), rezultă foarte clar că acele documente au fost predate la CDC.

Cu privire la pct. 5, acest comentariu nu are acoperire, în sensul că cel care a primit documentul avea obligaţia de a-l transmite tuturor şefilor de microstructuri şi implicit directorului Direcţiei. Adresa întocmită a avut la bază propunerile şefilor de microstructuri, care au primit documentul şi implicit evaluatorul unic. Atunci când a primit materialul a observat că acesta era transmis tuturor şefilor, inclusiv directorului.

Cu privire la pct. 6, situaţia este identică cu cea prezentată la punctul nr. 5 comentat mai sus. Tot timpul când trimitea răspuns la un document pe adresa de B., dacă documentul era în format hârtie acesta era transmis la secretariat şi de urgenţă ajungea la director, iar dacă venea în format electronic, pentru a nu genera întrebări suplimentare, spunea că acesta a venit pe reţeaua B. şi menţiona şi cine l-a primit. Aici a făcut şi o propunere DDI ca documentele să fie transmise pe noua adresă respectiv: D..

La fel de eronat, ceea ce demonstrează lipsa de obiectivitate a evaluatorului, este şi comentariul cu privire la şedinţa Comisiei din data de 28.11.2012, unde la pct. 2 este scris foarte clar şi bolduit: PROPUNEREA NU A FOST ÎNSUŞITĂ. De aici până la susţinerea că ar fi scris că propunerea unităţii ar fi fost însuşită este foarte mult.

Referitor la adresa transmisă Direcţiei Informare şi Relaţii Publice şi aceasta este o dezinformare.

Referitor la pct. 11 proiectul "Fi-11" evaluatorul prezintă două situaţii care nu corespund realităţii.

Având în vedere cele prezentate, a solicitat să se constate lipsa de obiectivitate, reaua credinţă în întocmirea aprecierii de serviciu, toate susţinerile evaluatorului fiind contrazise de înscrisuri.

A contestat toate aspectele reţinute la punctele II si III din cuprinsul fisei de apreciere (pag. 8-10 din Cererea de chemare în judecată).

Judecătorul fondului, contrar celor menţionate în Cererea de chemare în judecată, susţine că nu ar fi contestate toate deficienţele semnalate în privinţa redactării Cererii de recurs în dosarul nr. x/2011.

În acest sens arată că prin cererea de recurs a avut în vedere considerentele hotărârii cât şi apărările formulate prin întâmpinare. A invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti, lipsa procedurii prealabile şi nelegalitatea hotărârii.

Când a văzut documentul semnat, a mers şi a purtat o discuţie prin care şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepţiile invocate. Totodată, a invocat practica judiciară prin care a susţinut excepţia necompetenţei materiale.

Era evident că excepţia necompetenţei materiale reprezintă o apărare importantă, însă directorul Direcţiei nu a vrut să dea curs solicitării de a modifica recursul.

De asemenea, arată că au fost contestate şi susţinerile din fişa de apreciere anuală privitoare la dosarul nr. x/2012, contrar celor reţinute de instanţa de fond. În acest context reiterează cele invoate în cererea de chemare în judecată că înscrisurile folosite în susţinerea celor prezentate în întâmpinare, dosarele în care Ltcol. E. avea calitatea de reclamant, erau la director pe birou şi când dorea să facă înscrisuri i se spunea că este o treabă banală şi o să ordone ca xerocopierea înscrisurilor să fie făcută de F..

Cu privire la părăsirea unităţii fără să fie trecut în registru, arată că ori de câte ori pleca din Obiectivul M. 100, consemna în registru şi personal intra cu el la aprobat, în acest sens se poate verifica registrul de misiuni. Această susţinere nu poate fi probată de către evaluator şi nu i-a făcut observaţie cu privire la părăsirea unităţii fără aprobare.

Părăsirea unităţii fără aprobare reprezintă o abatere disciplinară, iar conform Regulamentului disciplinei militare această faptă se sancţionează.

III. Nu poate fi menţinută opinia Curţii, potrivit căreia aspectele concrete reţinute în cuprinsul fişei de evaluare, şi care nu au fost contestate de reclamant, ar fi suficiente pentru acordarea calificativului "corespunzător".

Prin Cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată şi ulterior precizată, a contestat întreaga fişă de apreciere anuală întocmită pentru anul 2012. Prin urmare, judecătorul fondului nu numai că nu a analizat Cererea de chemare în judecată şi înscrisurile administrate în cauză şi nici nu s-a pronunţat cu privire la toate cererile formulate.

Din înscrisurile administrate în faţa instanţei de fond rezultă, fără putinţă de tăgadă, faptul că fişa de apreciere de serviciu anuală întocmită pentru anul 2012 încalcă reglementările legale aplicabile (Ordinul ministrului apărării naţionale M-30/2007 - MRU-3/1 Instrucţiuni privind aprecierea cadrelor militare).

Constatările şi concluziile asupra evaluării trebuiau, în mod evident, să reliefeze măsura realizării exigenţei unei evaluări complete şi corecte.

Având în vedere dinamica de personal din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, faptul că în perioada următoare sunt stabilite reorganizări, iar cel mai important criteriu pentru a ocupa o funcţie este cel al calificativelor, prin menţinerea calificativului "corespunzător", acordat printr-un act administrativ netemeinic şi nelegal i se limitează posibilitatea de a ocupa o funcţie corespunzătoare gradului şi pregătirii profesionale.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., solicită admiterea recursului formulat.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta Unitatea Militară 02592, reprezentată prin Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare, arată că nu pot fi reţinute criticile recurentului-reclamant referitoare la nelegalitatea fişelor de apreciere, câtă vreme instanţa de fond a reţinut în mod corect că reclamantul a manifestat superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, a dovedit existenţa unor carenţe în pregătirea profesională şi nu a manifestat interes pentru corectarea acestora, refuzând să accepte lipsurile care i-au fost relevate.

Toate aceste aprecieri au fost susţinute prin apărările formulate de instituţia militară şi justificate prin probatoriul administrat în cauză.

Obiectivitatea măsurilor luate şi cercetărilor efectuate sunt confirmate de actul de constatare al comisiei de analiză a contestaţiilor la aprecierea de serviciu din 29.04.2013, aprobat de Ministrul Apărării Naţionale, propunându-se menţinerea calificativului acordat şi a aprecierii potenţialului reclamantului.

Aşadar, în mod corect a reţinut judecătorul fondului, în raport cu susţinerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, că nu există motive de anulare a fişei de apreciere a reclamantului (astfel cum a fost modificată prin actul de constatare al comisiei de analiză a contestaţiilor, aprobat de ministrul apărării naţionale).

Aspectele analizate şi apreciate ca întemeiate de către Comisia de analiză a contestaţiilor, nu au produs reclamantului o vătămare recunoscută de lege.

Altfel spus, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între încălcările semnalate (extrinseci) şi modul de evaluare a caracteristicilor performanţei, reclamantului, ce au determinat acordarea calificativului şi aprecierea potenţialului acestuia.

In acest context, nu sunt probate criticile recurentului-reclamant referitoare la întocmirea fişei de apreciere anuală prin încălcarea prevederilor legale. Aspectele concrete reţinute în cuprinsul fişei de evaluare şi care nu au fost contestate de reclamant sunt suficiente pentru acordarea calificativului "corespunzător". Aceasta, în condiţiile în care, în raport cu deficienţele existente în activitatea sa, îndeplinirea corecta de către reclamant doar a unora dintre atribuţiile cuprinse în fişa postului nu justifică acordarea unui calificativ superior.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 20 noiembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 26 februarie 2020, însă, prin încheierea de şedinţă din data de 24 octombrie 2018 s-a admis cererea de preschimbare a termenului de judecată stabilit şi s-a fixat termen la data de 18 septembrie 2019, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor invocate prin întâmpinarea depusă de către intimatul-pârât, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul reclamant A. a sesizat instanţa de contencios administrativ în vederea examinării legalităţii fişei de apreciere anuală întocmită de pârâta Unitatea Militară 02592 pentru anul 2012, precum şi a ordinului (rezoluţiei) ministrului apărării naţionale prin care a fost revalidat Actul de constatare al Comisiei de analiză a contestaţiei la aprecierea de serviciu din 29.04.2013 privind admiterea în parte a contestaţiei, cu consecinţa obligării pârâtei la întocmirea unei noi fişe de apreciere anuală pentru anul 2012, în sensul schimbării calificativului "CORESPUNZĂTOR" în calificativul "FOARTE BUN" şi a nivelului potenţialului din "MEDIU" în "PESTE MEDIU";

În cuprinsul fişei de apreciere s-a reţinut că, în repetate rânduri, reclamantul a manifestat superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, simple sau complexe, a dovedit existenţa unor carenţe în pregătirea profesională şi nu a manifestat interes pentru corectarea acestora, refuzând să accepte lipsurile care i-au fost relevate. Ca urmare a modului defectuos de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către reclamant, comandantul unităţii a fost nevoit, în mai multe rânduri, să refacă total sau parţial diverse lucrări prezentate de acesta. În câteva ocazii, reclamantul a reproşat comandantului unităţii faptul că nu este apreciat la justa sa valoare, dând dovadă chiar de o atitudine ireverenţioasă. De asemenea, cu o singură excepţie, reclamantul nu şi-a recunoscut greşelile, încercând să găsească justificări care să excludă culpa sa şi, totodată, a aşteptat dispoziţii exprese ale superiorului ierarhic în cazul îndeplinirii unor atribuţii elementare.

În conţinutul fişei de apreciere se regăseşte şi o exemplificare a modului concret de îndeplinire de către reclamant a atribuţiilor de serviciu legate de: activitatea UM în domeniul Comisiei superioare pentru acte normative specifice a MAN (pct. I), apărarea intereselor unităţii în dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată (pct. II), alte atribuţii (pct. III).

Prin actul de constatare al comisiei de analiză a contestaţiilor la aprecierea de serviciu din 29.04.2013, act ce a fost aprobat de Ministrul Apărării Naţionale, s-a propus menţinerea calificativului acordat şi a aprecierii potenţialului reclamantului, chiar dacă s-a opinat în sensul modificării modului de evaluare a unora dintre caracteristicile performanţei. Au fost totodată confirmate unele dintre susţinerile reclamantului, respectiv: neanalizarea gradului de îndeplinire a fiecărui obiectiv, a punctelor sale tari şi slabe, nu au fost limitate şi ierarhizate obiectivele de performanţă, nu a fost consemnat numărul ofiţerilor evaluaţi, încălcarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din M.R.U. - 3/1 (neîntocmirea fişei de apreciere anuală a reclamantului la mutarea din unitate şi netrimiterea acesteia odată cu celelalte documente de mutare), erori materiale din fişa de apreciere, faptul că acesta a solicitat aprobarea părăsirii unităţii în data de 27.06.2012 . fapt consemnat în registrul special destinat.

Prima instanţă, analizând susţinerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a conchis că nu există motive de anulare a fişei de apreciere a reclamantului (astfel cum a fost modificată prin actul de constatare al comisiei de analiză a contestaţiilor aprobat de Ministrul Apărării Naţionale).

Pentru a concluziona în acest sens, prima instanţă a reţinut că încălcarea unor dispoziţii din Ordinul MAN nr. M30/2007 (M.R.U. - 3/1) şi celelalte aspecte apreciate ca întemeiate de Comisia de analiză a contestaţiilor nu au produs reclamantului nicio vătămare. Altfel spus, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între încălcările semnalate (în majoritate extrinseci întocmirii actului) şi modul de evaluare a caracteristicilor performanţei reclamantului, ce au determinat acordarea calificativului şi aprecierea potenţialului acestuia.

De asemenea, prima instanţă a evidenţiat că reclamantul nu contestă cea mai mare parte a aspectelor concrete reţinute în cuprinsul fişei de apreciere. Astfel, subpunctele I.1, I.3, I. 8-11, II. 11-12 şi III. 3-5 nu sunt deloc criticate, iar în cazul subpunctelor I.2, I.5-6, II.2, II.4, II.6, III.1,2 criticile reclamantului nu sunt decât parţiale (reclamantul nu contestă numărul mare de propuneri inutile făcute la proiectul "Instrucţiunilor privind răspunderea materială a militarilor şi personalului civil din MAN; reclamantul nu susţine că ar fi ataşat proiectul de act normativ în cazul "Normelor privind managementul sistemelor de învăţare a limbilor străine în MAN" şi al "Instrucţiunilor privind realizarea, recepţionarea şi stabilirea valorii definitive a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, executate în MAN; nu sunt contestate toate deficienţele semnalate în privinţa redactării cererii de recurs în dosarul nr. x/2011 - argumentarea incompletă a încălcării principiului contradictorialităţii, neindicarea soluţiilor din jurisprudenţă, neargumentarea fondului cauzei; de asemenea, nu sunt contestate întocmirea superficială a întâmpinării în dosarul nr. x/2012, întocmirea necorespunzătoare a adreselor nr. x şi 2404/15.06.2012, omiterea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (3) din H.G. nr. 250/1992 în întocmirea raportului la cererea nr. x/25.07.2012).

Prin criticile formulate în recurs, reclamantul a susţinut că prima instanţă nu a analizat cele trei motive de nulitate invocate privind încălcarea unor dispoziţii ale Ordinului nr. M-30/2007, pentru aprobarea M.R.U.-3/1, rezumându-se a le numit vicii de procedură. În acest sens reiterează nerespectarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din M.R.U.-3/1 prin lipsa oricărei menţiuni din fişa de apreciere ajutătoare; încălcarea prevederilor art. 17 alin(2) din M.R.U.-3/1, potrivit cărora fişa de apreciere de serviciu anuală se trimite odată cu celelalte documente de mutare; indicare greşită a perioadei de evaluare, acest fiind 01.02.-30.11.2012 şi nu cum în mod greşit sa consemnat: 01.02.-01.12.2012; s-a omis consemnarea opţiunilor sale privind următoarea funcţie şi aspiraţiile în carieră; obiectivele de performanţă nu sunt limitate ca număr şi nu sunt ierarhizate; activitatea de consiliere nu este certificată prin semnăturile celor implicaţi; nu sunt corelate caracteristicile performanţei şi aprecierea generală a performanţei, în sensul că din 12 indicatori 6 sunt notaţi cu D-respectiv dezvoltat, ceilalţi cu MD ceea ce înseamnă că abilităţile şi calităţile sunt corespunzătoare cerinţelor postului.

Contrar susţinerilor recurentului reclamant, prima instanţă s-a pronunţat cu privire la cauzele de nelegalitate invocate de acesta, reţinând că nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între încălcările semnalate şi modul de evaluare a caracteristicilor performanţei reclamantului care au determinat acordarea calificativului şi aprecierea potenţialului acestuia.

Înalta Curte împărtăşeşte opinia primei instanţe în sensul că aspectele de nelegalitate evidenţiate de reclamant nu sunt apte să producă consecinţe cu privire la rezultatele evaluării performanţelor reclamantului. Astfel, nu suntem în prezenţa omisiunii primei instanţe de a analiza cauzele de nulitate invocate, concluzia primei instanţe fiind aceea că aceste vicii de formă care privesc emiterea actului nu au fost în măsură să influenţeze rezultatele evaluării în sensul schimbării calificativului acordat.

Înalta Curte reţine, faţă de susţinerea recurentului reclamant în sensul că erorile procedurale şi greşelile de formă şi de conţinut evidenţiate conduc la anularea actului, iar acordarea calificativului "corespunzător" i-a produs vătămare, întrucât i s-a retras titlul de specialist de clasă clasa I justiţie militară şi i s-a îngrădit dreptul de a participa la misiuni externe, că vătămarea suferită de recurentul reclamant prin acordarea calificativului nu se confundă cu vătămarea cauzată acestuia prin neregularităţile care privesc evaluarea activităţii desfăşurate de acesta, a rezultatelor acestor evaluări.

Altfel spus, nu este argumentat cum ar fi putut influenţa modul de evaluare şi acordarea calificativului "corespunzător", consemnarea unor menţiuni în cuprinsul fişei de evaluare ajutătoare, păstrarea acesteia de către persoana evaluată sau trimiterea Fişei de apreciere de serviciu anuală odată cu documentele de mutare în altă unitate. Nu se invocă critici concludente faţă de concluzia comisiei de analiză a contestaţiei, care a hotărât menţinerea calificativului chiar dacă în urma soluţionării contestaţiei s-au confirmat lipsurile formale în legătură cu stabilirea obiectivelor individuale, neconsemnarea numărului de ofiţeri evaluaţi sau alte erori materiale.

Recurentul reclamant a mai susţinut că în mod greşit a reţinut prima instanţă că nu a criticat anumite subpuncte, în realitate a contestat întreaga fişă de evaluare.

În legătură cu aceste critici Înalta Curte observă că modul în care recurentul reclamant înţelege să critice anumite aspecte nu sunt în măsură să combată aspectele de fapt care constituie deficienţe în activitatea sa, lecturându-le, instanţa de recurs nu poate identifica o critică concludentă sub aspectul celor reţinute în fişa de apreciere anuală, în care aproximativ 6 pagini sunt dedicate exemplificării modului în care cadrul militar evaluat a îndeplinit sarcinile de serviciu de specialitate juridică.

Înalta Curte împărtăşeşte concluzia primei instanţe potrivit căreia aspectele concrete reţinute în cuprinsul fişei de evaluare şi care nu au fost contestate de reclamant sunt suficiente pentru a îndreptăţi acordarea calificativului "corespunzător". Altfel spus, în raport cu deficienţele constatate, aspectele criticate nu sunt de natură a determina concluzia conform căreia evaluarea reclamantului a fost nelegală, lipsită de obiectivitate sau arbitrară - acordarea calificativului şi aprecierea potenţialului de dezvoltare se circumscriu marjei de apreciere a autorităţii ce a realizat evaluarea, neexistând dovada unui exces de putere.

Totodată, susţinerile recurentului reclamant în sensul că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la toate cererile formulate, că nu s-a pronunţat cu privire la excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă sau că a prorogat încuviinţarea probei testimoniale după administrarea probei cu înscrisuri, însă ulterior a omis să se pronunţe, constituie nereguli de natură procesuală care nu se încadrează la motivul de recurs invocat.

În acest context trebuie amintit că nu orice încălcare a normelor de procedură conduce la casarea hotărârii primei instanţe. Incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., atrage casarea hotărârii primei instanţe numai în acele situaţii în care neregularitatea procedurală săvârşită poate fi sancţionată cu nulitatea, în conformitate cu dispoziţiile art. 174 şi urm. C. proc. civ.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu poate fi reţinut în cauză, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, raportat şi la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 1497 din 06 mai 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2019.