Fraudulent qualification for rural youth support: artificial creation of eligibility conditions and proportional recovery of funds under Regulation No 65/2011

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Întreprinderea Individuală "A." a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale următoarele:

- anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 28 septembrie 2015 privind proiectul "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima dată în exploataţia apicolă din comuna Vărbilău, judeţul Prahova", conform Contractului de finanţare x din 2 decembrie 2013;

- anularea Deciziei nr. 44429 din 27 noiembrie 2015 de soluţionare a contestaţiei înregistrată la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sub nr. x din 30 octombrie 2015;

- suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 28 septembrie 2015, până la soluţionarea definitivă a cererii ce are ca obiect anularea actului 2. Soluţia instanţei de fond Prin Sentinţa civilă nr. 2998 din 12 octombrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală "A.", în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată şi a dispus restituirea cauţiunii de 4.320 RON achitată cu recipisa B. seria x nr. x din 20 septembrie 2016 către reclamantă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că eligibilitatea proiectelor derulate în scopul accesării sprijinului financiar potrivit Măsurii 112 este condiţionată, în primul rând de vârsta solicitantului, care nu trebuie să depăşească 40 ani. În cauza de faţă este probat elementul obiectiv pentru a se reţine crearea condiţiilor artificiale, rezultând că nu reclamantul A. este beneficiarul schemei de ajutor FEADR ci tatăl acestuia, C.. O astfel de concluzie rezultă atât din faptul că cererea de finanţare nu este semnată de reclamant, ci de către C. după cum şi facturile de achiziţie a 70 familii albine şi declaraţia pe propria răspundere a solicitantului cu privire la apartenenţa la o familie de fermier sunt semnate de către C..

În plus, este de observat că, deşi contractul de finanţare în discuţie a fost încheiat la 2 decembrie 2013, reclamantul A. s-a încadrat la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" din municipiul Bucureşti, cu contract individual de muncă-normă întreagă, contract încheiat la 8 decembrie 2013, fiind mai mult decât rezonabilă convingerea instanţei în sensul că nu reclamantul întreţine exploataţia agricolă ci tatăl acestuia, distanţa semnificativă între locul de muncă al reclamantului şi locaţia stupinei şi specificul muncii desfăşurate de reclamant nepermiţând prezenţa acestuia în vederea desfăşurării activităţii de îngrijire a stupinei, cu atât mai mult cu cât, aşa cum a arătat pârâta prin întâmpinare, activitatea agricolă derulată presupune deplasarea periodică în pastoral.

Se mai arată că, în ceea ce priveşte argumentul reclamantului, în sensul că legislaţia de referinţă nu-i interzice întreprinderii individuale încadrarea unor terţe persoane cu contract individual de muncă, instanţa a reţinut caracterul principial corect al afirmaţiei numai prin raportare la prevederile art. 24 din O.U.G. nr. 44/2008, care permite întreprinzătorului să angajeze terţi, însă nu a fost probat faptul că C. este încadrat cu contract individual de muncă al întreprinderii reclamante şi, în cel de al doilea rând, trebuie subliniat faptul că o astfel de posibilitate trebuie analizată din perspectiva scopului şi a obiectivului Măsurii 112 din PNDR.

Prin urmare, este corectă afirmaţia pârâtei, în sensul că legea nu exclude posibilitatea încadrării unor terţe persoane cu contract individual de muncă, dar o astfel de posibilitate trebuie să urmărească numai sprijinirea beneficiarului şi nu substituirea în tot a acestuia, context în care solicitantul şi-ar pierde calitatea de conducător al exploataţiei şi implicit pe aceea de subiect eligibil al schemei de ajutor.

Curtea a mai dedus şi existenţa elementului subiectiv, acesta fiind reprezentat de intenţia de însuşire a finanţării nerambursabile prin prezentarea unor elemente nereale, cu privire la îndeplinirea condiţiei de eligibilitate. În cauză a fost dovedită de către pârâtă crearea condiţiilor artificiale în vederea accesării sprijinului financiar în temeiul măsurii 112 din PNDR, astfel că procesul-verbal de constatare a neregulii este legal şi temeinic.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului proporţionalităţii, Curtea a reamintit prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, potrivit cărora nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Întreprinderea Individuală "A.", criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat, în esenţă, următoarele:

- motivarea hotărârii judecătoreşti recurate este rezultatul interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor Ghidului Solicitantului referitoare la definirea noţiunii de "conducător de exploataţie" ca fiind "acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi persoana fizică sau acţionar şi administrator unic)." Potrivit dispoziţiilor Ghidului Solicitantului şi art. 24 din O.U.G. nr. 44/2008, beneficiarul în calitate de conducător de exploataţie coordonează activitatea din ferma sa având posibilitatea să delege îndeplinirea uneia sau mai multor activităţi şi servicii specifice unei sau mai multor persoane. Aceste dispoziţii permit ca şeful exploataţiei apicole nu numai să fie susţinut în activitatea sa de alte persoane ci chiar să încheie contracte individuale de muncă cu acestea. În opinia noastră, înţelesul pe care legiuitorul a dorit să il atribuie conducătorului de exploataţie vizează acea persoană care administrează şi gestionează activitatea apicolă, care suportă şi îşi asumă consecinţele juridice manageriale şi financiare ale modului în care activitatea apicolă se desfăşoară sub coordonarea sa. - o altă critică a hotărârii recurate o reprezintă interpretarea şi aplicarea în mod greşit a dispoziţiilor art. 17 şi art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Instanţa de judecată, constatând în speţă existenţa condiţiilor artificiale cu consecinţa obţinerii unui avantaj financiar necuvenit, a reţinut respectarea principiului proporţionalităţii.

4. Apărările intimatului Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că recurentul - reclamant nu aduce niciun argument pertinent de nelegalitate a sentinţei recurate înţelegând doar să reitereze o parte din fondul acţiunii, iar susţinerile dezvoltate nu se circumscriu niciunui motiv de casare prevăzut de art. 488 din C. proc. civ., întregul recurs conţinând doar motive de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, aspecte ce au fost deja analizate de instanţa de fond. 5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurenta-reclamantă Întreprinderea Individuală "A." a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 cu o acţiune îndreptată împotriva Deciziei nr. 44429 din 27 noiembrie 2015 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 28 septembrie 2015 privind proiectul "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima dată în exploataţia apicolă din comuna Vărbilău, judeţul Prahova", conform contractului de finanţare nr. x din 2 decembrie 2013, solicitând instanţei anularea şi suspendarea acestor acte administrative.

Soluţionând cauza prima instanţă a respins acţiunea ca neîntemeiată, motiv pentru care reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit. În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, între Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în calitate de autoritate contractantă şi A. Întreprindere Individuală, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 2 decembrie 2013, având ca obiect acordarea finanţării Proiectului intitulat:

"Instalarea tânărului fermier A. pentru prima dată în exploataţia apicolă din comuna Vărbilău, Judeţul Prahova".

Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri" se încadrează în Axa I "Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier" şi are ca obiective generale: îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.

În urma unei suspiciuni de neregulă, intimata pârâtă a efectuat un control la sediul beneficiarului, aspectele constatate fiind consemnate în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei nr. x din 29 septembrie 2015, întocmit în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi ale H.G. nr. 875/2011 prin care s-a constituit în sarcina reclamantului un debit în cuantum de 74.667,60 RON. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a reţinut că:

- proiectul este afectat de condiţii artificiale, adevăratul beneficiar al finanţării şi cel care derulează activitatea finanţată fiind dl. C. şi nu dl. A., cel în numele căruia s-a depus cererea de finanţare;

- proiectul a fost depus în numele lui A. întrucât acesta îndeplinea criteriile de eligibilitate legate de vârstă, spre deosebire de tatăl acestuia care nu ar fi fost eligibil;

- persoana care se ocupă de implementarea proiectului finanţat din FEADR pe M 112 este în fapt dl. C. şi nu dl. A., cel în numele căruia s-a depus cererea de finanţare. Cu privire la eligibilitatea lui C. pentru accesarea finanţării nerambursabile în cadrul M 112 se precizează că acesta avea vârsta de 52 de ani la data depunerii cererii de finanţare în numele fiului său, fapt ce nu-i permitea obţinerea finanţării, aceasta fiind destinată tinerilor cu vârsta mai mică de 40 de ani la data depunerii cererii de finanţare. Reprezentantul legal în cadrul acestui proiect are un loc de muncă cu normă întreagă încă din data de 1 ianuarie 2014, poziţie deţinută neîntrerupt cel puţin până la data emiterii răspunsului Inspecţiei Muncii amintit mai sus.

- solicitantul a indus în eroare AFIR (APDRP - la data depunerii cererii de finanţare) solicitând finanţare nerambursabilă pentru îndeplinirea obiectivelor M 112 - Instalarea tinerilor fermieri, obiective care în fapt nu vor fi îndeplinite având în vedere că persoana în numele căreia s-a solicitat finanţarea nu derulează activitatea finanţată, aceasta fiind îndeplinită de o persoană care nu se încadrează în limita de vârstă impusă de fişa măsurii 112;

- documentele depuse de solicitant cu privire la provenienţa familiilor de albine sunt în contradicţie cu menţiunile medicului veterinar D., în ceea ce priveşte data vânzării familiilor de albine către solicitant şi, implicit, preluarea exploataţilor de la cedenţi;

- beneficiarul utilizează în continuare documente de identificare emise pe numele persoanei fizice chiar şi după autorizarea ca Î.I., nerespectând prevederile Legii nr. 383/2013 şi a Ord. MADR nr. 119/2011 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor în ceea ce priveşte detaliile ce trebuie înscrise pe panoul de identificare a stupinei;

- s-a constatat existenţa unor indicii de fraudă cu privire la autenticitatea semnăturilor aplicate cererii de finanţare şi documentelor cuprinse în aceasta. În acest sens, echipa de verificare din cadrul DCA are suspiciunea că semnăturile existente pe documentele cuprinse în cererea de finanţare sunt aplicate de dl. C. şi nu de cel în numele căruia s-a depus cererea de finanţare respectiv A..

- beneficiarul nu face dovada respectării prevederilor Legii nr. 383/2013 a apiculturii, netransmiţând AFIR, conform solicitării acesteia ("documentele de mişcare a stupinei de la înfiinţare şi până în prezent"), documentele (ordine de deplasare) referitoare la întreaga activitate de deplasare a stupilor;

- s-a constatat nerespectarea prevederilor art. 2 lit. b) din Ord. MADR nr. 119/2011 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor;

Împotriva Procesului Verbal de constatare nr. 35696 din 29 septembrie 2015, beneficiarul a formulat contestaţie, care a fost soluţionată în sensul respingerii acesteia, prin Decizia nr. 44429 din 27 noiembrie 2015, emisă de AFIR.

Răspunzând punctual criticilor formulate de recurentă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prima susţinere se referă la faptul că motivarea hotărârii judecătoreşti recurate este rezultatul interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor Ghidului Solicitantului referitoare la definirea noţiunii de "conducător de exploataţie" ca fiind "acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi persoana fizică sau acţionar şi administrator unic)." Potrivit dispoziţiilor Ghidului Solicitantului şi art. 24 din O.U.G. nr. 44/2008, beneficiarul în calitate de conducător de exploataţie coordonează activitatea din ferma sa având posibilitatea să delege îndeplinirea uneia sau mai multor activităţi şi servicii specifice unei sau mai multor persoane. Aceste dispoziţii permit ca şeful exploataţiei apicole nu numai să fie susţinut în activitatea sa de alte persoane ci chiar să încheie contracte individuale de muncă cu acestea.

Potrivit art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, articol care a fundamentat actele a căror anulare se solicită în prezenta cauză, "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Conform unei jurisprudenţe constante a CJUE, între care şi decizia pronunţată în cauza C-434/12, Slancheva sila EOOD vs. Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia (Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03).

S-a mai arătat că, în primul rând, în ceea ce priveşte elementul obiectiv, trebuie amintit că, în temeiul considerentului (46) al Regulamentului nr. 1698/2005, schema de sprijinire a dezvoltării rurale prin FEADR urmăreşte în special să ajute "pentru diversificarea activităţilor, favorizând activităţile neagricole, precum şi pentru dezvoltarea altor sectoare decât agricultura, pentru promovarea ocupării forţei de muncă [...] şi pentru realizarea de investiţii care să facă zonele rurale mai atractive în scopul inversării tendinţei de declin economic şi social şi de depopulare a zonelor rurale".

În al doilea rând, în ceea ce priveşte elementul subiectiv, revine instanţei naţionale sarcina să stabilească conţinutul şi semnificaţia reale ale cererii de finanţare în litigiu (Halifax şi alţii, C-255/02). Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă. Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coliziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte (Hotărârea Vonk Dairy Products, punctul 33).

În concluzie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

În acest context, motivarea actelor administrative contestate şi documentaţia care a stat la baza acestora oferă suficiente elemente subiective, obiective şi de coordonare care, corelate între ele, conduc la concluzia că beneficiarul real al proiectului nu este domnul A. ci tatăl acestuia, domnul C., care a creat artificial condiţiile necesare obţinerii ajutorului financiar nerambursabil. Potrivit Ghidului Solicitantului, conducătorul exploataţiei este "acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizică sau acţionar şi administrator unic)", persoană care se va ocupa de realizarea în mod efectiv şi personal de implementarea planului de afaceri propus prin proiect. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, forma în vigoare la momentul emiterii actelor administrative atacate:

"Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii, şi poate colabora cu alte PFA, cu alţi întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni." Faţă de situaţia de fapt prezentată mai sus şi de dispoziţiile legale citate, Înalta Curte constată, aşa cum a reţinut corect şi instanţa de fond, că nu este îngrădit dreptul tânărului fermier de a angaja persoane care îl pot susţine în îndeplinirea activităţilor necesare fermei, atâta timp cât în speţă nu există dovezi cu privire la existenţa unor raporturi de muncă desfăşurate conform prevederilor legale.

Singurul document care îi conferă domnului C. anumite drepturi, iar nu autoritate exclusivă asupra proiectului finanţat, este Procura nr. 2473 din 28 iunie 2013 încheiată între domnul A. şi C. prin care acesta de urmă este împuternicit de beneficiar să-l reprezinte cu depline puteri la bancă, primărie, DSVSA, APIA, E., APDRP, ONRC, precum şi în faţa tuturor persoanelor fizice, juridice sau autorităţi privind proiectul pentru accesarea fondurilor nerambursabile 112. Or, prevederile legale fac referire la angajarea unor terţe persoane care să-l poată susţine pe tânărul fermier în organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, iar nu la o persoană care să-i preia tânărului fermier toate activităţile.

Or, scopul întreprinderii individuale, ca şi al Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri", este tocmai îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol dar şi creşterea numărului de tineri agricultori, mai ales că pentru aceste obiective asumate beneficiarul a primit o finanţare nerambursabila de 74.667,60 RON. Cea de a doua critică a recurentului vizează interpretarea şi aplicarea în mod greşit a dispoziţiilor art. 17 şi art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Instanţa de judecată, constatând în speţă existenţa condiţiilor artificiale cu consecinţa obţinerii unui avantaj financiar necuvenit, a reţinut respectarea principiului proporţionalităţii. Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, "În aplicarea prevederilor alin. (1) şi având în vedere principiul proporţionalităţii, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, pentru care beneficiarii şi-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel." Conform art. 17 din acelaşi act normativ, "Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia." Pentru argumentele deja pe larg înfăţişate mai sus, în cauză fiind în mod judicios menţinute actele administrative atacate, care au constatat existenţa unei nereguli, Înalta Curte apreciază că sunt nefondate susţinerile recurentei-reclamante vizând greşita interpretare dată dispoziţiilor privind principiul proporţionalităţii.

Conform art. 2 lit.

n) din O.U.G. nr. 66/2011:

"principiul proporţionalităţii - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv." Rezultă din cuprinsul prevederilor legale sus arătate că autoritatea competentă are un drept de apreciere asupra măsurilor şi sancţiunilor administrative pe care le consideră necesare şi adecvate scopului propus, în funcţie de variate elemente, precum, gradul de vinovăţie al beneficiarului, tipul concret al abaterii - faptă omisivă sau comisivă, efectele concrete asupra bugetului Uniunii, iar în contextul cauzei nu se poate reţine că acest drept de apreciere ar fi fost exercitat abuziv, cu încălcarea principiului proporţionalităţii, consacrat în legislaţia naţională şi europeană şi în jurisprudenţa CJUE. Mai mult decât atât, conform prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011:

"Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plata către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor." Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Întreprinderea Individuală A. împotriva Sentinţei civile nr. 2998 din 12 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Întreprinderea Individuală A. împotriva Sentinţei civile nr. 2998 din 12 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 iunie 2019.

GGC - LM