Procurement rules applied at procedure date, not contract signing; financial corrections upheld.

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SA. în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii solicită a se dispune anularea parţială a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 11 martie 2015, inclusiv anularea parţială a măsurilor dispuse prin actul de control contestat, şi nu în ultimul rând anularea integrală a Deciziei de soluţionare a contestaţiei cu nr. x din 13 mai 2015.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 112 din 29 octombrie 2015, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC A. SA în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii, având ca obiect anularea parţială a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 11 mai 2015, cât şi anularea Deciziei dată în soluţionarea contestaţiei cu nr. x din 13 mai 2015, ambele întocmite de către pârât.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei nr. 112 din 29 octombrie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta SC A. SA prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza să se admită acţiunea astfel cum a fost formulată.

În drept, recurenta-reclamantă a criticat hotărârea instanţei de fond invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a invocat următoarele critici:

- sentinţa atacată nu este motivată, deoarece judecătorul fondului a îmbrăţişat şi a preluat în considerentele hotărârii exclusiv apărările intimatei-pârâte, fără însă a indica, măcar sumar, de ce a înlăturat criticile de nelegalitate ce afectează actele administrative contestate care au fost invocate în acţiune;

- instanţa consideră că inspectorii intimatei au sancţionat în mod corect încheierea Contractului de furnizare nr. x/2012 cu societatea B. SRL, deşi corecţia aplicată de intimată pentru acest contract nu a făcut obiectul acţiunii;

- lipsesc cu desăvârşire din considerentele sentinţei orice aprecieri cu privire la temeinicia sau netemeinicia argumentelor de natură tehnică pe care le-am prezentat în favoarea caietelor de sarcini, prima instanţă reluând literal menţiunile prepuşilor intimatei potrivit cărora condiţiile incluse în caietele de sarcini ar fi excesive şi restrictive de concurenţă;

- această tehnică de motivare, cu ignorarea deplină a argumentelor unei părţi, este echivalentă cu lipsa motivării sentinţei, iar sancţiunea aplicabilă este casarea.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a invocat următoarele critici:

- prima instanţă a făcut aplicarea greşită a dispoziţiilor legale referitoare la aplicarea în timp a normelor legale, considerând că aplicabile achiziţiilor ce au făcut obiectul controlului, ar fi fost Instrucţiunile de achiziţie valabile în perioada 4 aprilie 2011 - 29 iulie 2012, publicate de autoritate ca şi anexă în cadrul Ghidului aferent sesiunii de proiecte din anul 2011, ghid aplicabil noilor apeluri de finanţare care nu putea obliga beneficiarii care au semnat contracte pe apelurile anterioare;

- aplicabile achiziţiilor supuse controlului nu pot fi decât prevederile Anexei VIII din Ghidul de finanţare aferent sesiunii de proiecte din anul 2010, atunci când a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 13 iulie 2010;

- nu există niciun argument de natură normativă sau contractuală, în sensul că instrucţiunile noi, valabile pentru perioada 4 aprilie 2011 - 29 iulie 2012, s-ar fi aplicat retroactiv contractelor aflate deja în derulare anterior intrării lor în vigoare;

- nici înaintea organizării licitaţiilor verificate de structura de control, nici după ţinerea acestor licitaţii, subscrisa beneficiară nu am fost notificată cu privire la eventuale modificări ale Instrucţiunilor de achiziţie aflate în vigoare la data semnării contractului de finanţare (2010), deşi, potrivit prevederilor anexei nr. 1 art. 9 alin. (3) din contractul de finanţare:

"orice modificare a prezentului contract de finanţare nerambursabilă se va face cu acordul părţilor contractante, cu excepţia situaţiilor în care intervin modificări ale legislaţiei aplicabile finanţării nerambursabile, când autoritatea contractantă va notifica în scris beneficiarul cu privire la aceste modificări, iar beneficiarul se obligă să le respecte întocmai".

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 29 ianuarie 2016, intimatul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca temeinică şi legală, având în vedere că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare la speţă a dispoziţiilor legale.

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susţinerile din cererea de recurs.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului, şi s-a dispus comunicarea acestuia prin încheierea din 22 mai 2018.

Ulterior, instanţa constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., prin rezoluţia din 31 octombrie 2018 a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În susţinerea acestei rezoluţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 109 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta SC A. SA este nefondat, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., considerentele hotărârii judecătoreşti vor cuprinde obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Înalta Curte costată că sentinţa atacată cuprinde toate aceste elemente, instanţa de fond arătând pe larg motivele pentru care a înlăturat susţinerile reclamantei.

În jurisprudenţă şi doctrină s-a reţinut în mod constant că judecătorul nu trebuie să răspundă în mod special tuturor argumentelor invocate de parte, fiind suficient ca din considerentele hotărârii să rezulte că a răspuns acestor argumente chiar în mod implicit.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că dispoziţiile art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (dreptul la un proces echitabil) obligă instanţele să-şi motivele hotărârile, dar nu se poate cere să se dea un răspuns detaliat la fiecare argument al unei părţi (Hotărârea din 9 decembrie 1994, cauza Ruiz Torija versus Spania).

În consecinţă, contrar susţinerilor recurentei, Înalta Curte constată că sentinţa atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia adoptată.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare în timp a dispoziţiilor normative.

La data derulării procedurii de atribuire a Contractelor de achiziţie cu nr. x din 6 iunie 2012, cât şi a Contractului cu nr. x din 13 iunie 2012 erau aplicabile Instrucţiunile pentru atribuirea contractelor de achiziţii de produse, servicii sau lucrări de către beneficiari care nu sunt autorităţi contractante, cofinanţate din FEP prin POP 2007 - 2013 .

În Manualul de procedură pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, aplicabil în perioada derulării achiziţiilor menţionate în Nota de constatare, se precizează că "în cazul contractelor a căror atribuire nu intră sub incidenţa prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 sau aplicarea acesteia se rezumă la respectarea prevederilor unor articole, beneficiarii sunt obligaţi să respecte Instrucţiunile pentru atribuirea contractelor de achiziţii de produse, servicii sau lucrări finanţate din FEP prin POP 2007 - 2013, efectuate de către beneficiari sau partenerii acestuia, care nu sunt autorităţi contractante, în sensul art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006".

Reclamanta este o societate comercială, nu o autoritate sau instituţie publică care să acţioneze la nivel central sau local, un organism înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial, o întreprindere publică sau o asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante, astfel încât îi sunt opozabile Instrucţiunile mai sus menţionate.

În stabilirea dispoziţiilor normative aplicabile, contrar susţinerilor recurentei, sunt relevante dispoziţiile normative în vigoare la data derulării procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie, nu cele în vigoare la data când a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x din 13 iulie 2010.

Prevederile anexei nr. 1 art. 9 alin. (3) din Contractul de finanţare nr. x din 13 iulie 2010 privind obligaţia notificării scrise se referă la modificarea acestui contract de finanţare nerambursabilă şi nu la modificarea dispoziţiilor privind procedura pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Aprobarea cererilor de plată de către Autoritatea de Management nu are semnificaţia validării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică astfel cum susţine, în mod neîntemeiat, recurenta.

În consecinţă, Înalta Curte constată că sentinţa atacată nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Pentru aceste considerente, reţinând că nu au fost identificate motive de reformare a sentinţei potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SA împotriva Sentinţei civile nr. 112/F din 29 octombrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 iunie 2019.

GGC - LM