Administrative jurisdiction over local branch of national autonomous registry: material competence determined by administrative capacity and issuing authority's rank

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 22.01.2019, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului Registrul Auto Român Bihor să repoansoneze numărul de identificare şasiu x ca nr. de identificare al autoturismului marca x, culoare gri, având nr. de înmatriculare eliberat de autorităţile britanice x, proprietatea sa, dobândit prin cumpărare, în vederea înmatriculării în mod legal al acestuia.

Prin sentinţa nr. 282 din data de 2 aprilie 2019 Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Registrul Auto Român Bihor, în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că potrivit art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 78/2000, Regia Autonomă Registrul Auto Român este organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, înfiinţat în baza H.G. nr. 768/1991, în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990, iar acţiunea este îndreptată împotriva unei regii autonome de interes naţional, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi calitatea de autoritate publică centrală a pârâtului, s-a apreciat că pentru soluţionarea fondului cauzei Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ este instanţa competentă material şi teritorial.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 95 din data de 15 mai 2019 Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale invocată din oficiu, a declinat competenţa soluţionării acţiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Registrul Auto Român Bihor în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor, a suspendat judecata cauzei până la pronunţarea regulatorului de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea emiterii regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, pentru stabilirea competenţei materiale a instanţei trebuie avut în vedere criteriul rangului autorităţii publice care urmează a emite un act administrativ ori a efectua o operaţiune administrativă.

De asemenea, s-a constatat că pârâtul Registrul Auto Român - Reprezentanţa Bihor, autoritatea publică ce a emis nota şi raportul de verificare prin care reclamantului i s-a respins cererea formulată iniţial, este o autoritate publică locală şi nu centrală, iar sub aspectul competenţei materiale, este lipsit de relevanţă faptul că reprezentanţa nu are personalitate juridică, atâta timp cât are capacitate administrativă, noţiune care semnifică aptitudinea acesteia de a emite acte juridice administrative şi de a efectua operaţiunile administrative corespunzătoare.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Obiectul demersului judiciar al reclamantului îl constituie obligarea pârâtului Registrul Auto Român - Reprezentanţa Bihor la efectuarea operaţiunii de repoansonare a numărului de identificare sasiu ca număr de identificare a autoturismului proprietatea reclamantului, dobândit prin cumpărare din Marea Britanie, în vederea înmatriculării legale în România.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că autoritatea pârâtă şi-a justificat refuzul prin emiterea unei note de constatare şi a unui raport de verificare, în cuprinsul cărora a stabilit că suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul.

Pentru stabilirea instanţei competente material să soluţioneze prezentul litigiu, Înalta Curte apreciază că este necesar a se identifica partea obligată prin raportul juridic de drept administrativ dedus judecăţii şi cui aparţine capacitatea procesuală de a sta în cauză în calitate de pârât, în raport de pretenţiile judiciare ale reclamantului şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Reclamantul a înţeles să cheme în judecată, în calitate de autoritate pârâtă, Reprezentanţa Bihor a Registrului Auto Român, faţă de împrejurarea că acestei unităţi i s-a adresat pentru efectuarea verificărilor şi a operaţiunilor legale de înmatriculare a autoturismului său, iar pârâta i-a adus la cunoştinţă faptul că nu poate proceda în sensul celor solicitate pentru motivul arătat anterior.

În faţa Tribunalului Bihor, autoritatea pârâtă a invocat necompetenţa materială a acestei instanţe prin prisma faptului că Reprezentanţa Bihor a Registrului Auto Român nu are personalitate juridică proprie, neavând deci capacitate de exerciţiu şi de folosinţă, astfel încât singura autoritate care poate sta în instanţă este Registrul Auto Român - organ administrativ constituit la nivel central.

Înalta Curte constată, în raport de actele dosarului, că este lipsită de relevanţă împrejurarea că Reprezentanţa Bihor a R.A.R. nu are personalitate juridică proprie, fiind de necontestat faptul că, în practica judiciară şi în doctrină, s-a statuat că în materia contenciosului administrativ ceea ce contează este capacitatea administrativă, definită drept capacitatea de a emite acte apte să producă efecte juridice.

Faptul că aceasta se află sub coordonarea unei autorităţi centrale - Regia Autonomă Registrul Auto Român cu sediul în Bucureşti, nu echivalează cu naşterea unui raport juridic direct între reclamant şi autoritatea centrală, atâta vreme cât refuzul de efectuare a operaţiunii administrative, apreciat de reclamant ca fiind nejustificat, a fost exprimat în mod expres de autoritatea constituită la nivel local, respectiv Reprezentanţa Bihor a Registrului Auto Român.

Prin urmare, aplicând criteriul rangului organului competent să efectueze o anumită operaţiune administrativă, astfel cum este reglementat de art. 10 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de a soluţiona acţiunea reclamantului aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul tribunalului.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere şi domiciliul reclamantului din com. Câmpani, jud. Bihor, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Registrul Auto Român Bihor, în favoarea Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2019.