Eligibility of World Bank project co-financing expenditures and legal basis for audit recovery measures against state agencies

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în data de 5 noiembrie 2015, reclamanta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, a solicitat:

A. Suspendarea executării Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de Curtea de Conturi a României - Departamentul II - Direcţia 2, cu privire la măsurile stabilite la pct. I.a), I.b), I.c), II.1, II.2, I.f), II.3, II.4 şi II.5, precum şi a Încheierii nr. 50 din 9 octombrie 2015 în ceea ce priveşte aceleaşi măsuri;

B. Anularea parţială a Încheierii nr. 50 din 9 octombrie 2015, emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a Românei, admiterea contestaţiei formulată împotriva Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015 şi, pe cale de consecinţă, anularea parţială a Deciziei nr. 11/31 iulie 2015, respectiv a constatărilor de la punctele 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10 şi 11 şi a măsurilor de la pct. I.a), I.b), I.c), II.1, II.2, I.f), II.3, II.4 şi II.5.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin Sentinţa civilă nr. 1006 din data de 23 martie 2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a executării formulată de reclamanta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României.

A anulat în parte Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de pârâtă, în ceea ce priveşte măsurile dispuse la punctele Ia, Ic, If, II.2, II.3 (doar în ceea ce priveşte publicitatea prin media locală) şi II.5.

A menţinut Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de pârâtă, în ceea ce priveşte măsurile dispuse la punctele Ib, II.1, II.3 (cu excepţia publicităţii prin media locală) şi II.4.

A anulat în parte Încheierea nr. 50 din 9 octombrie 2015 emisă de pârâtă, în aceeaşi măsură în care a fost anulată şi Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015.

3. Cererile de recurs.

Împotriva Sentinţei civile nr. 1006 din data de 23 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs atât reclamanta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cât şi pârâta Curtea de Conturi a României, criticând-o pentru motive diferite.

3.1. Recurenta reclamantă, prin recursul formulat a criticat hotărârea primei instanţe în ceea ce priveşte soluţia asupra cererii de suspendare a executării Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de intimată-pârâtă şi a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile atacate, şi, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare, susţinând în motivare că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, conform art. 488, alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., astfel:

1. Instanţa de fond, în mod nelegal şi netemeinic, reţine faptul că reclamanta nu a indicat un caz evident de încălcare a legii cu privire la existenţa cazului bine justificat, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, întrucât prin criticile formulate a arătat că s-au respectat condiţiile pentru efectuarea controlului, în sensul reglementat de Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi a României, aspecte dezvoltate pe larg în cererea de chemare în judecată şi dovedite prin înscrisurile ataşate acesteia.

2. În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie a cererii de suspendare, referitoare la existenţa unei pagube iminente definite de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004, arată că instanţa de fond nu a analizat actele depuse ca anexe la cererea de chemare în judecată, de unde rezultă fără echivoc iminenţa producerii unor prejudicii grave în situaţia punerii în executare a măsurilor dispuse prin Decizia şi menţinute prin încheierea Curţii de Conturi a României, prejudicii ce pot produce o perturbare gravă a funcţionării acestei instituţii publice.

De asemenea, instanţa de fond, în mod nelegal şi netemeinic, reţine faptul că, în ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, reclamanta"a invocat situaţii de fapt ipotetice, al căror impact nu a fost cuantificat".

Instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că, pentru a pune în executare măsurile dispuse de către Curtea de Conturi a României, ANCPI va trebui să procedeze la luarea unor măsuri cu efecte iremediabile ce constau în realizarea unor demersuri în vederea recuperării unor presupuse prejudicii prin acţionarea în instanţă a unor persoane (operatori economici şi/sau angajaţi ai instituţiei), cu consecinţa efectuării unor cheltuieli suplimentare.

Prin urmare, a solicitat instanţei de recurs să constate că sunt întrunite condiţiile impuse de lege pentru suspendarea executării Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de Curtea de Conturi a României - Departamentul II-Direcţia 2, cu privire la măsurile stabilite la pct. I.a), l.b), l.c), 11.1, II.2, l.f), II.3, II.4 şi II.5, menţinute prin Încheierea nr. 50 din 9 octombrie 2015 în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit căruia "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. în acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei"

3.2. Prin recursul declarat, recurenta reclamantă a solicitat, în temeiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea în parte a sentinţei atacate şi, în rejudecare, anularea măsurilor I. b, II.1 şi II.3 (mai puţin ceea ce priveşte publicitatea prin media locală) şi II.4 din Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11/31 iulie 2015 şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în arătând că, în ceea ce priveşte aceste măsuri, soluţia a fost dată dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, astfel:

1. Cu privire la măsura 1.b din Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11 din 31 iulie 2015, consideră că cele reţinute de instanţa de fond sunt eronate, din următoarele considerente:

Instanţa a reţinut în mod greşit faptul că în ceea ce priveşte costurile de operare ale DMP, reclamanta nu a formulat nicio apărare, aspect ce a fost susţinut de ANCPI motivat de faptul că nu au existat astfel de costuri, singurele cheltuieli fiind cele aferente cheltuielilor cu personalul propriu desemnat pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului A..

Afirmaţia că: "ANCPI nu a prevăzut în bugetul propriu partea de cofinanţare a Proiectului şi costurile de operare ale DMP" este incorecta, întrucât ANCPI a făcut dovada plăţii distincte din bugetul propriu al cheltuielilor cu personalul DMP alocat proiectului A., precizând că în anul 2009 nu au fost efectuate cheltuieli cu campania publicitară şi nici operaţionale.

În conformitate cu art. 2 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cofinanţarea este definită ca "finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe", iar creditul bugetar reprezintă "sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare".

În conformitate cu art. 10 din legea mai sus menţionată, "veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice".

Cheltuielile cu salariile aferente cofinanţării au fost efectuate din articolele bugetare corespunzătoare, conform Clasificaţiei bugetare aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1954/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2009 neexistând prevăzut un articol bugetar distinct pentru această cofinanţare. În anul 2009 toate cheltuielile salariale aferente personalului ANCPI, erau finanţate din fonduri proprii şi cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli la acelaşi titlu, articol şi alineat bugetar, după caz, invocând în acest sens dispoziţiile art. 2 şi 10 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, coroborate cu art. 21 şi art. 22 din acelaşi act normativ.

De asemenea, a arătat că, în conformitate cu punctele 2.4 şi 2.5 din Acordul subsidiar nr. 322366 din 19 iunie 2009 încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe şi ANCPI cu privire la Proiectul A., ANCPI avea de a asigura în bugetul propriu partea de cofinanţare, neprevăzându-se în mod expres, pentru anul 2009, prevederi bugetare distincte pentru această cofinanţare, ci doar asigurarea sumelor în bugetul propriu şi nu într-un buget distinct, conform afirmaţiilor Curţii de Conturi, ceea ce ANCPI a realizat.

Instanţa a reţinut, cu privire la măsura l.a, că ANCPI a arătat ca salariaţii DMP au alocat toate cele 8 ore zilnice de program în exclusivitate Proiectului A., astfel încât toate veniturile încasate sunt aferente acestui proiect. Prin urmare afirmaţia de la măsura l.b potrivit căreia "în contextul în care DMP avea în lucru şi proiectul B., nu se poate cunoaşte care parte din salariile plătite angajaţilor acestei structuri provenea din cofinanţarea pentru Proiectul A. şi care parte provenea din cofinanţarea pentru proiectul B.", nu se susţine având în vedere cele mai sus menţionate.

2. Cu privire la măsura II.1 din Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11 din 31 iulie 2015, instanţa de fond a reţinut în mod eronat că nu s-a relevat o legătură clară între informaţiile obţinute în cadrul conferinţei şi aplicarea lor concretă la proiectul A., măsura dispusă de pârâtă fiind legală.

Instanţa de fond a ignorat elementele definitorii ce ar fi condus fără echivoc la anularea măsurii II.1 din Decizie. Astfel, instanţa nu a avut în vedere că Monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile a constituit una dintre activităţile componente Proiectului A., proiect finanţat şi monitorizat de BIRD şi care a constituit primul proiect din această zonă europeană având ca scop principal înregistrarea sistematică a imobilelor.

Astfel, participarea la Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale a avut ca scop nu numai relevarea rezultatelor obţinute de ANCPI în derularea componentei de monitorizare socială a grupurilor vulnerabile, ci, în principal, obţinerea de cunoştinţe suplimentare pentru implementarea viitoarelor activităţi privind monitorizarea grupurilor vulnerabile în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică şi, implicit, atingerea obiectivelor finale ale proiectului.

Conferinţa Băncii Mondiale a constituit un eveniment major ce a condus la obţinerea unor rezultate pozitive în îmbunătăţirea procesului de înregistrare sistematică şi în cel privitor la dezvoltarea aspectelor sociale incluse în cadrul proiectului A.

În acest context, instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că reclamanta a indicat, atât pe parcursul controlului efectuat de către Curtea de Conturi, cât şi în acţiunea formulată, că participarea la sesiunile din cadrul Conferinţei a adus informaţii importante ce au fost utilizate ulterior în derularea activităţilor din cadrul Proiectului A.. Consideră că participarea la Conferinţă a fost utilă pentru găsirea soluţiilor aplicabile României în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului de înregistrare sistematică în general, înregistrarea posesorilor şi a proprietăţilor din aşezările informate în special. Această experienţă s-a aplicat în formularea de propuneri de amendare a Legii nr. 7/1996, a îmbunătăţirii Specificaţiilor tehnice ale înregistrării sistematice, a realizării Regulamentului de înregistrare sistematică, întocmite în anii care au urmat.

Prin urmare, consideră nelegală măsura stabilită la pct. II.1 din Decizie, având în vedere şi următoarele aspecte:

În cadrul Proiectului A. a fost implementată activitatea privind Monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile, care a constituit o activitate complementară celei de realizare a înregistrării sistematice a proprietăţilor. Proiectul A. constituie primul proiect din această zonă europeană având ca scop principal înregistrarea sistematică a imobilelor, în cadrul căruia a fost introdusă o componentă socială. Documentarea, efectuată în teren şi la birou, precum şi întocmirea lucrării prezentate în cadrul conferinţei, au fost realizate în cadrul activităţii de monitorizare socială a grupurilor vulnerabile. Precizăm faptul că, în cadrul proiectului A. această activitate a fost realizată în cadrul a două contracte având ca obiect monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile în 19 unităţi administrativ-teritoriale şi respectiv în 31 de unităţi administrativ teritoriale.

Participarea la Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale a avut ca scop relevarea rezultatelor obţinute de ANCPI în derularea componentei de monitorizare socială a grupurilor vulnerabile în cadrul componentei de înregistrare sistematică realizată în proiect şi obţinerea de cunoştinţe suplimentare pentru implementarea viitoare a acestei activităţi de pionierat a ANCPI privind monitorizarea grupurilor vulnerabile în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică.

Ca urmare a investigaţiilor efectuate de ANCPI în comunele proiectului (50 UAT-uri), a observaţiilor executanţilor lucrărilor de înregistrare sistematică, precum şi a concluziilor consultantului care a realizat monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile până la închiderea proiectului (iunie 2013), s-au obţinut informaţii utile pentru stabilirea modului de abordare a acestor categorii de persoane în cadrul înregistrării sistematice, modalităţilor în care autorităţile locale, alte entităţi locale ori zonale pot sprijini persoanele aflate în dificultate pe parcursul acestui proces.

Reprezentanţii Băncii Mondiale s-au implicat activ în a sprijini demersul inovator al ANCPI în acest domeniu, iar experţii în probleme sociale ai băncii au acordat o asistenţă activă ANCPI în dezvoltarea acestui concept.

Participarea la conferinţă a adus un plus în realizarea proiectului A. implementat de ANCPI, prin iniţierea, implementarea şi experimentarea unei componente care asigură transparenţă procesului de înregistrare sistematică a proprietăţilor, contribuie la protecţia şi asistarea persoanelor care s-ar putea afla în dificultate de a-şi apăra dreptul de proprietate şi asigură participarea în condiţii egale, echitabile a tuturor deţinătorilor de imobile la acest proces.

Reiterează prevederile Legii nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora costurile de operare ale proiectului sunt eligibile: "echivalentul în RON al sumei de 3,7 milioane euro, reprezentând contribuţia României la finanţarea Proiectului, va fi cuprins, cu prioritate, în bugetul anual al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în cadrul sumelor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, pe toată durata implementării Proiectului, reprezentând partea de cheltuieli cu personalul propriu desemnat pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului, cheltuieli aferente campaniilor de informare publică, precum şi costurile de operare necesare implementării Proiectului", iar potrivit prevederilor art. 2, paragraf 2.5 alin. (2) din Acordul Subsidiar referitor la Proiectul privind completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea agriculturii, cheltuielile de operare ale Direcţiei Managementul Proiectului sunt şi costurile de transport, cazare şi diurnă legate de proiect. Or tema prezentată la Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale şi contextul realizării acestei lucrări, sunt strict legate de Proiectul A.,

Importanţa rezultatelor obţinute de ANCPI în Proiectul A. prin componenta de monitorizare socială, este relevată de introducerea acestei activităţi în Programul naţional de cadastru şi carte funciară x-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 294 din 29 aprilie 2016 şi prevăzute în anexa la acest act normativ.

Conferinţa Băncii Mondiale a constituit, astfel, un eveniment care a dus a rezultate pozitive în îmbunătăţirea procesului de înregistrare sistematică şi în cel privitor la dezvoltarea aspectelor sociale incluse în Specificaţiile tehnice ale înregistrării sistematice şi a termenilor de referinţă pentru monitorizarea grupurilor vulnerabile.

Aşadar, problema înregistrării deţinătorilor fără acte, care posedau în fapt imobile în comunele Proiectului, a constituit o temă mult dezbătută şi cu implicaţii deosebite, având în vedere faptul că instituţia posesiei reglementată de C. civ. abordă constatarea posesiei sub nume de proprietar numai pe calea judiciară a uzucapiunii.

A fost nevoie de dezvoltarea unei proceduri de înscriere a posesorilor care să poată avea rezultate în cursul derulării procesului de înregistrare sistematică, pe cale administrativă, înlăturându-se astfel calea anevoioasă a procesului civil. Reglementarea procedurii înscrierii posesiei a constituit rezultatul multiplelor întâlniri şi discuţii purtate de reprezentanţii ANCPI, membrii echipei de Proiect A., cu consultanţi ai Băncii Mondiale, fie în cadrul misiunilor de monitorizare a Proiectului, fie în cadrul vizitelor de documentare a unor experţi internaţionali în cadrul studiilor contractate în Proiect, cu reprezentanţi ai Uniunii Notarilor Publici din România, oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, primăriilor, reprezentanţi ai executanţilor lucrărilor de înregistrare sistematică. Orice discuţie, analiză, studiu, întâlnire au fost prilejuri pentru a dobândi idei, soluţii în vederea dezvoltării unui proces viabil de înregistrare a posesorilor identificaţi în comunele Proiectului şi în special a deţinătorilor de terenuri din aşezările informale de romi.

În acest context, participarea la sesiunile de prezentare în cadrul Conferinţei, având ca obiect posesia, modul de abordare a aşezărilor informale, înregistrarea în masă a proprietăţilor în general, a avut ca finalitate abordarea de noi soluţii pentru reglementarea acestor teme în propunerile de modificare a legislaţiei naţionale în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare.

Raportat la cele menţionate mai sus, în Obiecţiunile la Raportul Curţii de Conturi aspecte privind lucrări din cadrul conferinţei cu incidenţă în activitatea proiectului A. au fost prezentate, dar echipa de control nu le-a luat în seamă, ci s-a rezumat la a constata faptul că deplasarea la Washington nu a constituit o cheltuială eligibilă proiectului.

Deplasarea delegaţiei ANCPI la Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale "Land and Poverty" desfăşurată în 21 - 29 aprilie 2012, a fost efectuată în sprijinul Proiectului A., cheltuielile aferente deplasării constituie o plată efectuată în favoarea implementării Proiectului şi constituie o cheltuială eligibilă, revenirea asupra constatării şi a măsurii dispuse în consecinţă, acestea nefiind întemeiate din punct de vedere legal.

În sprijinul celor anterior menţionate, depune scrisoarea Băncii Mondiale din România cu privire la participarea reprezentanţilor ANCPI la Conferinţa anuală din 2012.

3. Cu privire la măsura II.3 (mai puţin ceea ce priveşte publicitatea prin media locală) din Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11 din 31 iulie 2015, instanţa de fond a reţinut în mod greşit, referitor la Conferinţa naţională de presă din data de 28 noiembrie 2012, organizată la Vulcana Băi, că nu s-a depus niciun document justificativ pentru aceste cheltuieli, documente justificative care să probeze realizarea prestaţiilor respective şi valoarea lor, respectiv că "în speţă, valoarea de 4.500 RON a unor presupuse prestaţii s-a stabilit prin estimare, prin apreciere".

Clauza Condiţiilor Speciale ale contractului 6.4 (b) prevede faptul că: "Consultantul va transmite Clientului declaraţiile detaliate la intervalele de timp descrise în cadrul Cerinţelor privind raportarea din Anexa B.

Vor fi depuse facturi separate pentru porţiunea de remunerare şi pentru porţiunea rambursabilă. Documentele justificative care însoţesc declaraţia sunt prezentate în cadrul Anexei E pentru fiecare element."

În cadrul Anexei E la contract sunt prevăzute costurile rambursabile stabilite pentru fiecare element al campaniei de informare şi anume:

Potrivit clauzei generale a contractului 6.2 Remuneraţia şi cheltuielile rambursabile:

"a) Sub rezerva plafoanelor specificate în Clauza 6.1 (b) CG din prezentul, Clientul va plăti Consultantului (i) remuneraţia stabilită în Clauza 6.2(b) CG (n.r. Condiţii generale) din prezentul, şi (ii) cheltuielile rambursabile stabilite în Clauza 6.2(c) CG din prezentul. Dacă nu se specifică altfel în CS (Condiţii Speciale), remuneraţia declarată se stabileşte pe durata Contractului."

Pentru Conferinţa Naţională a fost depusă factura conform Anexei E la contract - poziţia 8 (în tabelul mai sus prezentat).

Evenimentul a avut loc şi s-a desfăşurat în căminul cultural din Vulcana - Băi. Firma C. a asigurat buna desfăşurare a evenimentului prin asigurarea locaţiei, a dotărilor necesare (sonorizare, videoproiector, ecran, conexiune audio laptop, prezidiu) şi a personalului de suport din cadrul firmei. Consultantul a asigurat realizarea de fotografii şi înregistrări video. Anexăm în copie dosarul evenimentului.

Firma a făcut demersurile necesare pentru asigurarea sălii de desfăşurare evenimentului. Locaţia nu a fost închiriată fiind pusă, cu titlu gratuit, la dispoziţia evenimentului de către Primăria Vulcana Băi. Dotările necesare au fost puse la dispoziţia evenimentului din resursele interne ale firmei - nu au fost închiriate. Astfel, nu au fost adăugate documente justificative la factură.

Curtea de Conturi nu precizează în clar, pentru acest caz (asigurarea evenimentului prin resursele firmei), care este documentul justificativ prevăzut în contract sau în legislaţie ce nu a fost depus în completarea facturii.

Referitor la bannerul publicat pe internet în valoare de 25.774,20 RON, consideră că cele reţinute de instanţa de fond sunt eronate, arătând că nu a prezentat în apărare, capturi din site-urile web pe care a fost amplasat bannerul internet întrucât Curtea de Conturi nu a pus la îndoială postarea bannerului internet pe diferite site-uri web, ci imposibilitatea difuzării acestuia în perioada 26 noiembrie 2012 - 12 decembrie 2012.

Iniţial, (în Raportul de control nr. x din 2 iulie 2015 pct. II.8, sub pct. 8.4, pag 51-53) Curtea de Conturi, neînţelegând faptul ca bannerul internet este un livrabil care s-a predat în format digital cu certificatul de acceptanţă nr. x din 12 noiembrie 2012, înregistrat la ANCPI cu nr. x din 12 noiembrie 201 şi nu cu certificatul de acceptanţă nr. x din 13 decembrie 2012, înregistrat la ANCPI cu nr. x din 13 decembrie 2012, cu care s-au acceptat materialele de creaţie în format fizic, susţine că serviciile reprezentând "banner publicat pe internet" nu au fost prestate în perioada 26 noiembrie 2012 - 12 decembrie 2012.

De aceea s-a apărat afirmând "desfăşurarea campaniei de publicitate în publicaţiile media locale (presă scrisă locală) şi prin intermediul bannerelor publicate pe internet postate pe mai multe site-uri web, implica doar acceptarea de către comisia de acceptanţă a articolelor din presă (material de publicitate publicat în presa scrisă locală) şi banner web în format digital, dorindu-se sublinierea faptului că bannerul internet trebuia livrat doar în format digital şi să se demonstreze faptul că serviciile reprezentând "banner publicat pe internet" s-au putut presta în perioada 26 noiembrie 2012 - 12 decembrie 2012, deoarece acceptanţă pentru acestea a fost dată în 12 noiembrie 2012 şi nu ulterior utilizării acestora, cum susţine Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a avut la dispoziţie Raportul de progres pentru luna 12 înregistrat la ANCPI cu nr. x din 17 decembrie 2012 în care la pagina 7, la activitatea 13 se menţionează "în această lună s-a definitivat producţia bannerelor web şi a început campania de internet. Acestea au fost plasate pe site-urile stirileprotv.ro, realitatea.net, a1.ro, rol.ro, imopedia.ro şi imobiliare.ro, în format 728 x 90 şi 300 x 250".

În raportul de progres sunt menţionate la pag. 10, la livrări pentru luna 12: capturi online (adică capturi din site-urile în care a fost postat bannerul internet) şi sunt ataşate capturi de pe cele 6 site-uri web stirileprotv.ro, realitatea.net, a1.ro, rol.ro, imopedia.ro şi imobiliare.ro.

Raportul de progres pentru luna 12 se referă la activităţile desfăşurate în perioada: 13 noiembrie 2012-12 decembrie 2012.

În raportul de progres la pagina 8 - Activitatea 17 - Monitorizarea campaniei de presă locală şi internet se menţionează: "... S-a realizat şi monitorizarea campaniei ce se desfăşoară pe internet prin calcularea numărului de afişări, de clickuri şi a ratei de click pe fiecare site în parte La urcarea bannerelor s-au verificat poziţionarea, calitatea imaginii şi funcţionalitatea Hnkage-ului (anexă capturi)." (anexat tabel cu detalierea pe fiecare site a numărului de afişări).

Ca urmare a hotărârii civile nr. 1006/2016, pronunţată la data de 23 martie 2016 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ANCPI a solicitat şi a obţinut de la SC D. SA Adresa nr. x din 1 septembrie 2016 (prezentată în anexă) prin care se certifică postarea bannerului internet pe site-ul www.x.ro în perioada 26 noiembrie 2016 - 23 decembrie 2013.

Precizează că materialele din anexa la prezenta (mai puţin Adresa nr. x din 1 septembrie 2016), respectiv Raportul de progres pentru luna 12, capturile de ecran şi tabelul cu detalierea pe fiecare site a numărului de afişări au fost prezentate Curţii de Conturi în timpul misiunii de control.

De asemenea, anexează cererii de recurs Raportul de progres pentru luna 12 înregistrat la ANCPI cu nr. x din 17 decembrie 2012; Capturi de pe cele 6 site-uri web (10 pagini); Tabel cu detalierea pe fiecare site a numărului de afişări adresa SC D. SA nr. x din 1 septembrie 2016.

Referitor la materialele de producţie ce nu aveau inscripţionate mesajele campaniei de conştientizare, recepţionate în data de 13 decembrie 2012, în valoare de 23.118,5 RON, în cuprinsul raportului de control, la fila x, se menţionează că este vorba de materiale în format fizic, constând în postere, bannere exterioare, broşuri, pixuri, tricouri etc. purtând sigla ANCPI, fără a face vreo trimitere la proiectul A. care trebuia promovat.

Consideră că în mod greşit reţine prima instanţă că prejudiciul s-a produs şi constă în plata unui serviciu necorespunzător, care nu realizează publicitatea proiectului A., ci realizează publicitatea ANCPI, din următoarele considerente:

Obiectul Contractului nr. x din 12 decembrie 2016 privind servicii de consultanţă pentru Campanie de sensibilizare a opiniei publice: proiectarea de materiale, relaţii cu publicul şi implementare, descris în Anexa c) Descrierea serviciilor, punctul 3 Obiective, prevede următoarele cu privire la campania de conştientizare a publicului- Public Awareness Campaign (PAC):

"PAC ar trebui să acţioneze ca un catalizator pentru Componenta 1 a Proiectului A.

(...) campania de sensibilizare a opiniei publice este menită să:

- Informeze despre Componenta 1 a lucrărilor pe teren în cadrul Proiectului A. la nivel naţional;

- Ducă la o mai bună înţelegere de către public a serviciilor oferite de ANCPI şi Componenta 1 a lucrărilor pe teren în cadrul Proiectului A. la nivel naţional;

- Convingă autorităţile publice locale să îşi accepte rolul şi să participe în mod activ în procesul de înregistrare sistematică în toate aceste faze, atunci când suportul acestora este necesar;

- Genereze participarea activă a proprietarilor şi operatorilor de teren, în toate fazele în care implicarea acestora este esenţială, astfel încât să se asigure succesul întregului proces de cadastru.

- Includă mesaje direcţionate pentru grupuri speciale, femei şi alte persoane care pot simţi că nu pot participa.

"(...) obiectivele campaniei de sensibilizare a opiniei publice derivate din obiectivele Componentei 1 a Proiectului A. sunt:

I.Să informeze publicul cu privire la lucrările pe teren aferente Componentei 1 a Proiectului A. la nivel naţional; această acţiune are scopul de a crea conştientizarea necesară pentru realizarea fazelor următoare, spre exemplu crearea unei atitudini favorabile şi încurajarea unui anumit tip de comportament din partea cetăţenilor UAT-urilor incluse în Componenta 1 a Proiectului A.

II.Să îmbunătăţească gradul de înţelegere şi informare a publicului cu privire la serviciile ANCPI şi să sublinieze beneficiile 1) înregistrării sistematice pentru cetăţenii din zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A., dar şi avantajele pe care le oferă 2) sistemul unic de cadastru la nivel naţional. Utilizarea informaţiilor susţinute cu date şi exemple privind beneficiile înregistrării terenurilor într-un sistem nou, modern şi sigur, responsabilităţile ce le revin cetăţenilor în cadrul procesului, paşii ce trebuie urmaţi pentru a efectua înregistrarea, diversele tipuri de operaţiuni şi documente necesare pentru fiecare pas, diversele categorii de costuri şi explicaţii privind sistemul de impozitare.

Cu privire la faptul că obiectul PAC a fost Componenta I a proiectului A., arată faptul că Proiectul A. a avut 3 componente:

- Componenta I, implementată de ANCPI care a avut ca obiect principal înregistrarea sistematică a proprietăţilor, în cadrul obiectivului de administrare a terenurilor;

- Componenta II, implementată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), având ca obiect dezvoltării serviciilor de orientare socio-economică şi a furnizării acestora către populaţia agricolă, şi

- Componenta III, implementată în comun de ANCPI cu MADR, privind activităţile de management de proiect, strategie şi politici.

Aşadar, obiectul PAC nu a fost proiectul A., ci înregistrarea sistematică a proprietăţilor realizate de ANCPI în cadrul Componentei I şi promovarea instituţiei ANCPI.

Astfel, în acord cu obiectivul Componentei I a proiectului, mesajul promovat în cadrul materialelor promoţionale difuzate la nivel naţional: (postere, bannere, pliante, broşuri etc.) este: A început înregistrarea sistematică a proprietăţilor; Dă valoare proprietăţii tale!

Promovarea siglei ANCPI pe tricouri, şepci, este de natură a realiza obiectivul II al PAC, acela de promovare a ANCPI ca instituţie responsabilă cu implementarea înregistrării sistematice a proprietăţilor.

4. Cu privire la măsura II.4 din Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11 din 31 iulie 2015, prin care s-a dispus Conducerii ANCPI luarea măsurilor care se impun în vederea recuperării sumei de 12.180 RON, reprezentând contravaloarea unor servicii prestate fără documente justificative din care să rezulte realitatea şi exactitatea serviciilor, precum şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contracte de consultanţă, pârâta a avut în vedere tot Contractul nr. x din 12 decembrie 2011 încheiat între reclamanta ANCPI şi Asocierea SC C. SRL, SC E. SRL şi SC F. SRL.

Suma de mai sus este compusă din: 8.526 RON reprezentând convorbiri telefonice pe o perioadă de 14 luni şi 3654 RON, reprezentând costuri de funcţionare birou.

Susţine că ANCPI a respectat prevederile contractuale, a decontat cheltuielile pe baza documentelor justificative aferente cheltuielilor rambursabile având ca anexă a facturii şi o detaliere a cheltuielilor rambursabile avizată de coordonatorul de proiect/responsabil de contract pentru Contractul nr. x din 12 decembrie 2011, conform Ordinului Directorului General al ANCPI nr. 5 din 3 ianuarie 2012 cu modificările şi completările ulterioare.

Este neîntemeiată afirmaţia instanţei referitoare la invocarea propriei culpe a ANCPI privind lipsa unor prevederi clare aferente documentelor justificative.

Consideră că instanţa de recurs trebuie să aibă în vedere următoarele: Contractul nr. x din 12 decembrie 2011 a fost realizat pe baza Ghidului Băncii Mondiale şi a documentelor standard de achiziţii "STANDARD PROCUREMENT DOCUMENTS - STANDARD REQUEST FOR PROPOSAL - SELECTION OF CONSULTANTS THE WORLD BANK OCTOBER 2011" şi aprobat prin "No Objection" în 5 mai 2011 (WBNO 5 mai 2011).

În consecinţă, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

3.3. Prin recursul declarat, recurenta-pârâtă a criticat hotărârea primei instanţe cu privire la soluţia de admitere în parte a acţiunii solicitând instanţei de recurs să dispună casarea în parte a hotărârii atacate şi, rejudecând procesul în fond, să respingă în tot acţiunea ca neîntemeiată, pentru motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile legale, precum şi cele ale RODAS, acte normative aplicate care reglementează competenţa Curţii de Conturi a României în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale şi legale, astfel cum sunt stabilite prin art. 140 din Constituţia României şi art. 1l alin. (2) - (3) coroborate cu art. 21 - 22 şi art. 33, art. 43, art. 62 - 65 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Măsurile dispuse prin Decizia nr. 11/2015, au fost stabilite în sarcina intimatei - reclamante, ANCPI, în temeiul art. 33 din Legea nr. 94/1992, republicată, dispoziţii potrivit cărora activitatea de valorificare a rapoartelor de control se face în baza regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2), iar potrivit alin. (3), în situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, acestea se comunică conducerii entităţii publice verificate. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţia conducerii entităţii auditate.

De asemenea, decizia atacată a fost emisă în conformitate cu prevederile pct. 171 lit. a) - b), pct. 181 şi pct. 188 paragraful 3 din RODAS, înscriindu-se în concret abaterile de la legalitate şi regularitate constatate în urma acţiunii de control efectuată de Curtea de Conturi la ANCPI, măsurile pe care entitatea verificată trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate şi termenele de ducere la îndeplinire.

De asemenea, Încheierea nr. 50/2015 a fost emisă potrivit dispoziţiilor pct. 219 din RODAS "Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţia împreună cu celelalte documente şi emite încheiere", conţinând toate elementele de formă şi fond prevăzute în Anexa nr. 15 la Regulament, prezentându-se motivele de fapt, respectiv argumentele care au determinat comisia să respingă contestaţia, redarea măsurii contestate şi a probelor/documentelor care au stat la baza dispunerii acesteia, motivele invocate în contestaţie de către conducerea ANCPI şi documentele depuse în susţinerea acesteia, motivele pentru care au fost apreciate ca nerelevante.

De reţinut că textele de lege invocate în motivarea soluţiei de respingere a contestaţiei sunt cele care în fapt au fost încălcate de entitatea verificată, fiind cele în raport cu care s-au constatat abaterile de către Curtea de Conturi a României. În condiţiile în care probele administrate în cauză susţin constatările Curţii de Conturi a României, instanţa de fond a înţeles să primească ca întemeiate susţinerile reclamantei privind nelegalitatea actelor atacate, deşi argumentele invocate sunt doar o prezentare subiectivă a situaţiei de fapt.

1. Instanţa de fond a reţinut în considerentele hotărârii recurate, cu privire la măsura dispusă la pct. I.a) din Decizia nr. 11/2015, în esenţă, cele susţinute de reclamantă respectiv:

"deşi stabilesc faptul că DMP nu a funcţionat ca unitate asimilată unei unităţi de management de proiect, auditorii Curţii de Conturi nu aduc niciun argument în acest sens, rezumându-se a prezenta modul de lucru al direcţiei şi numărul variabil de angajaţi, fără a face un paralelism între atribuţiile DMP şi atribuţiile unei unităţi de management de proiect."

Prin măsura prevăzută la pct. I.a) din Decizia nr. 11/2015, s-au stabilit în sarcina conducerii entităţii verificate:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara va dispune măsuri în vederea stabilirii realităţii şi legalităţii funcţionării personalului angajat în cadrul Direcţiei de Management al Proiectului care aveau atribuţii pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (A.), (pentru înlăturarea abaterii prezentate la pct. 1 din Decizie)."

Reclamanta nu a combătut constatările echipei de audit, potrivit cărora Direcţia Managementului Proiectelor nu a funcţionat ca o unitate asimilată unei unităţi de management de proiect, iar reorganizările ANCPI în perioada de implementare şi monitorizare a Proiectului, prin schimbări de subordonare/coordonare şi prin schimbări ale conducerii ANCPI, au determinat întârzieri în iniţierea şi lansarea Proiectului cu efect asupra eficienţei acestuia.

Intimata - reclamantă nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte care a fost personalul propriu desemnat pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (A.), proiect finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - BIRD şi Guvernul României prin Acordul de împrumut numărul 4.875, semnat la 28 decembrie 2007, pentru perioada 2009 - 30 iunie 2011.

De asemenea, ANCPI nu a prezentat instanţei de fond sau anterior în timpul controlului şi în susţinerea obiecţiunilor, a contestaţiei formulate, ordinele prin care s-a modificat echipa de Proiect, în cazul plecării angajaţilor DMP sau înlocuirii experţilor şi notele de fundamentare întocmite pentru aceste situaţii.

Intimata-reclamantă nu a clarificat prin probele administrate numărul de posturi ocupate şi activitatea desfăşurată de fiecare angajat al DMP, aferente Proiectului A. având în vedere atribuţiile acestei Direcţii aprobate prin Ordinul nr. 506 din 4 iunie 2008 al Ministrului Internelor şi Reformei Administrative.

În documentul de evaluare al Proiectului, care a rămas neschimbat în perioada implementării, se menţionează că "implementarea componentei 1 se va face de ANCPI prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) care va fi înfiinţată şi care se bazează pe experienţa fostei UMP care a implementat Proiectul de Cadastru Generai şi Publicitate Imobiliară" deoarece intimata-reclamantă a putut să menţină personalul de la achiziţii şi nu trebuia realizată o nouă evaluare a capacităţii ci doar actualizarea atunci când se primea confirmarea deciziei finale a MFP.

Echipa de audit a reţinut faptul că toţi angajaţii DMP au fost salarizaţi în perioada 2009 - 2013, din fondurile Proiectului A., respectiv din partea de cofinanţare în limita echivalentului în RON a sumei de 3,7 milioane euro, chiar dacă au lucrat şi în cadrul Proiectului B. (peste programul normal de lucru) şi indiferent că aveau şi alte atribuţii, de exemplu:

"Identifică nevoia de noi proiecte şi propune iniţierea acestora (activităţi de concepere proiecte)".

Departamentul II a analizat documentele depuse de către conducerea ANCPI împreună cu obiecţiunile formulate şi înaintate cu adresa ANCPI nr. x/2015, respectiv: Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 99 din 19 martie 2010 prin care se numeşte coordonatorul de proiect B. şi Ordinul DG al ANCPI nr. 149 din 13 mai 2010 de modificare al Ordinul nr. 99 din 19 martie 2010 prin care se numeşte prima echipa de proiect B. însă, acestea nu atestă faptul că DMP nu a fost implicată în gestionarea Proiectului B. în perioada 2009 - 30 noiembrie 2011, având în vedere că Ordinul Directorului general al ANCPI nr. 99 din 19 martie 2010 a fost iniţiat de către DMP prin Referatul nr. x din 17 martie 2010 şi faptul că Directorul DMP avea ca atribuţie principală să conducă implementarea proiectelor, având ca scop realizarea obiectivelor cu maximă diligentă şi eficienţă.

Entitatea verificată a depus în susţinerea apărărilor formulate extrase din condica de prezenţă şi pontaje începând cu aprilie 2010 pentru DMP, însă acestea nu sunt de natură a confirma faptul că ar fi aferente "Proiectului privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (A.)" finanţat de BIRD şi Guvernul României prin Acordul de împrumut numărul 4.875, semnat la 28 decembrie 2007.

Constituie simple afirmaţii ale intimatei-reclamante cele potrivit cărora "atribuţiile din cadrul proiectului B. au fost îndeplinite ulterior orelor de program" de către salariaţii DMP (respectiv Alin Popescu, G. şi H.).

Instanţa de fond în mod eronat a primit afirmaţiile reclamantei, deşi acestea nu erau dovedite, cu atât mai mult cu cât erau proiecte cu finanţare distinctă şi persoanele în cauză îndeplineau funcţii cheie în cadrul direcţiei, respectiv contabil, manager financiar şi specialist carte funciară.

Referitor la constatarea echipei de audit privind depăşirea numărului de angajaţi în anul 2012 în cadrul DMP, faţă de numărul de posturi prevăzut în Manualul de operare, intimata-reclamantă a susţinut faptul că "în cadrul echipei de proiect A., expertul IT a fost înlocuit cu un expert achiziţii publice, deoarece s-a avut în vedere timpul foarte scurt pentru demararea procedurilor de achiziţii şi volumul mare de muncă necesar pentru întocmirea documentaţiilor foarte complexe şi elaborate, (...)".

În acest context nu sunt prezentate considerentele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de pârâtă.

2. Instanţa de fond în mod eronat a reţinut ca fiind întemeiate susţinerile reclamantei şi a dispus anularea măsurii prevăzută la pct. I.c) din Decizia nr. 11/2015, vizând constatarea de "depăşire a bugetului alocat pentru partea de cofinanţare în perioada de implementare".

Argumentele invocate de intimata - reclamantă în cauză pentru susţinerea nelegalităţii măsurii atacate sunt în esenţă "(...) ANCPI a respectat întocmai prevederile Acordului de împrumut, respectând pragurile valorice stabilite pentru finanţare. (...) valoarea de cofinanţare a fost stabilită ca valoare absolută (şi nu ca procent din suma împrumutului de la BIRD) (...)".

După cum se poate constata, instanţa de fond redă în considerente întocmai susţinerile reclamantei, fără a ţine cont de apărările formulate de Curtea de Conturi a României:

Prin măsura atacată, s-au stabilit în sarcina conducerii ANCPI următoarele obligaţii "(...) va dispune măsuri pentru analizarea şi stabilirea sumei cu care ar fi trebuit să fie diminuată componenta de cofinanţare pentru activităţile la care s-a renunţat prin Hotărârea de Guvern nr. 1166 din 25 noiembrie 2011, în valoare de 4.299.530 euro şi prin Hotărârea de Guvern nr. 608 din 23 iulie 2014, în valoare de 25.323.956,37 euro, în vederea reflectării unei situaţii reale, clare şi exacte (pentru înlăturarea abaterii prezentate la pct. 3 din Decizie)."

Abaterea constatată se referă la faptul că nu s-a diminuat partea de cofinanţare a Proiectului suportată de Statul Român în limita echivalentului în RON al sumei de 3,7 milioane euro, proporţional cu suma de 4.299.530 euro, la care s-a renunţat prin H.G. nr. 1166/2011, având în vedere că se renunţa la unele subcomponente din Proiect şi nu la categoriile de cheltuieli care pot fi eligibile din împrumut în procent de 100% respectiv lucrări, servicii de consultanţă (inclusiv audit) şi instruire la care face trimitere conducerea ANCPI.

Proiectul s-a închis în data de 30 iunie 2013, BIRD anulând suma rămasă neutilizată de către ANCPI în valoare de 25.323.956,37 euro, respectiv 74,6% din suma împrumutului revizuit.

Conducerea ANCPI prin argumentele invocate şi probele propuse nu a dovedit necesitatea menţinerii aceluiaşi cuantum privind cofinanţarea din bugetul de stat a echivalentului în RON al sumei de 3,7 milioane euro, în condiţiile în care împrumutul extern s-a diminuat cu suma totală de 29.623.486 euro (25.323.956,37 euro + 4.299.530 euro).

3. Instanţa de fond în mod eronat a primit ca întemeiate susţinerile reclamantei privind nelegalitatea/anularea măsurii prevăzută la pct. I.f) din Decizia nr. 11/2015, dispusă pentru înlăturarea neregulile constatate, privind neasigurarea transparentei în atribuirea contractului şi modul neclar în stabilirea obiectului Contractului nr. x din 4 aprilie 2011 pentru servicii de Consultanţă pentru achiziţii conform cu procedurile Băncii Mondiale, încheiat de ANCPI cu un consultant individual.

Măsura anulată de către instanţa de fond a stabilit în sarcina conducerii ANCPI să "(...) dispună măsuri pentru efectuarea unei analize privind plăţile efectuate în cadrul Contractului nr. x din 4 aprilie 2011, pe baza solicitărilor adresate de ANCPI consultantului, coroborate cu materialele şi rapoartele întocmite şi asumate de consultant (predate de acesta către ANCPI ca documente justificative), în vederea stabilirii realităţii acestora (pentru înlăturarea abaterii prezentate la pct. 8 din Decizie)."

Instanţa de fond în mod evident eronat a reţinut că între constatările din actul de control şi măsurile dispuse ar exista neconcordanţe, fără a avea în vedere temeiul de drept în baza cărora au fost dispuse aceste măsuri, respectiv art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată, precum şi materialul probator administrat în cauză.

Astfel, în actul de control s-a reţinut faptul ca entitatea verificată a încheiat Contractul nr. x din 4 aprilie 2011, având ca obiect prestarea unor servicii de consultanţă cu o persoană fizică autorizată, respectiv "Asistenţă pentru procedurile de achiziţie derulate în cadrul Proiectului conform cu procedurile Băncii Mondiale", în contextul în care ANCPI - DMP avea 3 angajaţi pe post de specialist achiziţii.

Referitor la publicare, la pct. 5.2 din Ghidul privind "Selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale/BIRD" ediţia Mai 2004, revizuită, se menţionează "Totuşi, în anumite cazuri, împrumutaţii pot lua în considerare avantajul publicării, la alegerea lor", precizare care însă a fost omisă de către ANCPI.

În ceea ce priveşte selecţia consultanţilor individuali Ghidul prevede la pct. 5.2 faptul că sunt selectaţi în raport de calificarea lor pentru misiunea respectivă, în baza ofertei înaintată de aceştia, publicarea nefiind necesară. Astfel, potrivit acestor dispoziţii, selecţia se face prin compararea calificărilor a cel puţin trei candidaţi dintre cei care şi-au exprimat interesul privind misiunea în cauză sau au fost contactaţi direct de împrumutat.

Obiectivul Contractului nr. x din 4 aprilie 2011 de Consultanţă pentru achiziţii conform cu procedurile Băncii Mondiale, încheiat de ANCPI cu consultantul individual PFA I., este stipulat la Cap. 2 şi "constă în asistarea ANCPI - DMP (Clientul) în aplicarea procedurilor de achiziţii în vederea implementării cu succes a Proiectului A.".

Potrivit pct. 3 "Scopul Serviciilor şi Sarcini" din contractul sus menţionat, prima sarcină a consultantului este de pregătire a planului de achiziţii al proiectului, respectiv: "3.1 Asistenţă pentru ANCPI - DMP în pregătirea Planului de Achiziţii al Proiectului: Consultantul va furniza asistenţă ANCPI - DMP la cererea acestuia, pe durata pregătirii şi actualizării succesive a Planului de Achiziţii pentru Proiectul A., în conformitate cu cerinţele Băncii Mondiale".

Susţinerile intimatei-reclamante, potrivit cărora "ANCPI a considerat oportun a solicita consultanţă pentru întreaga activitate de achiziţii şi nu punctual, pentru a nu se ivi situaţia în care ANCPI să aibă nevoie de consultanţă în a elabora un document pe o procedură ce nu fusese cuprins în Termenii de referinţă" nu sunt de natura a justifica încheierea acestui contract cu un obiectiv general.

De reţinut este că ANCPI trebuia să întocmească planul de achiziţii este expres precizat la pct. 1.24 din Ghidul privind Selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale/BIRD, ediţia Mai 2004, revizuit, astfel: "Ca parte a elaborării proiectului, împrumutatul va elabora şi va furniza Băncii un Plan de achiziţii spre aprobare, înainte de negocierile privind împrumutul, stabilind: (a) contractele specifice pentru serviciile de consultanţă necesare desfăşurării proiectului pe o perioadă iniţială de cel puţin 18 luni; (b) metodele propuse pentru selecţia serviciilor de consultanţă; şi (c) procedurile aferente de revizuire de către Bancă. împrumutatul va actualiza Pianul de achiziţii anual sau de câte ori este nevoie pe parcursul duratei proiectului."

În acest context, intimata - reclamantă a realizat această sarcină prin consultant. Astfel, s-a apreciat de către echipa de audit că lipsa de transparenţă generează semne de întrebare legate de necesitatea, oportunitatea şi legalitatea încheierii acestui contract, ţinând cont de faptul că:

- ANCPI nu a publicat atribuirea acestor servicii de consultanţă în Monitorul Oficial sau un ziar naţional dar "prin Termenii de referinţă (TOR) a făcut trimitere la Documentul de Evaluare a Proiectului (PAD - Project Appraisal Document), care detaliază achiziţiile ce se estimează a fi realizate în cadrul proiectului, documentul fiind disponibil oricui pe site-ul Băncii Mondiale, iar consultanţii cu experienţă în proiecte finanţate de Banca Mondială ştiu a accesa pagina dedicată unui astfel de proiect, având experienţă în a căuta exact documentele necesare/utile domeniului de activitate pentru care intenţionează să-şi depună Expresia de interes", şi

- prin sarcina numărul 2 din contract "3.2 Asistentă pentru ANCPI - DMP în pregătirea documentaţiei de licitaţie; revizuirea documentaţiei de licitaţie Consultantul va asista ANCPI - DMP în pregătirea documentaţiei de licitaţie pentru lucrări, bunuri şi servicii sau selectarea şi angajarea consultanţilor precum şi în pregătirea documentaţiei de licitaţie pentru orice tipuri de achiziţii ce ar putea apărea în timpul implementării Proiectului."

Trebuie avute în vedere dispoziţiile pct. 1.2 şi 1.4 din Ghidul privind Selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale/BIRD, ediţia Mai 2004, revizuit, aşa cum s-a arătat în cele de mai sus.

Totodată, angajarea personalului la UMP şi calificările acestuia trebuia să fie în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional.

În aceste condiţii, deşi UMP-ul din ANCPI beneficia de trei specialişti în achiziţii, transferaţi la sfârşitul lunii august 2010 din cadrul Direcţiei de Achiziţii Publice în Direcţia Managementul Proiectelor, personal care avea experienţă în derularea procedurilor conform O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 925/2006, totuşi a solicitat prin TOR şi s-a prevăzut la pct. 3.2 din Contractul nr. x din 4 aprilie 2011 următoarele: "Consultantul va asista ANCPI - DMP în pregătirea documentaţiei de licitaţie pentru lucrări, bunuri şi servicii sau selectarea şi angajarea consultanţilor precum şi în pregătirea documentaţiei de licitaţie pentru orice tipuri de achiziţii ce ar putea apărea în timpul implementării Proiectului. De asemenea, Consultantul va revizui documentaţia de licitaţie în conformitate cu:

- O.U.G. nr. 34/2006 privind procedurile de achiziţii publice din România, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 925/2006 pentru aplicarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006 privind procedurile de achiziţii publice din România, cu modificările şi completările ulterioare.

ANCPI a argumentat necesitatea contractării serviciilor de consultanţă prin "Demisia în anul 2010 din ANCPI a singurului specialist de achiziţii în procedurile Băncii Mondiale ca urmare a adoptării Legii nr. 329/2009 prin care se reducea numărul personalului bugetar".

Precizează că, numele "singurului specialist de achiziţii în procedurile Băncii Mondiale, d-na. J., care a demisionat de la ANCPI - DMP în 2010, se regăseşte pe lista persoanelor fizice autorizate ofertante care şi-au exprimat interesul în contractarea serviciilor de "Consultanţă pentru achiziţii conform cu procedurile Băncii Mondiale".

Instanţa de fond nu a ţinut cont de aceste argumente, care au stat şi la baza constatării echipei de audit şi a măsurilor dispuse, întrucât angajarea de către ANCPI - DMP a trei specialişti în achiziţii, pentru care aceasta plăteşte salarii şi contractarea totodată a unui consultant în acest domeniu, nu este în concordanţă cu pct. 1.4 din Ghidul Selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale/BIRD, ediţia Mai 2004, revizuit, anterior citat, precum şi cu Acordul de împrumut şi Acordul subsidiar care au prevederi clare referitoare la implementarea Proiectului şi delegarea responsabilităţilor DMP/UMP.

De reţinut este şi faptul că, prin Contractul de consultanţă nr. x din 4 aprilie 2011 nu se nominalizează nicio achiziţie, prevederile acestuia fiind generale, astfel acest contract trebuia să asigure: asistenţă pentru ANCPI DMP în pregătirea Planului de Achiziţii al Proiectului: pentru pregătirea documentaţiei de licitaţie/revizuirea documentaţiei de licitaţie, pe durata proceselor de ofertare/selecţie, asistenţă pentru toată durata implementării contractului, livrabile în timpul derulării şi după finalizarea sarcinilor menţionate mai sus la capitolul

În Raportul de control de altfel este precizat faptul că ANCPI nu a prezentat echipei de audit, solicitările adresate de acesta consultantului şi nici materialele şi rapoartele întocmite şi asumate de consultantul individual în cadrul Contractului nr. x din 4 aprilie 2011, aşa cum era prevăzut în ANEXA B Obligaţiile de raportare ale Consultantului, termenul pentru trimitere materiale (zile lucrătoare de la data solicitării Clientului).

ANCPI a pus la dispoziţia Curţii de Conturi a României pentru Contractul nr. x din 4 aprilie 2011, doar rapoartele de activitate lunară, al căror conţinut este general, fără a menţiona adresa şi numărul de înregistrare cu care a depus materialul întocmit de acesta, rapoarte pe care consultantul le-a ataşat facturilor prin care solicită plata.

Intimata - reclamanta a susţinut în faţa instanţei de fond faptul că realizarea corespondenţei cu consultantul individual s-a făcut prin intermediul e-mail - ului, însă acest aspect nu prezintă nicio relevanţă. Deşi echipa de audit a cerut, în timpul controlului adresele oficiale ale ANCPI - DMP către consultant (cu număr de înregistrare la ANCPI - DMP) şi toate materialele şi rapoartele de la secţiunea livrabile întocmite şi asumate de către consultant pentru a fi corelate cu "Termenul pentru trimitere materiale (zile lucrătoare de la data solicitării Clientului) din Anexa B la contract" şi cu activităţile prestate menţionate în rapoartele de activitate lunară în baza cărora s-au realizat plăţile.

"Anexa nr. 20, la obiecţiunile trimise de ANCPI, sunt prezentate dovezi ale modului de îndeplinire a sarcinilor contractuale, materializate în numeroasele e-mail-uri care atestă transmiterea documentelor comentate/rectificate/îmbunătăţite" cuprinde în plus faţă de documentele puse la dispoziţie echipei de audit în timpul controlului listări de e-mail-uri, după finalizarea controlului, dar care nu sunt corelate şi punctate cu activităţile din rapoartele de activitate lunară în baza cărora s-au realizat plăţile şi cu situaţia achiziţiilor publice efectuate.

Astfel, activităţile menţionate în Rapoartele lunare de activitate nu sunt corelate cu adresele oficiale adresate de către ANCPI - DMP consultantului (cu număr de înregistrare la ANCPI - DMP), cu materialele şi rapoartele de la secţiunea Livrabile întocmite şi asumate de către consultant şi cu Termenele pentru trimitere materiale (zile lucrătoare de la data solicitării Clientului menţionat în Anexa B la contract.

Astfel, prin corespondenţa purtată pe e-mail de consultant cu ANCPI - DMP (depusă la dosarul de fond - Anexa nr. 20 la obiecţiuni), ANCPI confirmă existenţa cheltuielilor rambursabile efectuate de consultant şi suportate de ANCPI dar neevaluate şi neevidenţiate de aceasta.

Intimata-reclamantă a mai susţinut că documentaţia de atribuire pentru achiziţia de servicii "Organizare cursuri de pregătire profesională cu tema Comunicare Socială şi Mediere, Aplicaţia K." a fost întocmită de consultantul individual PFA, iar pentru restul procedurilor derulate de ANCPI - DMP în perioada 2011 - 2013, întocmirea tuturor documentaţiilor a fost asigurată de personalul specializat, beneficiind de comentariile/observaţiile/revizuirile consultantului.

Astfel, practic ANCPI confirmă constatarea din Raportul de control potrivit căreia consultantul PFA a întocmit documentaţia de atribuire a contractului doar pentru o procedură din cele 24 de proceduri derulate de ANCPI în intervalul 4 aprilie 2011 -30 noiembrie 2013.

Intimata - reclamantă a mai susţinut cu privire la legalitatea cheltuielilor efectuate faptul că serviciile au fost contractate "la recomandarea Băncii Mondiale, motivat de lipsa de experienţă a specialiştilor în achiziţii în ceea ce priveşte procedurile desfăşurate conform ghidurilor Băncii Mondiale". Aceste afirmaţii au fost însă infirmate de argumentul invocat de ANCPI, potrivit căruia "Consultantul individual PFA a întocmit documentaţia de atribuire pentru achiziţia de servicii "Organizare cursuri de pregătire profesională cu tema Comunicare Socială şi Mediere, Aplicaţia K.", iar pentru restul procedurilor derulate de ANCPI - DMP în perioada 2011 - 2013, personalul specializat a asigurat întocmirea tuturor documentaţiilor", dar şi de faptul că specialiştii în achiziţii au urmat cursurile Băncii Mondiale în două etape în Italia.

3. În ceea ce priveşte soluţia instanţei de fond de anulare a măsurii prevăzută la pct. II.2 din Decizia nr. 11/2015, dispusă pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate, respectiv decontarea unor "Cheltuieli neeligibile proiectului în sumă de 50.151 RON reprezentând plăţi pentru închirierea de locuinţă de serviciu", recurenta pârâtă consideră că sunt greşite considerentele hotărârii recurate, prin care s-au reţinut argumentele reclamantei, potrivit cărora "(...) Plăţile pentru închirierea locuinţei de serviciu au reprezentat cheltuieli eligibile întrucât reprezintă cheltuieli cu personalul propriu".

Prin măsura atacată, s-a stabilit în sarcina conducerii ANCPI obligaţia de a întreprinde demersurile necesare şi legale în vederea recuperării sumei neeligibile, reprezentând plăţi pentru închirierea de locuinţă de serviciu, precum şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate. De asemenea, s-a mai dispus efectuarea unei analize privind fundamentarea încheierii actelor adiţionale la contractul individual de muncă al specialistului carte funciară din cadrul DMP.

Reglementările legale invocate de intimata - reclamantă, existenţa actelor adiţionale la contractul de muncă pentru transferul d-nei. L., nu sunt argumente/probe pentru achiziţia serviciilor de închiriere a unui spaţiu şi decontarea din fondurile Proiectului, respectiv titlul 10 ianuarie 2016 "Alocaţii pentru locuinţe" în perioada 2009 - 2013.

Faptul că nu au fost prezentate de către ANCPI niciun document din care să rezulte ce sumă a fost aprobată de către conducerea entităţii ca alocaţie pentru locuinţe, pe fiecare an, iar în planul de achiziţii aferent Proiectului nu este prevăzută această achiziţie.

Conform acordului de împrumut, ANCPI trebuia să desemneze personalul propriu pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului, ca urmare, angajarea d-nei. L. trebuia făcută prin transfer, OCPI Alba fiind unitate cu personalitate juridică în subordinea ANCPI.

Faptul că d-na. L. a fost detaşată de la OCPI Alba la ANCPI - DMP nu justifică achiziţia serviciilor de închiriere din fondurile Proiectului., dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 53/2003, referitor la detaşare, nefiind aplicabile.

În concluzie, plăţile efectuate din titlul I Cheltuieli de personal - 10 ianuarie 2016 "Alocaţii pentru locuinţe", în sumă totală de 50.151 RON, în perioada 2009 - 2013, în baza Contractelor nr. x din 25 mai 2009, nr. y din 29 iulie 2010, nr. x din 14 septembrie 2011 şi nr. y din 10 aprilie 2013 nu sunt cheltuieli eligibile proiectului.

4. În ceea ce priveşte soluţia instanţei de fond de anulare în parte a măsurii de la pct. II.3 din Decizia nr. 11/2015, vizând decontarea serviciilor de consultanţă pentru publicitate în media locală prestate în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, în valoare de 30.145,50 RON, arată că, faţă de documentele puse în timpul misiunii la dispoziţia echipei de audit de către ANCPI, în mod corect s-a reţinut ca abatere de la legalitate şi regularitate plata efectuată pentru materiale de producţie care nu respectă termenii de referinţă ai Contractului nr. x din 12 decembrie 2011, precum şi servicii nerealizate dar facturate de cei trei prestatori de servicii.

Aşa cum a precizat şi intimata-reclamantă, materialele publicitare produse de consultant au fost recepţionate de ANCPI în data de 13 decembrie 2012, conform Certificatului de acceptanţă nr. x din 13 decembrie 2012.

Consultantul a confirmat, în raportul de progres datat 17 decembrie 2012 pe care îl prezintă ANCPI - ului, că la Activitatea 13 Banner internet:

"în această lună s-a definitivat producţia bannerelor web şi a început campania de internet", rezultă că serviciile reprezentând "publicitate în publicaţiile media locale" şi "banner publicat pe internet" nu au fost prestate în perioada 26 noiembrie -12 decembrie 2012.

Conform datelor din rapoartele de progres întocmite, consultantul nu a desfăşurat activităţi în perioada 30 octombrie 2012 - 15 ianuarie 2013 şi nici nu reiese faptul că acesta a acceptat materialele create şi produse, respectiv că s-au respectat termenii de referinţă de către C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL.

5. În ceea ce priveşte soluţia de anulare a măsurii de la pct. II.5 din Decizia nr. 11/2015, arată că măsura a fost dispusă în sarcina conducerii Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru ca aceasta să întreprindă demersurile legale care se impun "în vederea recuperării sumei de 110.040,3 RON, reprezentând cheltuieli nejustificate şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi a altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciului creat ca urmare a plăţilor efectuate fără bază legală, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiţiile legii precum şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate (pentru înlăturarea abaterii prezentate la pct. l din Decizie)".

În urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul că prin factura nr. x din 30 ianuarie 2012, consultantul contractat a solicitat la plată şi ANCPI a plătit în data de 29 februarie 2012 valoarea de 104.317,74 RON (84.127,21 RON plus 20.190,53 RON TVA) reprezentând remuneraţie luna ianuarie 2012.

De asemenea prin factura nr. x din 23 februarie 2012, consultantul a solicitat la plată şi ANCPI a plătit în data de 31 iulie 2012, valoarea de 4.615 RON reprezentând rambursabile (diurnă 1.305 RON, transport 2.610 RON şi cazare 700 RON) la care se adaugă TVA, pentru elaborarea Raportului de începere.

Raportul de începere constă în evaluarea nevoilor de comunicare curente ale ANCPI şi Planul de acţiune pentru Campania de Conştientizare a Publicului (CCP).

Elaborarea Raportului de începere trebuia să fie făcută conform termenilor de referinţă ai Contractului nr. x din 12 decembrie 2011 care prevedeau la Sarcini că "Definirea Planului de acţiune al campaniei de conştientizare" se face pe baza:

- I. 1. Vizite în locaţie şi evaluarea documentelor care vor include:

1) Evaluarea rezultatelor cercetărilor sociologice realizate de ANCPI în anul 2008 şi a analizei locale de mediu realizate în anul 2009.

2) Analizarea raportului de evaluare a situaţiei actuale şi a nevoilor de comunicare ale Componentei 1 ale Proiectului A., precum şi

3) Vizite în zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A..

În ANEXA 1 "Lista judeţelor şi unităţilor teritorial administrative (UAT) incluse în faza pilot a Componentei 1 ale Proiectului A." a Contractului nr. x din 12 decembrie 2011 sunt precizate 19 UAT-uri din 13 judeţe ale ţării, cu suprafaţa o totală de 151.734 hectare şi o populaţie totală la data respectivă de 77.142 de persoane.

Din verificarea documentelor justificative anexate celor două facturi, x din 30 ianuarie 2012 şi y din 23 februarie 2012, s-a constatat că plata a fost făcută pentru servicii executate în perioada 13 decembrie 2011 - 11 ianuarie 2012, contractul fiind semnat pe data de 12 decembrie 2011.

Din verificarea documentelor anexate la solicitarea de plată s-a constatat că în faza de evaluare documentară au fost efectuate "Vizite în zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A." doar la 13 unităţi administrative teritoriale din 8 judeţe, localităţi din judeţele apropiate Bucureştiului (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Braşov, Dolj, Galaţi, Olt).

Totodată, din verificarea apartenenţei pe judeţe a UAT- urilor vizitate şi din verificarea fişelor de date anexate "Vizite în zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A.", s-a constatat că în UAT-urile din Alba, Bihor, Mureş, Suceava, Timiş nu s-au efectuat vizite.

Deşi populaţia unităţilor teritorial administrative (UAT), incluse în faza pilot a Componentei 1 ale Proiectului A., se ridica la 77.142 de persoane, doar 43 proprietari deţinători de terenuri persoane fizice se presupune că au participat la întâlnirile organizate de consultant. S-a utilizat expresia "se presupune" deoarece nu există minute de întâlnire sau alte documente scrise în care să se precizeze numele persoanelor şi/sau numărul participanţilor la aceste întâlniri. Numărul de 43 proprietari deţinători de terenuri persoane fizice a reieşit din centralizarea, de către echipa de control, a fişelor de date prezentate de ANCPI, inclusiv cele completate dar nedatate sau nesemnate.

Din documentele prezentate, prin care se solicită plata cheltuielilor cu diurnă, transport şi cazare, nu reiese că deplasările s-au efectuat în scopul realizarea proiectului.

Nici unul din ordinele de deplasare anexate solicitării de plată, nu este semnat de persoana care a făcut deplasarea, şi nu este înregistrat la C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL.

a) data deplasării nu este aceeaşi cu data de pe fişele de date completate (Nana judeţul Călăraşi);

b) sunt anexate Fişe de date completate care nu sunt datate şi înregistrate;

c) sunt anexate Fişe de date completate în localităţi unde nu este ordin de deplasare ataşat, (Roseţi judeţul Călăraşi) etc.;

d)la cele 13 UAT -uri au fost completate doar 121 de fise de date, din care: 13 de primari sau viceprimari, 17 de funcţionari ai primăriilor; - 21 de reprezentanţi ai OCPI-urilor; - 4 reprezentanţi contractanţi lucrări înregistrare sistematică 1 reprezentant al presei; - 16 lideri de opinie (profesor, inginer, preot) 1 şef poliţie; - 43 proprietari deţinători de terenuri persoane fizice; - 5 proprietari deţinători de terenuri ferme locale.

Aceste date sunt prezentate în Situaţia deplasărilor efectuate şi a informaţiilor culese din vizitele în comunele pilot, fiind anexate documentaţiei depuse la dosarul de fond.

Doar 43 proprietari deţinători de terenuri persoane fizice au participat la întâlnirile organizate de consultant, ceea ce reprezintă un număr foarte mic, reprezentând 0,05% din populaţia unităţilor teritorial administrative (UAT), incluse în faza pilot a Componentei 1 ale Proiectului A. care se ridica la 77.142 de persoane.

Documentele ataşate facturii nr. x din 23 februarie 2012, pentru care Consultantul a solicitat plata valorii de 4.615 RON reprezentând rambursabile compuse din diurnă în valoare de 1.305 RON, transport în valoare de 2.610 RON şi cazare în valoare de 700 RON, nu îndeplinesc formele legale, astfel:

- pe facturile nr. x din 1 februarie 2012 şi nr. y din 18 ianuarie 2012 emise de agenţia de turism M. SRL nu se precizează nici un nume de persoană transportată şi cazată şi nici faptul că serviciile facturare de agenţia de turism către C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL sunt servicii efectuate în scopul realizării Contractului nr. x din 12 decembrie 2011.

- pe ordinele de deplasare nu se precizează perioada sau numărul de zile în care s-a făcut deplasarea, ziua şi ora plecării respectiv ziua şi ora sosirii din/în localitate (Bucureşti);

- nici un ordin de deplasare nu are semnătura persoanei pentru care se face decontul cheltuielilor de deplasare.

Totodată, nu "există concordanţă deplină între documentele emise de către părţile implicate în aceste relaţii contractuale" respectiv, agenţia de turism M. SRL şi JV şi datele menţionate în fişele de pontaj, (aşa cum susţine ANCPI în contestaţie), deoarece:

a) - pe facturile nr. x din 1 februarie 2012 şi nr. y din 18 ianuarie 2012 emise de agenţia de turism M. SRL nu se precizează niciun nume de persoană şi nu există niciun alt document emis de hotelurile menţionate pe factură care să confirme cazarea în aceste hoteluri a domnului "N., Team Leader, timp de 5 zile, a doamnei O., Public Information Expert for Trening and PR Advisory timp de 5 zile şi a doamnei P., Reasearch Manager timp de 5 zile."

b) - valoarea facturilor emise de agenţia de turism M. SRL către C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL este diferită de valoarea facturată de C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL către ANCPI, respectiv:

Factura nr. x din 1 februarie 2012 emisă de M. SRL este pentru "servicii de transport în perioada 3 - 8 ianuarie 2012, 2 autoturisme cu plecare şi întoarcere în Bucureşti pentru destinaţiile Vulcana Băi (Dâmboviţa), Crizbav (Braşov), Sinea (Braşov),Nana (Călăraşi), Roseţi (Călăraşi), Albota (Argeş), Ungheni (Argeş), Minschii (Dolj), Valea Mare (Olt), Iancu Jianu (Olt) Mârzăneşti (Teleorman), Saelele (Teleorman) " în valoare totală de 4.023,80 RON, în timp ce C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL solicită la ANCPI transport în valoare de 2.610 RON

Factura nr. x din 18 ianuarie 2012, este emisă de M. SRL pentru servicii cazare hotel este în valoare totală de 1.022,42 RON în timp ce C. SRL & SC E. SRL & SC F. SRL solicită la ANCPI cazare în valoare de 700 RON.

Deşi Contractul nr. x din 12 decembrie 2011, stipulează la "DOMENIUL DE ACTIVITATE" şi "SARCINI" următoarele: "Campania de conştientizare va fi desfăşurată de către Consultant pe baza evaluării rezultatelor cercetărilor sociologice realizate pentru ANCPI în anul 2008, a raportului de evaluare asupra situaţiei actuale şi necesităţilor de comunicare pentru Componenta 1 a Proiectului A. şi a analizei locale de mediu întocmite în anul 2009. De asemenea, manualul de înregistrare sistematică, planul de monitorizare socială şi celelalte documente relevante pentru proces vor fi puse la dispoziţia consultanţilor selectaţi.

Consultantul trebuie să viziteze UAT inclusă în faza pilot a Componentei 1 ale Proiectului A. (indicată în Anexa 1). iar la Sarcini "Definirea Planului de acţiune al campaniei de conştientizare":

De reţinut în cauză sunt următoarele aspecte:

1) superficialitate cu care s-au efectuat Vizite în zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A., (perioada anului şi perioada sărbătorilor de iarnă);

2) numărul foarte mic de proprietari, deţinători de terenuri persoane fizice şi proprietari deţinători de terenuri ferme locale, intervievaţi raportat la numărul de locuitori (43 din 77.142) şi suprafeţele de teren;

3) Planului de acţiune pentru CCP se baza pe rezultatele şi concluziile fazei de documentare şi evaluare, respectiv: - Vizite în locaţie şi evaluarea documentelor

- Evaluarea rezultatelor cercetărilor sociologice realizate de ANCPI în anul 2008 şi a analizei locale de mediu realizate de ANCPI în anul 2009.

- Analizarea raportului de evaluare a situaţiei actuale şi a nevoilor de comunicare ale Componentei 1 ale Proiectului A.;

În concluzie, eronat instanţa de fond a anulat măsura de la pct. II.5 din Decizia nr. 11/2015, aceasta fiind temeinică şi legală, întrucât ANCPI nu a justificat plata sumei de 110.040,3 RON, pe activitatea prevăzută în contract la punctul 5 "produse aferente activităţii: Ca parte din obligaţiile sale contractuale, Consultantul va livra următoarele documente şi materiale: Un scurt raport de evaluare după faza de documentare, care va conţine Planul de acţiune al CCP ".

În speţă au fost încălcate prevederile contractului privind: domeniul de activitate şi sarcini conform căruia "Consultantul trebuie să viziteze UAT inclusă în faza pilot a Componentei 1 ale Proiectului A. (indicată în Anexa 1)" Sarcini I. Definirea Planului de acţiune ai campaniei de conştientizare:

1.1. Vizite în locaţie şi evaluarea documentelor care vor include, după cum este descris mai sus:3) Vizite în zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A.

1.2. Crearea Planului de acţiune pentru CCP care se va baza pe rezultatele şi concluziile fazei de documentare şi evaluare şi va asigura o combinaţie optimă de instrumente şi modalităţi de livrare care pot ajuta la atingerea obiectivelor Componentei 1 ale Proiectului A.. Planul de acţiune trebuie să conţină şi un buget detaliat.

4. Apărările formulate în cauză.

4.1. Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

4.2. Prin întâmpinarea formulată, intimata pârâtă a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de recurs formulată de recurenta - reclamantă cu privire la soluţia dată pe capetele de cerere prin care reclamanta a solicitat anularea Încheierii nr. 50/2015 şi a măsurilor dispuse la pct. I.b), II.1, II.3 (cu excepţia publicităţii prin media locală) şi II.4 din Decizia nr. 11/2015 emisă de Departamentul II al Curţii de Conturi a României, cu menţinerea, pe cale de consecinţă, în parte a hotărârii atacate ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 24 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 26 iunie 2019.

6. Soluţia instanţei de recurs

6.1. Examinând sentinţa atacată sub aspectul respingerii cererii de suspendare, Înalta Curte apreciază că prin soluţionarea fondului recursului această cerere a rămas lipsită de obiect.

Cererea de suspendarea a executării Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de Curtea de Conturi a României - Departamentul II - Direcţia 2, cu privire la măsurile stabilite la pct. I.a), I.b), I.c), II.1, II.2, I.f), II.3, II.4 şi II.5, precum şi a Încheierii nr. 50 din 9 octombrie 2015 în ceea ce priveşte aceleaşi măsuri a fost întemeiată de reclamantă pe art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Analizând cererea de suspendare, prima instanţă a reţinut că motivele de nelegalitate invocate de reclamanta nu indicau un caz evident de încălcare a legii, ele trebuind analizate punctual şi în detaliu, luându-se în considerare prevederile Acordului de împrumut ratificat prin Legea nr. 14/2009, prevederile Acordului subsidiar de împrumut, clauzele diferitelor contracte încheiate de reclamantă în cadrul proiectului, precum şi înscrisurile depuse în probatoriu, nefiind deci întrunită condiţia cazului bine justificat.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, instanţa reţine că reclamanta a invocat situaţii de fapt ipotetice, al căror impact nu a fost cuantificabil.

Ca atare, observând că posibilitatea suspendării executării actului administrativ contestat este prevăzută de art. 15 din Legea nr. 554/2004 până la soluţionarea definitivă a cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul reclamantei împotriva respingerii cererii de suspendare este neîntemeiat.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă şi recurenta-pârâtă, a apărărilor invocate prin întâmpinările depuse la dosar de ambele părţi, Înalta Curte apreciază că recursul pârâtei este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Reclamanta Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a solicitat instanţei de contencios administrativ examinarea legalităţii Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015, prin care se dispun 14 măsuri pe care conducerea ANCPI trebuie să le întreprindă pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate de către echipa de auditori externi şi consemnate în Raportul de control nr. x din 2 iulie 2015, precum şi a Încheierii nr. 50 din 15 octombrie 2015, prin care s-a respins contestaţia reclamantei de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor.

În fapt, în perioada 13 aprilie 2015 - 26 iunie 2015, în cadrul ANCPI s-a realizat acţiunea "Controlul legalităţii utilizării şi rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entităţile beneficiare", de către o echipă de auditori externi ai Departamentul II, Direcţia 2 din cadrul Curţii de Conturi.

La finalizarea misiunii de audit financiar a fost întocmit Raportul de control nr. x din 2 iulie 2015, document la care ANCPI a formulat în termenul legal obiecţiuni .

În urma Raportului de audit, a fost emisă Decizia nr. 11din 31 iulie 2015, prin care se dispun 14 măsuri pe care ANCPI trebuie să le întreprindă pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate de către echipa de auditori externi şi consemnate în Raportul de control nr. x din 2 iulie 2015, în ceea ce priveşte modalitatea de utilizare a sprijinului financiar acordat prin Acordul de împrumut/Acordului de împrumut subsidiar 4875RO, încheiat între România şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind completarea sprijinului financiar acordat de UE pentru restructurarea agriculturii (A.) având ca obiectiv introducerea cadastrului pe întreg teritoriul României prin înregistrarea sistematică a imobilelor.

S-a constatat că gradul de utilizare a fondurilor alocate din împrumutul extern pentru realizare Proiectului este de 25,4% (echivalentul a 8.621.400,90 euro) iar pentru partea de cofinanţare de 37,1% (echivalentul a 1.374.287,8 euro), în contextul în care obiectivul proiectului nu s-a realizat doar într-un procent de 16%, în timp ce utilizarea fondurilor proiectului alocate pentru cheltuielile legate de achiziţia de bunuri a fost în procent de 81,41%, consultanţă în procent de 27,15% şi costuri de operare de 37%.

Reclamanta a formulat contestaţia nr. 14919 din 19 august 2015, respinsă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi prin Încheierea nr. 50 din 15 octombrie 2015 .

Prin măsurile dispuse în temeiul art. 33 alin. (3) şi art. 43 lit. x) din Legea nr. 94/1992, republicată, s-au stabilit următoarele obligaţii în sarcina conducerii entităţii verificate:

- "(...) stabilirea realităţi şi legalităţii funcţionării personalului angajat în cadrul Direcţiei de Management al Proiectului care aveau atribuţii pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (A.)"(măsura dispusă la pct. I.a);

- "(...) stabilirea realităţii şi legalităţii plăţilor efective aferente anului 2009 efectuate din sumele alocate pe titlul 65.01, în suma de 5.361.000 RON şi a cheltuielilor efective din partea de cofinanţare, efectuate de la titlul 80.01 în vederea reflectării unei situaţii reale, clare şi exacte a operaţiunilor (I.b);

- "(...)stabilirea realităţii şi legalităţii plăţilor efective aferente anului 2009 efectuate din sumele alocate la titlul 65.01, în sumă de 5.361.000 RON şi a cheltuielilor efective din partea de cofinanţare efectuate de la titlul 80 ianuarie, în vederea reflectării unei situaţii reale, clare şi exacte a operaţiunilor."(măsura dispusă la pct. I.b); "analizarea şi stabilirea sumei cu care ar fi trebuit să fie diminuată componenţa de cofinanţare pentru activităţile la care s-a renunţat prin H.G. nr. 1166/2011, în valoare de 4.299.530 euro şi prin H.G. nr. 608/2014, în valoare de 25.323.956, 37 euro, în vederea reflectării unei situaţii reale, clare şi exacte, "(măsura dispusă la pct. I.c);

- "efectuarea unei analize privind plăţile efectuate în cadrul Contractului nr. x din 4 aprilie 2011, pe baza solicitărilor adresate de ANCPI consultantului, coroborate cu materialele şi rapoartele întocmite şi asumate de consultant (predate de acesta către ANCPI ca documente justificative), în vederea stabilirii realităţii acestora "(măsura dispusă la pct. l.f);

- "(...) măsuri legale care se impun în vederea recuperării sumei neeligibile în valoare de 22.908,5 RON, reprezentând contravaloarea deplasării la Washington DC în perioada 21 - 29 aprilie 2012 pentru Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale a unei delegaţii formată din trei membrii, angajaţi ai ANCPI"{măsura dispusă la pct. II.l); "(... măsuri legale care se impun în vederea recuperării sumei neeligibile în valoare de 50.151 RON, reprezentând plăţi pentru închirierea unor locuinţe de serviciu (...) efectuarea unei analize privind fundamentarea încheierii actelor adiţionale la contractul individual de muncă al specialistului de carte funciară din cadrul DMP" (măsura dispusă la pct. II.2);

- "(... măsurile care se Impun în vederea recuperării sumei de 99.654,20 RON la care se adaugă TVA (...), precum şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciilor create (...), recuperarea acestora în condiţiile legii f.../(măsura dispusă la pct. II.3);

- "(...) măsuri legale care se impun în vederea recuperării sumei de 12180 RON reprezentând cheltuieli nejustificate şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciilor create (...), recuperarea acestora în condiţiile legii (...)"(măsura dispusă la pct. II.4); "(..măsurile care se impun în vederea recuperării sumei de 110.040,3 RON reprezentând cheltuieli nejustificate şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciilor create (...), recuperarea acestora în condiţiile legii (.../(măsura dispusa la pct. II.5).

6.2 Cu privire la recursul reclamantei

1. Cu privire la măsura 1.b din Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11 din 31 iulie 2015, dispusă ca urmare a faptului că ANCPI nu a prevăzut în bugetul propriu partea de cofinanţare a Proiectului şi costurile de operare a DMP, recurenta reclamantă a susţinut, contrar celor reţinute de primă instanţă în sensul că în ceea ce priveşte costurile de operare ale DMP nu a formulat nicio apărare, recunoscând neregularitatea constatată, că a dovedit, în fapt, efectuarea unor plăţi distincte din bugetul propriu al cheltuielilor cu personalul DMP alocat proiectului A., precizând totodată că în anul 2009 nu au fost efectuate cheltuieli cu campania publicitară şi nici operaţionale.

În acest context prima instanţă a reţinut că, datorită omisiunii de a prevedea în bugetul propriu al ANCPI partea de cofinanţare a Proiectului şi costurile de operare ale DMP, în contextul în care DMP avea în lucru şi proiectul B., nu se poate cunoaşte care parte din salariile plătite angajaţilor acestei structuri provenea din cofinanţarea pentru proiectul A. şi care parte provenea din cofinanţarea pentru proiectul B., respectiv că această dificultate derivă tocmai din faptul că reclamanta nu a prevăzut partea de cofinanţare aferenta fiecărui proiect la o poziţie bugetară distinctă, astfel încât să se poată observa în orice moment cât s-a cheltuit din flecare parte de cofinanţare (adică, cu ce sume s-au diminuat alocaţiile bugetare respective)".

Prin măsura dispusă, s-a impus conducerii ANCPI "(...) stabilirea realităţii şi legalităţii plăţilor efective aferente anului 2009 efectuate din sumele alocate pe titlul 65.01, în suma de 5.361.000 RON şi a cheltuielilor efective din partea de cofinanţare, efectuate de la titlul 80.01 în vederea reflectării unei situaţii reale, clare şi exacte a operaţiunilor (I.b);

Înalta Curte apreciază că apărarea recurentei reclamante, în sensul că ANCPI a făcut dovada plăţii distincte din bugetul propriu al cheltuielilor cu personalul DMP alocat proiectului A., nu constituie o apărare concludentă sub aspectul legalităţii măsurii aplicate.

De asemenea, sunt neconcludente şi referirile recurentei reclamante cu privire la dispoziţiile din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, privind definirea unor termeni sau rolul ordonatorilor de credite, întrucât aceşti termeni generali nu înlătură obligaţiile stipulate în mod expres prin Acordul subsidiar nr. 322366 din 19 iunie 2009 încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe şi ANCPI cu privire la Proiectul A..

Punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 45 din Legea nr. 500/2002, potrivit cărora "Toate angajamentele legale, din care rezultă o cheltuială pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinanţate de o instituţie internaţională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare" nu este verificabilă în lipsa unor prevederi bugetare distincte.

Înalta Curte, analizând criticile formulate, apreciază că prima instanţă a menţinut în mod corect măsura I.b, întrucât constatarea pârâtei, în sensul că "ANCPI nu a prevăzut în bugetul propriu partea de cofinanţare a Proiectului şi costurile de operare ale DMP" este fundamentată pe Punctele 2.4 şi 2.5 din Acordul subsidiar nr. 322366 din 19 iunie 2009, încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne şi ANCPI cu privire la Proiectul A., şi presupunea existenţa unor prevederi bugetare distincte atât în ceea ce priveşte asigurarea cofinanţării cât şi a costurilor de operare ale DMP.

În concluzie, în lipsa unor prevederi bugetare în sensul arătat, în mod corect a fost menţinută măsura dispusă de pârâtă pentru stabilirea realităţii şi legalităţii plăţilor efective aferente anului 2009 efectuate din sumele alocate la titlul 65.01, în sumă de 5.361.000 RON şi a cheltuielilor efective din partea de cofinanţare, efectuate de la titlul 80.01 în vederea reflectării unei situaţii reale, clare şi exacte a operaţiunilor.

2. Cu privire la Măsura II.1, prin care s-a impus conducerii ANCPI recuperarea sumei neeligibile în valoare de 22.908,5 RON, reprezentând contravaloarea deplasării delegaţiei la Washington DC pentru Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale, "Land and Poverty", desfăşurată în 21 - 29 aprilie 2012, recurenta reclamantă îşi reiterează afirmaţiile în sensul că deplasarea a fost făcută în sprijinul Proiectului A., cheltuielile aferente deplasării constituie o plată efectuată în vederea implementării Proiectului şi constituie o cheltuială eligibilă, întrucât dezbaterile privind posesia, modul de abordare a aşezărilor informale, înregistrarea în masă a proprietăţilor în general, a avut ca finalitate abordarea de noi soluţii pentru reglementarea acestor teme în propunerile de modificare a legislaţiei naţionale în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare, în principal în derularea componentei de monitorizare socială a grupurilor vulnerabile, care au fost valorificate în cadrul proiectului.

Înalta Curte apreciază că aceste critici sunt neîntemeiate.

Pârâta a imputat reclamantei "Efectuarea unei plăţi în sumă de 22.908,5 RON finanţată din partea de cofinanţare, în condiţiile în care suma nu reprezenta o cheltuială eligibilă proiectului, impunând măsura de la punctul II.1, respectiv:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va dispune măsuri legale care se impun în vederea recuperării sumei neeligibile în valoare de 22.908,5 RON, reprezentând contravaloarea deplasării la Washington DC în perioada 21 - 29 aprilie 2012 pentru Conferinţa Anuală a Băncii Mondiale a unei delegaţii formată din trei membri, angajaţi ai ANCPI".

Analizând dacă deplasarea la Washington DC a fost "legată de proiect", prima instanţă a reţinut că, prezentarea lucrării de către delegaţia ANCPI "Ce facem pentru grupurile vulnerabile în cadrul proiectului de înregistrare sistematică a proprietăţilor - Populaţia Romă" nu necesita deplasarea la Washington, iar afirmaţia reclamantei, în sensul că participanţii au obţinut o serie de cunoştinţe pe care ulterior le-au aplicat în cadrul proiectului A., fără a face referire la nicio temă concretă care să aibă impact asupra proiectului, nu relevă o astfel de legătură.

În acest context Înalta Curte aminteşte că eligibilitatea cheltuielilor în implementarea proiectului este reglementată prin art. 3 alin. (2) din Legea nr. 14 din 17 februarie 2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi BIRD, astfel:

(2) Echivalentul în RON a sumei de 3,7 milioane euro, reprezentând contribuţia României la finanţarea Proiectului, va fi cuprins, cu prioritate, în bugetul anual al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în cadrul sumelor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, pe toată durata implementării Proiectului, reprezentând partea de cheltuieli cu personalul propriu desemnat pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului, cheltuieli aferente campaniilor de informare publică, precum şi cheltuielile de operare necesare implementării proiectului.

În consecinţă, prima instanţă a apreciat în mod corect că suma de 22.908,5 RON, reprezentând costurile deplasării la Washington nu sunt costuri de operare necesare implementării proiectului, prin urmare, acestea nu sunt eligibile a fi finanţate din fonduri alocate Proiectului.

3. Prin criticile formulate în ceea ce priveşte măsura II.3, prin care s-a impus conducerii ANCPI recuperarea unor sume aferente unor contracte de consultanţă, pentru care materialele sau serviciile achiziţionate nu respectă termenii contractului (mai puţin ceea privitoare la publicitatea în media locală), precum şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractelor de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, reclamanta a susţinut că nu se precizează care este documentul justificativ prevăzut în contract sau în legislaţie ce nu a fost depus în completarea facturii.

În privinţa Conferinţei naţionale de presă" din data de 28 noiembrie 2012 organizată la Vulcana- Băi, a arătat că evenimentul s-a desfăşurat în Căminul cultural, locaţie asigurată de Firma C., care a asigurat în mod gratuit şi dotările necesare (sonorizare, videoproiector, ecran, conexiune audio laptop, prezidiu) precum şi personalul de suport din cadrul firmei, precum şi realizarea de fotografii şi înregistrări video, astfel că nu au fost adăugate documente justificative la factură.

Prima instanţă a confirmat justificarea care a fundamentat constatarea şi măsura dispusă, în sensul că aceste cheltuieli nu puteau fi decontate în lipsă de documente justificative care sa probeze realizarea prestaţiilor respective şi valoarea lor, stabilirea prin estimare a costurilor unor presupuse prestaţii nu scutesc reclamanta de obligaţia de a demonstra prestarea serviciilor conform contractului.

Înalta Curte apreciază că măsura dispusă a fost în mod corect menţinută, având la bază constatarea prin care s-a reţinut că materialul pus la dispoziţia sa - fotografii şi înregistrări video - nu confirmă organizarea unei Conferinţe naţionale de presă la Vulcana Băi, ci reflectă înmânarea unor titluri de proprietate de către primarul localităţii către localnici, fără legătură cu rezultatele înregistrării sistematice a imobilelor. Astfel, în lipsa unor dovezi din care să rezulte că au fost plătite cheltuieli cu servicii de publicitate care au promovat Proiectul sunt nepertinente apărările recurentei reclamante în sensul că nu i s-a indicat ce înscrisuri trebuia să ataşeze facturii sau că preţul a fost stabilit prin estimare.

În privinţa bannerului publicat pe internet, în valoare de 25.774,20 RON, recurenta reclamantă a susţinut că, în realitate, acesta a fost publicat pe internet în perioada acestuia în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, pe "mai multe site-uri web", necunoscându-se pe ce site-uri a apărut şi neprezentându-se vreun print-screen din care sa rezulte site-ul pe care s-a făcut publicitatea şi ziua afişării bannerului. A mai precizat că pârâta Curtea de Conturi nu a pus la îndoială postarea bannerului internet pe diferite site-uri web. ci imposibilitatea difuzării acestuia în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, acesta fiind motivul pentru care nu prezentat instanţei capturi din site-urile web pe care acesta a fost amplasat

De asemenea, şi-a reiterat apărarea în sensul că în desfăşurarea campaniei de publicitate în publicaţiile media locale (presă scrisă locală) şi prin intermediul bannerelor publicate pe internet postate pe mai multe site-uri web, au implicat doar acceptarea de către comisia de acceptanţă a articolelor ad presă (material de publicitate publicat în presa scrisă locală) şi banner web în format digital, care s-a realizat cu Certificatul de acceptanţă nr. x din 12 noiembrie 2012, înregistrat la ANCPI cu nr. x din 12 noiembrie 2012".

Înalta Curte împărtăşeşte opinia primei instanţe, în sensul că această apărarea nu poate fi primită, deoarece, în mod evident, acceptarea formatului de banner pe care l-a propus consultantul nu însemnă că el a şi fost afişat efectiv pe diferite site-uri. Or, desfăşurarea campaniei de publicitate presupunea afişarea bannerului şi nu doar elaborarea unui banner cu care reclamanta sa fie de acord.

Recurenta reclamantă a mai învederat instanţei că a obţinut, ca urmare a Hotărârii civile nr. 1006/2016, pronunţată la data de 23 martie 2016 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ANCPI de la SC D. SA Adresa nr. x din 1 septembrie 2016 (prezentată în anexă) prin care se certifică postarea bannerului internet pe site-ul www.x.ro în perioada 26 noiembrie 2016 - 23 decembrie 2013.

Având în vedere faptul că această apărare este întemeiată exclusiv pe declaraţia partenerului său contractual, Înalta Curte apreciază că este neconcludentă, nefiind aptă să combată argumentele primei instanţe care au fundamentat concluzia privind imposibilitatea difuzării bannerului acestuia în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, respectiv că acceptarea de către comisia de acceptanţă a bannerului web în format digital s-a realizat abia în data de 13 decembrie 2012, prin Certificatul de acceptantă x din 13 decembrie 2012.

În privinţa materialelor de producţie, recepţionate în data de 13 decembrie 2013, ce nu aveau inscripţionate mesajele campaniei de conştientizare a publicului, în valoare de 23.118,5 RON, (materiale în format fizic, constând în postere, bannere exterioare, broşuri, pixuri, tricouri etc.) care purtau sigla "ANCPI", fără a se face vreo trimitere la proiectul A., care trebuia de fapt promovat, recurenta reclamantă a susţinut că este eronată concluzia primei instanţe, în sensul că prejudiciul produs constă în plata unui serviciu necorespunzător, serviciu de publicitate care nu realizează publicitatea proiectului A., ci publicitatea ANCPI.

În recurs, cu privire la aceste materiale, reclamanta reiterează apărarea invocată în sensul că prin înlocuirea logoului proiectului (A.) cu logo-ul ANCPI nu s-a produs niciun prejudiciu, întrucât obiectivele campaniei de conştientizare a publicului- Public Awareness Campaign (PAC) au inclus, nu numai informările publicului cu privire la lucrările pe teren aferente Componentei I a Proiectului A. (...) ci şi îmbunătăţirea gradului de înţelegere şi informare a publicului cu privire la serviciile ANCPI.Aşadar, obiectul PAC nu a fost proiectul A., ci înregistrarea sistematică a proprietăţilor realizate de ANCPI în cadrul Componentei I şi promovarea instituţiei ANCPI.

Astfel, susţine recurenta reclamantă, mesajul promovat în cadrul materialelor promoţionale difuzate la nivel naţional (postere, bannere, pliante, broşuri etc.):

"A început înregistrarea sistematică a proprietăţilor; Dă valoare proprietăţii tale!", respectiv promovarea siglei ANCPI pe aceste materiale, este de natură a realiza obiectivul II al PAC, obiectiv căruia îi corespunde promovarea ANCPI ca instituţie responsabilă cu implementarea înregistrării sistematice a proprietăţilor.

Fără a contesta rolul pe care instituţia responsabilă în implementarea înregistrării sistematice trebuia să-l aibă în cadrul Proiectului, Înalta Curte achiesează la concluzia reţinută de prima instanţă, în sensul că, în mod real, campania de conştientizare trebuia să realizeze publicitatea proiectului A., întrucât eligibilitate cheltuielilor cu servicii de campanie publicitară suportate din bugetul Proiectului nu puteau servi alte scopuri decât cele care vizează implementarea acestuia.

4. Cu privire la Măsura II.4, recurenta-reclamantă a susţinut că este nefondată constatarea conform căreia ANCPI a acceptat la plată suma de 12.180 RON, la care se adaugă TVA, reprezentând contravaloarea unor servicii prestate de terţe persoane, fără documente justificative din care să rezulte realitatea şi exactitatea sumelor datorate, întrucât ANCPI a acceptat la plată şi a decontat cheltuielile conform contractului, şi anume 609 RON/lună pentru costurile de comunicare şi 261 RON/lună pentru costurile de funcţionare.

Consideră că este neîntemeiată afirmaţia instanţei referitoare la invocarea propriei culpe a ANCPI privind lipsa unor prevederi contractuale clare aferente documentelor justificative, arătând că ANCPI a respectat prevederile contractuale, a decontat cheltuielile pe baza documentelor justificative aferente cheltuielilor rambursabile având ca anexă a facturii şi o detaliere a cheltuielilor rambursabile avizată de coordonatorul de proiect/responsabil de contract pentru Contractul nr. x din 12 decembrie 201, conform Ordinului Directorului General al ANCPI nr. 5 din 3 ianuarie 2012 cu modificările şi completările ulterioare.

Prima instanţă a reţinut că pârâta a imputat reclamantei faptul ca "ANCPI a acceptat la plată suma de 12.180 RON la care se adaugă TVA reprezentând contravaloarea unor servicii prestate de terţe persoane fără documente justificative din care să rezulte realitatea şi exactitatea sumelor datorate", formulând recomandarea, potrivit căreia "stabilirea măsurilor legale care se impun pentru recuperarea sumei de 12.180 RON reprezentând cheltuieli nejustificate şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi a altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciului creat ca urmare a plăţilor fără bază legală, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiţiile legii precum şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate".

Pârâta a avut în vedere tot Contractul nr. x din 12 decembrie 2011 încheiat între reclamanta ANCPI şi Asocierea SC C. SRL, SC E. SRL şi SC F. SRL, suma plătită în mod nejustificat fiind compusă din:

- 8.526 RON, reprezentând convorbiri telefonice, pe o perioada de 14 luni

- 3.654 RON, reprezentând costuri de funcţionare birou (energie electrică şi utilităţi), pe o perioada de 14 luni (a se vedea filele x din raportul de control, respectiv vol. 1, dosar instanta).

Înalta Curte împărtăşeşte opinia primei instanţe prin care aceasta a validat constatarea pârâtei, în sensul că documentele justificative prezentate de recurenta reclamantă nu permit defalcarea cheltuielilor alocate proiectului în privinţa convorbirilor telefonice, respectiv a cheltuielilor cu energia electrică şi cu utilităţile aferente biroului, iar apărarea conform căreia în Contractul nr. x din 12 decembrie 2011, Condiţii Generale, art. 6.4. Mod de facturare şi plată, punctul c) nu s-a precizat care sunt documentelor justificative necesare pentru a deconta o cheltuiala se bazează pe propria culpă a acesteia, din moment ce reclamanta a fost parte în contractul respectiv, ea fiind cea care i-a stabilit clauzele.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a înlăturat în mod corect apărările recurentei reclamante, cu consecinţa menţinerii măsurii dispuse de parata.

6.2 Cu privire la recursul pârâtei

1. Într-o primă critică, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile legale, precum şi cele ale RODAS, acte normative care reglementează competenţa Curţii de Conturi a României în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale şi legale, astfel cum sunt stabilite prin art. 140 din Constituţia României şi art. 1l alin. (2) - (3) coroborate cu art. 21 - 22 şi art. 33, art. 43, art. 62 - 65 din Legea nr. 94/1992, republicată, întrucât a admis în parte acţiunea reclamantei deşi măsurile dispuse prin Decizia nr. 11/2015 au fost stabilite în sarcina intimatei - reclamante ANCPI cu respectarea acestor dispoziţii, încheierea nr. 50/2015 indică textele de lege invocate în motivarea soluţiei de respingere a contestaţiei, iar probele administrate în cauză susţin constatările Curţii de Conturi a României.

Înalta Curte apreciază că analiza acestei critici nu se poate efectua în mod distinct, ci numai în cadrul criticilor de nelegalitate care vizează hotărârea primei instanţe punctual, pe fiecare măsură dispusă de pârâtă şi contestată de reclamantă.

2. Prin cea de-a doua critică, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a anulat măsura dispusă la pct. I.1, deşi intimata reclamantă nu a depus înscrisuri din care să rezulte care a fost personalul propriu desemnat cu implementarea şi monitorizarea Proiectului A., iar în acest context nu putea fi înlăturată constatarea organelor de control, în sensul că Direcţia Managementului Proiectelor nu putea fi asimilată Unităţii de Management de Proiect, iar reorganizările ANPCI, schimbările de subordonare şi schimbări ale conducerii au determinat întârzieri în iniţierea şi lansarea proiectului, cu efect asupra eficienţei acestuia.

Prin constatarea de la pct. 1 din Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015 s-a reţinut că "DMP nu a funcţionat ca unitate asimilată unei unităţi de management de proiect" constatare care a fundamentat Măsura I.1 din aceeaşi decizie, prin care parata a dispus:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va dispune măsuri în vederea stabilirii realităţii şi legalităţii funcţionării personalului angajat în cadrul Direcţiei de Management al Proiectului care aveau atribuţii pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii (A.)".

Prima instanţă a reţinut că măsura dispusă la pct. I.a din decizie, în vederea stabilirii realităţii şi legalităţii funcţionării personalului angajat în cadrul DMP care avea atribuţii în implementarea proiectului A. nu se justifică, având în vedere faptul că DMP (Direcţia Managementul Proiectelor) a fost asimilată unei unităţi de management de proiect şi, pe cale de consecinţă, a şi funcţionat ca atare. Aşa fiind, chiar dacă în cadrul funcţionării acestei direcţii ar fi existat unele nereguli (utilizarea unui număr fluctuant de personal, utilizarea unui personal mai numeros decât cel stabilit prin planul de achiziţii, împrejurarea că direcţia a asigurat în acelaşi timp şi implementarea unui alt proiect, respectiv proiectul B.) nu exclude identitatea dintre DMP şi unitatea de management a proiectului, cu atât mai mult cu cât nu s-a invocat existenţa vreunei clauze în cadrul Acordului de împrumut sau al Acordului subsidiar de împrumut care să impună ca personalul angajat în cadrul DMP să fie utilizat în exclusivitate pentru proiectul A.

De asemenea, prima instanţă a apreciat că, chiar dacă în perioada martie 2009 - 30 iunie 2011 nu a existat un ordin al directorului general al ANCPI prin care să se desemneze personalul cu atribuţii în implementarea proiectului A., iar atribuţiile din fişele de post erau generice, acestea nu pot duce logic la concluzia că "DMP nu a funcţionat ca o unitate asimilată unei unităţi de management de proiect".

Înalta Curte nu poate împărtăşi concluziile primei instanţe.

Potrivit constatărilor descrise prin raportul de control, înfiinţarea UMP (Unităţii de Management a Proiectului) de către ANPCI a fost o condiţie suplimentară pentru intrarea în vigoare a acordului de împrumut, menită să asigure resurse umane şi financiare corespunzătoare. În acest context, concluzia în sensul că DMP (Direcţia Managementul Proiectelor) nu poate fi asimilat Unităţii de Management de Proiect rezulta din faptul că această unitate trebuia constituită în cadrul Direcţiei Managementului Proiectului, având alocate un număr determinat de posturi, aşa cum rezultă din ordinul comun MAPDR şi ANCPI 162/102 din 6 martie 2009, care nu coincideau cu numărul de angajaţi care au funcţionat în cadrul direcţiei.

De asemenea, măsura a fost justificată prin aceea că, deşi DMP a gestionat în perioada analizată două proiecte, Proiectul A. şi Proiectul B., fişele de post prezentate organului de control nu au specificat timpul alocat şi atribuţiile concrete pentru implementarea acestora, iar statele de plată şi fişele de pontaj nu au fost întocmite pe fiecare proiect în parte, pentru atestarea timpului efectiv lucrat.

Faţă de cele constatate, concluzia în sensul că nu au fost respectate prevederile Acordului de împrumut şi a Acordului de împrumut subsidiar este evidentă. De aici derivă necesitatea de a stabili, în concret, numărul de persoane care au lucrat pe Proiect, a timpului efectiv alocat şi a venitului încasat pentru perioada 2009-2011, fiind lipsit de relevanţă că, în fapt, Direcţia de management al Proiectelor a realizat atribuţii specifice Unităţii de Management pentru Proiectul A.

În concret, reclamanta intimată nu a contestat constatarea în sensul că toţi angajaţii DMP au fost salarizaţi, în perioada 2009 - 2013, din fondurile Proiectului A., respectiv din partea de cofinanţare naţională, în limita echivalentului în RON a sumei de 3,7 milioane euro, chiar dacă au lucrat şi în cadrul Proiectului B. (peste programul normal de lucru) şi indiferent că aveau şi alte atribuţii, însă a susţinut că aceste circumstanţe de fapt nu au afectat funcţionarea DMP (Direcţia Managementul Proiectelor) ca Unitate de Management de Proiect.

Faţă de neregula constatată, potrivit căreia ANPCI, contrar obligaţiilor ce-i reveneau potrivit Acordului de împrumut şi Acordului de împrumut subsidiar, nu a desemnat personalul propriu şi nu a prezentat ordinele de modificare a echipei responsabile pentru implementarea şi monitorizarea Proiectului A., cu potenţial efect asupra eficienţei acestuia, dat fiind şi faptul că au avut loc reorganizări, schimbările de subordonare şi schimbări ale conducerii în cadrul ANPCI, care au făcut imposibilă identificarea persoanelor şi a contribuţiei acestora la realizare proiectului, Înalta Curte apreciază, că măsura dispusă este justificată.

3. Prin cea de-a treia critică, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a anulat în mod greşit Măsura I.c, vizând constatarea de la pct. 3.2 din cadrul Raportului de control, prin care s-a reţinut depăşirea bugetului alocat pentru partea de cofinanţare în perioada de implementare, ca procent de finanţare pentru implementarea Proiectului, arătând că Proiectul s-a închis în data de 30 iunie 2013, BIRD anulând suma rămasă neutilizată de către ANCPI, prin Hotărârea de Guvern nr. 1166 din 25 noiembrie 2011 s-a renunţat la suma de 4.299.530 euro, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 608 din 23 iulie 2014 s-a renunţat la valoarea de 25.323.956,37 euro, cu toate acestea, Conducerea ANCPI nu diminuat partea de cofinanţare a Proiectului suportată de Statul Român. A apreciat că, prin argumentele invocate şi probele propuse, intimata reclamantă nu a dovedit necesitatea menţinerii aceluiaşi cuantum privind cofinanţarea din bugetul de stat a echivalentului în RON al sumei de 3,7 milioane euro, în condiţiile în care împrumutul extern s-a diminuat cu suma totală de 29.623.486 euro (25.323.956,37 euro + 4.299.530 euro).

Prima instanţă a apreciat că susţinerea paratei este neîntemeiată. Înalta Curte observă, în acord cu prima instanţă, că pentru partea de cofinanţare internă nu a fost stabilită o sumă fixă sau o valoare procentuală, ci s-a prevăzut o sumă maximă, astfel că, în limita acestui plafon maxim, cofinanţarea putea fi oricât, în funcţie de nevoile concrete ce se iveau pe parcursul implementării proiectului. De asemenea, în lipsa unei prevederi în acordul de împrumut care să precizeze că dacă se diminuează finanţarea externă, va trebui diminuata proporţional şi partea de cofinanţare internă, dreptul de apreciere în ceea ce priveşte diminuarea cofinanţării îi revenea Guvernului României şi nu conducerii ANCPI.

Aşa fiind, cum reclamanta s-a încadrat în plafonul maxim de 3,7 milioane euro, fapt recunoscut de pârâtă, Înalta Curte apreciază că nu există niciun temei de drept pentru care măsura de la pct. Ic să fie menţinută.

4. Prin cea de-a patra critică, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a anulat în mod greşit Măsura I.f, prin care s-a imputat reclamantei "Netransparenţă în atribuirea contractului şi modul neclar în stabilirea obiectului Contractului nr. x din 4 aprilie 2011 pentru servicii de consultanţă pentru achiziţii conform procedurii Băncii Mondiale, încheiat de ANCPI cu un consultant individual" şi a dispus:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va dispune măsuri pentru efectuarea unei analize privind plăţile efectuate în cadrul Contractului nr. x din 4 aprilie 2011, pe baza solicitărilor adresate de ANCPI consultantului, coroborate cu materialele şi rapoartele întocmite şi asumate de consultant (predate de acesta către ANCPI ca documente justificative), în vederea stabilirii realităţii acestora".

În argumentarea acestei critici, recurenta pârâtă a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că între constatările actului de control şi măsurile dispuse ar exista neconcordanţe, fără a avea în vedere temeiul de drept în baza cărora au fost dispuse aceste măsuri, respectiv art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, iar în fapt a reiterat o serie de apărări de fond invocate şi în primă instanţă.

Înalta Curte, analizând argumentele larg descrise prin memoriul de recurs, observă că acestea constituie apărări de fond care nu se circumscriu motivului de recurs invocat şi nu demonstrează greşita aplicare a dispoziţiilor de drept material de către prima instanţă.

În legătură cu măsura dispusă la pct. I.f, prima instanţă a precizat că există o neconcordanta intre situaţia de fapt reţinută de pârâtă şi măsura dispusă.

Astfel, prin raportul de control s-a arătat că, de fapt, Contractul nr. x din 4 aprilie 2011 pentru servicii de consultanţă nici nu trebuia încheiat, deoarece reclamanta avea deja 2 salariaţi în cadrul DMP (specialişti achiziţii) care realizau exact aceleaşi activităţi ca şi consultantul, în continuare, a constatat că procedura de atribuire a contractului a fost viciată, nefiind transparentă, precum şi că acest contract nu are un obiect clar, deoarece conţine clauze exprimate în termeni foarte vagi, generali, astfel încât nu se putea cunoaşte ce activităţi trebuia să îndeplinească în concret consultantul, neputându-se realiză o corelare între atribuţiile sale şi planul de achiziţii pe care ANCPI urma să îl desfăşoare, iar în final s-a reţinut că, deşi consultantul a prezentat unele rapoarte lunare, acestea au un conţinut foarte general, nu menţionează adresa şi numărul de înregistrare cu care s-a depus materialul la reclamantă, că aceste rapoarte nu sunt însoţite de comenzile date în prealabil de către reclamantă şi că, în general, nu se poate face o corelare între activităţile efectuate şi pontajele şi facturile prezentate.

Fără a ţine cont de aceste constatări, în cuprinsul Deciziei nr. 11 din 31 iulie 2015 pârâta a dispus o măsură ce este incompatibilă cu constatările anterioare, în sensul că obligă reclamanta să realizeze o corelare între "materialele şi rapoartele întocmite şi asumate de consultant (predate de acesta către ANCPI ca documente justificative) şi ... plăţile efectuate", "... în vederea stabilirii realităţii acestora".

Examinând legalitatea măsurii dispuse, în raport de considerentele primei instanţe, Înalta Curte apreciază că "efectuarea unei analize privind plăţile efectuate în cadrul Contractului nr. x din 4 aprilie 2011, în vederea stabilirii realităţii acestora, nu este susţinuta de constatări care să descrie o abatere concretă.

Contrar celor afirmate de pârâtă, constatările efectuate vizează oportunitatea încheierii contractului, fără a circumscrie abaterea constatată şi descrisă la pct. 8 din Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015, conform căreia nu au fost respectate prevederile punctului 2.5 din Ghidul Selecţia şi angajarea consultanţilor de către împrumutaţii Băncii Mondiale/BIRD, ediţia mai 2004.

În ceea ce priveşte Contractul nr. x din 4 aprilie 2011, nu este încadrată în drept abaterea constând în stabilirea unor condiţii de plată generale şi care nu conţin penalităţi sau constatarea conform căreia Consultantul PFA a întocmit documentaţia de atribuire a contractului doar pentru o procedură din cele 24 de proceduri derulate de ANCPI în intervalul de 4 aprilie 2011 - 30 noiembrie 2013.

În temeiul art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, Curtea de Conturi poate dispune înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată, însă dispunerea unei astfel de măsuri presupune descrierea în fapt şi în drept a unei abateri, respectiv constatarea existenţei unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii în sensul arătat de art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992.

Aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, există neconcordanţă între abaterea constată- netransparenţa în atribuirea contractului- şi măsura dispusă datorită modului neclar al clauzelor contractuale. Nu pot fi considerate abateri de la legalitate şi regularitate suspiciunile Curţii de conturi legate de oportunitatea încheierii unui contract de consultanţă, deduse de modul de stabilire a clauzelor sau împrejurării de fapt evidenţiate în legătură cu executarea contractului (ex: necorelarea activităţilor efectuate cu pontajele şi facturile, neprezentarea solicitărilor adresate de ANCPI consultantului, prezentarea unor rapoarte lunare cu conţinut general sau întocmirea unei singure documentaţii de atribuire a contractului din cele 24 de proceduri derulate de ANCPI în intervalul de 4 aprilie 2011 - 30 noiembrie 2013), motiv pentru care măsura dispusă nu se impune a fi menţinută.

4. Prin cea de-a patra critică, recurenta pârâtă a susţinut că faţă de constatarea de la pct. 5 din Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015, prin care s-a imputat intimatei reclamante efectuarea unor cheltuieli neeligibile proiectului în suma de 50.151 RON, reprezentând plăţi pentru încheierea unei locuinţe de serviciu, prima instanţă a anulat în mod greşit Măsura II.2, prin care s-a dispus:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va dispune măsuri legale care se impun în vederea recuperării sumei neeligibile în valoare de 50.151 RON, reprezentând plăţi pentru închirierea de locuinţă de serviciu, precum şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate. Totodată, vor fi dispuse măsuri pentru efectuarea unei analize privind fundamentarea încheierii actelor adiţionale la contractul individual de muncă al specialistului carte funciară din cadrul DMP".

Cu privire la această măsură, prima instanţă a reţinut că este nelegală. În acest sens a împărtăşit opinia reclamantei, în sensul că aceste plăţi, reprezentând chiria pentru locuinţa de serviciu asigurată salariatei L., detaşată de la OCPI Alba-Biroul Teritorial Aiud la ANCPI, nu se încadrează în categoria "costurilor operaţionale" (care este distincta de partea de cofinanţare), ci în partea de cofinanţare - subcomponenta "cheltuieli cu personalul propriu desemnat pentru implementarea şi monitorizarea proiectului", iar pârâta nu a motivat de ce chiria asigurată pentru un salariat ce a lucrat în cadrul proiectului nu ar fi o cheltuială eligibilă din moment ce, fără acea chirie, persoana în cauza nu ar fi avut posibilitatea să îşi desfăşoare activitatea în cadrul structurii DMP a ANCPI.

În acest sens, Înalta Curte observă că recurenta pârâtă nu a combătut susţinerile reclamantei, în ceea ce priveşte aplicabilitatea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1954/2005 pentru aprobarea Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, act normativ care, potrivit Titlului I Cheltuielile de personal art. 10.01 "Cheltuieli salariale în bani" include şi alin. (10) 01.16 "Alocaţii pentru locuinţe" - alineat din care s-au plătit cheltuielile pentru închirierea locuinţei de serviciu pentru cazarea persoanei detaşate.

Argumentele invocate în recurs, în sensul că potrivit Acordului de împrumut ANCPI trebuia să desemneze personalul propriu pentru implementarea şi monitorizare proiectului, şi, ca urmare, angajarea d-nei L. trebuia făcută prin transfer şi nu prin detaşare, este neconcoludentă atât sub aspectul stabilirii legalităţii şi regularităţii plăţii efectuate cât şi a elibilităţii acesteia.

5. Prin cea de-a cincea critică, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a anulat în mod greşit Măsura II.3 din Decizia nr. 11/2015, vizând decontarea serviciilor de consultanţă pentru publicitate în media locală, prestate în perioada 26 noiembrie - 12 noiembrie 2012 în valoare de 30.145,50 RON.

Prin constatările descrise la pct. 9 din Decizia nr. 11/2015 s-a imputat reclamantei faptul ca "În cadrul Contractului nr. x din 12 decembrie 2011 ANCPI a acceptat să plătească suma de 99.654,20 RON reprezentând materiale de producţie care nu respecta termenii de referinţă ai contractului, precum şi servicii nerealizate dar facturate de Asocierea SC C. SRL, SC E. SRL şi SC F. SRL" şi a dispus măsura de la pct. II.3, respectiv:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va dispune măsurile care se impun în vederea recuperării sumei de 99.654,20 RON la care se adaugă TVA în valoare de 23.917,01 RON, precum şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi a altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciului creat ca urmare a plăţilor efectuate pentru materiale şi servicii care nu respectă termenii de referinţă ai contractului şi servicii nerealizate, dar facturate, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiţiile legii, precum şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate".

Prima instanţă a reţinut că aceste cheltuieli sus sunt formate din 4 subcategorii, astfel:

- o "Conferinţa naţională de presă" din data de 28 noiembrie 2012 organizata la Vulcana- Băi, în valoare de 4.500 RON, pentru care nu s-au prezentat documente justificative.

- publicitate în media locala în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, în valoare de 30.145,50 RON

- banner publicat pe internet, în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, în valoare de 25.774,20 RON

- materiale de producţie, recepţionate în data de 13 decembrie 2013, ce nu aveau inscripţionate mesajele campaniei de conştientizare a publicului, în valoare de 23.118,5 RON (a se vedea fila x raport control, vol. 1, dosar instanta).

Examinând legalitatea măsurii de la pct. II.3, prima instanţă a dispus anularea numai în ceea ce priveşte cheltuielile de publicitate în media locală în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, în valoare de 30.145,50 RON, reţinând că nu se înţeleg argumentele pentru care pârâta a reţinut că această cheltuială este nejustificată.

În recurs, fără a aduce argumente suplimentare faţă de constatările care fundamentează măsura anulată de prima instanţă, recurenta-pârâtă îşi reiterează susţinerile în sensul că materialele publicitare au fost recepţionate de reclamanta ANCPI în data de 13 decembrie 2012, deci după data la care se susţine că ar fi apărut. Din nou, pârâta face referire numai la bannerul web şi la campania pe internet, fără a face vreo referire concretă la publicitatea în presa scrisă.

Nu au fost combătute susţinerile intimate-reclamante în sensul că organele Curţii de Conturi au reţinut greşit că materialul publicitar a fost recepţionat de ANCPI cu Certificatul de acceptanţă nr. x din 13 decembrie 2012 ajungând la concluzia eronată că serviciile reprezentând publicitate în publicaţiile media locale nu au putut fi prestate în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, întrucât prin Certificatul de acceptanţă nr. x din 13 decembrie 2012 s-au recepţionat alte materiale publicitare în format fizic (nu digital): poster, banner exterior, broşură, flyer, pamflet, roll-up, agende, tricouri, şepci, pixuri.

Fişierul informatic cu denumirea Ad_presa.jpg a fost folosit pentru publicitatea făcută în campania de publicitate în presa scrisă locală care s-a desfăşurat în perioada 26 noiembrie - 12 decembrie 2012, conform planului media pentru presa locală, acceptat cu Certificatul de acceptanţă nr. x din 21 noiembrie 2012, înregistrat la ANCPI cu nr. x din 21 noiembrie 2012 2012 (anexă la cererea de chemare în judecată).

Prin factura fiscală nr. x din 19 decembrie 2012 emisă de SC C. SRL, înregistrată la ANCPI cu nr. x din 20 decembrie 2012 2012 (anexă la cererea de chemare în judecată), au fost facturate apariţiile în presa locală (70 de apariţii în valoare de 30.145,50 RON) până în data de 12 decembrie 2012, adică serviciile lunii a douăsprezecea de derulare a contractului, respectiv perioada 13 noiembrie 2012 - 12 decembrie 2012. La factură sunt ataşate declaraţiile de conformitate ale companiilor de publicitate prin care s-a desfăşurat campania publicitară în presa locală: Q. SRL şi R. SRL 2012 (anexă la cererea de chemare în judecată).

Înalta Curte achiesează la concluzia primei instanţe în sensul că măsura aferentă este nelegală, observând că prin recursul formulat recurenta pârâtă nu a combătut cu argumente concludente apărările intimatei reclamante cu privire la starea de fapt care a justificat această cheltuială, respectiv că au fost facturate apariţiile în presa locală (70 de apariţii în valoare de 30.145,50 RON) până în data de 12 decembrie 2012, adică serviciile lunii a douăsprezecea de derulare a contractului - perioada 13 noiembrie 2012 - 12 decembrie 2012, fiind ataşate la factură declaraţiile de conformitate ale companiilor de publicitate prin care s-a desfăşurat campania publicitară în presa locală: Q. SRL şi R. SRL. 2012.

6. Prin cea de-a şasea critică, recurenta pârâtă a susţinut că prima instanţă a anulat în mod greşit Măsura II.5 din Decizia nr. 11/2015, vizând decontarea către consultant a sumei de 110.040,30 RON, compusă din suma de 104.317,74 RON şi suma de 4.615 RON, la care se adaugă 1107,6 RON TVA", sens în care s-a dispus:

"Conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va dispune măsuri legale care se impun în vederea recuperării sumei de 110.040,3 RON, reprezentând cheltuieli nejustificate şi extinderea verificărilor asupra tuturor cheltuielilor cu contractele de consultanţă efectuate în perioada 2009 - 2013, în vederea identificării şi a altor cazuri, a stabilirii întinderii prejudiciului creat ca urmare a plăţilor efectuate fără bază legală, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condiţiile legii, precum, şi corectarea rezultatelor contabile înregistrate".

În concret, recurenta pârâtă a susţinut că măsura este legală, întrucât ANCPI nu a justificat plata sumei de 110.040,3 RON, pe activitatea prevăzută în contract la punctul 5 "produse aferente activităţii: Ca parte din obligaţiile sale contractuale, Consultantul va livra următoarele documente şi materiale: Un scurt raport de evaluare după faza de documentare, care va conţine Planul de acţiune al CCP".

În speţă au fost încălcate prevederile contractului privind: domeniul de activitate şi sarcini conform căruia "Consultantul trebuie să viziteze UAT incluse în faza pilot a Componentei 1 ale Proiectului A. (indicată în Anexa 1)" Sarcini I.:Definirea Planului de acţiune al campaniei de conştientizare:

1.1. Vizite în locaţie şi evaluarea documentelor care vor include, după cum este descris mai sus: 3) Vizite în zonele incluse în Componenta 1 a Proiectului A.

1.2. Crearea Planului de acţiune pentru CCP care se va baza pe rezultatele şi concluziile fazei de documentare şi evaluare şi va asigura o combinaţie optimă de instrumente şi modalităţi de livrare care pot ajuta la atingerea obiectivelor Componentei 1 ale Proiectului A.. Planul de acţiune trebuie să conţină şi un buget detaliat.

Prima instanţă a analizat legalitatea măsurii dispuse din perspectivă constatărilor pe care se întemeiază, apreciind că totuşi, o parte din activitatea de culegere a informaţiilor din unele din cele 19 UAT-uri incluse în faza pilot a Componentei 1 a proiectului A. s-a desfăşurat, astfel că nu se impunea restituirea întregii sume plătite consultantului, ci doar a sumei pentru care nu exista niciun fel de justificare.

În motivarea recursului formulat, recurenta-pârâtă a reiterat neregularităţile punctuale ale documentelor justificative prezentate de reclamantă, fără să fie în măsură să înlăture concluzia primei instanţe în sensul că demersul organelor de control nu s-a finalizat prin identificarea unor activităţi şi sume pentru care nu exista niciun fel de documente justificative, iar neregulile evidenţiate în ceea ce priveşte aceste documente în cele mai mici detalii pun la îndoială valoarea probatorie a acestora însă nu permit identificarea unor activităţi care nu s-au realizat, separat de cele care s-au realizat şi pentru care se cuvin totuşi anumite sume.

Mai mult, recurenta pârâtă nu a combătut considerentele prin care prima instanţă a reţinut că pârâta nu a indicat un temei juridic adecvat constatărilor reţinute, întemeindu-şi măsurile dispuse pe încălcarea prevederilor art. 129, alin. (3), lit. c) C. fisc. şi pe cele ale pct. 7 din H.G. nr. 44/2004, prevederi care se referă la "serviciile de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau prestare de servicii", prevederi care nu sunt aplicabile în cauză.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că neregulile evidenţiate în ceea ce priveşte documentele justificative şi care fundamentează concluziile organului de control în sensul că nu se justifică aceste plăţi, întrucât nu rezultă că aceste cheltuieli au fost efectuate în scopul proiectului, nu sunt concludente pentru a întemeia măsura dispusă în sensul recuperării integrale a sumei de 110.040,3 RON.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că, în ceea ce priveşte recursul pârâtei, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este întemeiat în ceea ce priveşte admiterea contestaţiei cu privire la măsura corelativă menţionată în Măsura I.a. din Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, raportat şi la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul formulat de pârâtă, va casa hotărârea atacată şi rejudecând cauza va respinge contestaţia formulată de reclamantă cu privire la această măsură.

Totodată, va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României, împotriva Sentinţei nr. 1006 din 23 martie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015.

Casează, în parte, sentinţa atacată în sensul că:

Respinge contestaţia şi cu privire la măsura corelativă menţionată în Măsura I.a. din Decizia nr. 11 din 31 iulie 2015 emisă de pârâtă.

Menţine în rest hotărârea atacată.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2019.

GGC - LM