Conflict of jurisdiction resolved in favor of the court at the domicile of public official plaintiffs represented by a trade union

Şedinţa publică din data de 13 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. şi V. au chemat în judecată pe pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI şi MUNICIPIUL TÂRNĂVENI - PRIN PRIMAR, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va lua, să dispună:

- obligarea pârâţilor la stabilirea nivelului de salarizare în favoarea reclamanţilor funcţionari publici, în funcţie de nivelul maxim de salarizare existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv, familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional;

- obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul categoriei profesionale, familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional, şi salariile efectiv achitate reclamanţilor, începând cu data de 09.04.2015 şi până la data rămânerii definitive a hotărârii, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele inflaţiei de la data scadenţei lunare, până la data plăţii efective;

- obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale rezultând din diferenţa dintre salariile cuvenite şi cele efectiv achitate reclamanţilor de la data scadenţei lunare, până la data plăţii efective;

- cu cheltuieli de judecată.

2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1). Prin sentinţa civilă nr. 293/2019 din 21 ianuarie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamant A. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant B. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant C. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant D. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant E. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant F. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant G. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant H. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant I. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant J. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant K. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant L. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant M. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant N. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant O. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant P. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant Q. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant R. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant S. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant T. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant U. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant V. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", reclamant SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX" ÎN NUMELE MEMBRILOR SĂI, şi pe pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI şi pârât MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI PRIN PRIMAR, având ca obiect "litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr. 188/1999)", în favoarea Tribunalului Mureş.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a apreciat că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces", observând, însă, că în cauză membrii de sindicat au domiciliul în Tarnaveni, jud. Mures.

2.2). La data de 25 aprilie 2019, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, iar prin sentinţa nr. 289/2019 din 05 iunie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, excepţie invocată din oficiu; a declinat competenţa soluţionării acţiunii formulate de reclamantul Sindicatul National al Poliţiştilor şi Vameşilor "PRO LEX", în numele şi pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. şi V., în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Târnăveni prin Primar şi Primarul Municipiului Târnăveni, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II a de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; în temeiul prevederilor art. 134 C. proc. civ., a suspendat soluţionarea cauzei până la soluţionarea conflictului de competenţă, şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea emiterii regulatorului de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, faptul că obiectul cererii principale îl constituie solicitarea reclamantului -SINDICATUL NATIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX" - de obligare a pârâţilor la acordarea unor drepturi salariale cuvenite funcţionarilor publici în numele cărora a formulat acţiunea, şi a constatat că cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex în numele şi pentru 22 membrii de sindicat, nefiind în prezenţa unei acţiuni introduse de un număr de 22 persoane fizice.

S-a reţinut, în consecinţă, că această organizaţie sindicală, din care cele 22 persoane fac parte, are legitimare procesuală activă şi poate formula în numele membrilor de sindicat cereri şi acţiuni în faţa instanţelor de judecată, instanţa reţinând că un sindicat are legitimare procesuală activă de a formula acţiuni în numele membrilor săi, şi, de asemenea, competenţa de soluţionare a unor astfel de acţiuni, revine instanţei competentă teritorial de la sediul sindicatului reclamant.

Astfel, prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, instanţa supremă a statuat că instanţa competentă este cea de la sediul organizaţiei sindicale, scopul manifest fiind acela de a se realiza o mai eficientă protecţie a drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei sindicale, indiferent de calitatea acestora de personal contractual sau funcţionari publici.

Având, astfel, calitate procesuală activă, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", în temeiul prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa a apreciat că în mod legal a învestit Tribunalul Bucureşti cu soluţionarea acţiunii de faţă şi, odată făcută alegerea de competenţă, nici părţile, dar nici instanţa nu se mai poate dezinvesti, şi, în aceste condiţii, Tribunalul Bucureşti a fost instanţa legal învestită, părţile acceptând tacit competenţa acestei instanţe, iar excepţia nu putea fi invocată din oficiu.

De altfel, a reţinut că în acest sens a fost exprimată si poziţia reclamantului, prin apărător, care a solicitat respingerea excepţiei de necompetenţă teritorială a Tribunalului Bucureşti, astfel cum rezultă din încheierea pronunţată de această instanţă 14.01.2019.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Analizând actele şi lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe- Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Mureş- s-au declarat, deopotrivă, necompetente, prin hotărâri fără nicio cale de atac, că declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi că, cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Competenţa materială, privită sub aspectul ei funcţional, stabileşte ierarhia pe linie verticală a diferitelor categorii de instanţe- judecătorii, tribunale, curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - care desfăşoară activitate de fond, respectiv de control judiciar ordinar sau extraordinar.

Sub aspect procesual, competenţa materială determină, în funcţie de obiectul, natura şi valoarea litigiului, cauzele ce pot fi soluţionate numai de anumite categorii de instanţe.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, respectiv delimitarea competenţei între instanţe de acelaşi grad, C. proc. civ. cuprinde norme cu caracter dispozitiv şi norme cu caracter imperativ.

În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, stabilind competenţa soluţionării acesteia în favoarea Tribunalului Mureş, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte cadrul procesual, se constată că, obiectul cererii de chemare în judecată constă în obligarea pârâţilor la acordarea unor drepturi salariale către reclamanţi.

În cauză, acţiunea a fost formulată de SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", în temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, în numele membrilor de sindicat reclamanţi.

Potrivit dispoziţiilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, "(1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă.".

Înalta Curte constată că în mod corect ambele instanţe aflate în conflict negativ de competenţă au reţinut că, pentru soluţionarea acestor tipuri de acţiuni, competenţa de soluţionare aparţine secţiilor specializate în judecarea cauzelor de contencios administrativ raportat la calitatea de funcţionar public.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11)Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.".

Deci, art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Însă, dat fiind că acţiunea în contencios administrativ de faţă are ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public- membru de sindicat, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită de art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Dispoziţiile legale menţionate nu stabilesc care este instanţa competentă teritorial şi, ceea ce trebuie analizat în cadrul prezentului regulator de competenţă, constă în a stabili cui aparţine calitatea procesuală activă în cauză, astfel cum rezultă din modul de formulare a cererii de chemare în judecată şi temeiul de drept al acesteia.

În acest sens, Înalta Curte reţine că demersul judiciar a fost iniţiat de reclamanţi persoane fizice, membri de sindicat, care şi-au ales ca reprezentant legal Sindicatul din care fac parte, şi domiciliul procesual la sediul acestuia.

Prin urmare, prin prisma faptului că, în cauză, calitatea procesuală activă o au persoanele fizice care au formulat cererea de chemare în judecată, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, aşa cum a fost modificată prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanţe - 17.09.2018), care statuează în mod expres că:

"Reclamantul, persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (…)".

Competenţa stabilită de textul de lege mai sus- menţionat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

De asemenea, sub aspectul stabilirii competenţei teritoriale de soluţionare a cauzelor formulate de sindicat în temeiul obligaţiilor ce-i revin conform prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, relevant este şi alin. (4) al art. 10 din Legea nr. 554/2004, text clar şi care nu lasă loc niciunei alte interpretări privitoare la competenţa teritorială, stabilind că se va respecta competenţa de soluţionare a cauzei şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia în proces.

Or, în cauza de faţă, deşi prin acţiunea pendinte se urmăreşte plata unor drepturi băneşti în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "PRO LEX" nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrului de sindicat (aspect ce rezultă şi din petitul acţiunii deduse judecăţii), iar calitatea de reclamant revine membrului de sindicat, deoarece este titularul dreptului pretins, iar interesul promovării acţiunii aparţine acestuia. Ca atare, în speţă, instanţa de la domiciliul părţilor în interesul cărora sindicatul formulează acţiunea este competentă teritorial să soluţioneze cauza.

În aceste condiţii, având în vedere că reclamantul SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX" a introdus cererea în numele membrilor săi de sindicat (A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. şi V.), toţi cu domiciliul în localitatea Târnăveni, judeţul Mureş, Înalta Curte constată că, instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Tribunalul Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Temeiul legal al soluţiei

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Mureş.

Văzând şi dispoziţiile art. 135 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", B. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", C. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", D. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", E. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", F. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", G. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", H. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", I. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", J. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", K. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", L. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", M. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", N. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", O. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", P. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", Q. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", R. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", S. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", T. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", U. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", V. PRIN SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX", SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR "PRO LEX" ÎN NUMELE MEMBRILOR SĂI, şi pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRNĂVENI şi MUNICIPIUL TÂRNĂVENI - PRIN PRIMAR, în favoarea Tribunalului Mureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 septembrie 2019.