Mootness of administrative appeal challenging salary classification order following issuance of new compliant decree during litigation

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G. Şi H., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, au chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi Ministerul Finanţelor Publice solicitând instanţei: anularea în tot a Ordinului nr. 171 emis la data de 2 septembrie 2016 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie; obligarea pârâţilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu să plătească indemnizaţiile de încadrare brute lunare cuvenite începând cu data de 1 august 2016, astfel cum au fost stabilite prin Ordinul nr. 156/2016 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; obligarea pârâţilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu să plătească dobânda legală la sumele actualizate cu indicele de inflaţie la data efectivă a plăţii; sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionali tate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G nr. 57/2015; obligarea Ministerului Finanţelor Publice să deschidă Ministerului Public creditele bugetare necesare efectuării plăţii sumelor datorate prin aplicarea Ordinului 156/2016 din data de 12 august 2016, emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, afirmând că ordinul contestat nu a fost emis de aceste institutii, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiate, afirmând că ordinul contestat a fost emis în baza prevederilor legale în vigoare la data emiterii lui şi că O.U.G. nr. 43/2016 explicitează modul de intepretare şi aplicare a O.U.G. nr. 20/2016.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, afirmând că ordinul contestat nu a fost emis de aceste instituţii.

Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 695 din data de 1 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a admis acţiunea introdusă de reclamanţi şi a anulat Ordinul nr. 171 emis la data de 2 septembrie 2016 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; a obligat pârâţii la plata către fiecare reclamant, cu începere de la data de 1 august 2016, a indemnizaţiilor lunare brute de încadrare prevăzute de Ordinul nr. 156/2016 emis de pârâtul Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; a obligat pârâţii la plata către fiecare reclamant a diferenţelor salariale dintre drepturile cuvenite potrivit alineatului precedent şi cele încasate în perioada 1 august 2016 la zi, a dobânzii legale aferente acestor diferenţe, precum şi la actualizarea acestor diferenţe cu indicele de inflaţie, de la data fiecărei scadenţe lunare a diferenţelor până la data plăţii efective şi integrale a diferenţelor.

Cererea de recurs

Împotriva hotărârii instanţei de fond, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie formulează recurs apreciind ca nelegală şi netemeinică sentinţa atacată şi, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicată, solicită admiterea recursului şi schimbarea în tot a sentinţei civile atacate.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reiterează, prin cererea de recurs, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, aceşti pârâţi nefiind emitenţii actului administrativ atacat.

Recurentul susţine că reclamanţii solicită anularea unui act administrativ emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, act faţă de care ceilalţi pârâţi nu au nicio calitate. Plăţile indemnizaţiilor în cuantumul stabilit fie prin ordin, fie de către instanţa judecătorească prin anularea acestuia sunt consecinţe pe care ordonatorul secundar şi ordonatorii terţiari de credite sunt obligaţi să le îndeplinească în conformitate cu hotărârea judecătorească ce se pronunţă în prezenta cauza.

Recurentul solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi respingerea acţiunii ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate.

Pe fondul recursului, se susţine că cererea a rămas fără obiect întrucât drepturile acordate prin sentinţa civilă au fost deja achitate.

Decizia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, acţiunea reclamanţilor urmând a fi respinsă ca rămasă fără obiect.

Prin acţiunea formulată, reclamanţii au solicitat în contradictoriu cu Ministerul Public şi Ministerul Finanţelor Publice anularea Ordinului nr. 171/2.09.2016 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obligarea pârâţilor la plata atât a indemnizaţiilor cuvenite începând cu 1.08.2016, astfel cum s-au stabilit prin Ordinul nr. 156/2016 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi a dobânzilor legale la sumele datorate, actualizate cu indicele de inflaţie, sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015.

Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, s-a introdus art. 1 alin. (5)1 în O.U.G. nr. 83/2014, potrivit căruia:

"(5)1 Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

De asemenea, conform art. 5 alin. (1)1 şi (1)2 din acelaşi act normativ:

"(1)1 Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.

(1)2 Prevederile alin. (1)1 se aplică şi pentru calculul indemnizaţiei de încadrare pentru persoanele care sunt demnitari, ocupă funcţii publice şi de demnitate publică, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei."

Înalta Curte constată că, în cauză, Ordinul nr. 171/2.09.2016 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost emis în aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1)2 din O.U.G. nr. 43/31.08.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 673/31.08.2016, încetându-şi aplicabilitatea ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 43/2016, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, ce a fost publicată la data de 31.08.2016, ulterior fiind emis Ordinul nr. 2536/21.12.2016.

Prin urmare, având în vedere că, în cursul soluţionării cauzei, recurentul-pârât a răspuns pretenţiilor recurenţilor şi a procedat la emiterea Ordinului prin care reclamanţilor li s-au acordat drepturile salariale (solicitate prin cererea dedusă judecăţii), Înalta Curte constată că acţiunea reclamanţilor a rămas fără obiect.

Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge acţiunea reclamanţilor, ca rămasă fără obiect.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, excepţie reiterată prin cererea de recurs, corect a reţinut instanţa de fond că este neîntemeiată, argumentele invocate, nesusţinute de nicio probă, nu justifică pronunţarea unei soluţii de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei nr. 695 din 1 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, respinge acţiunea ca lipsită de obiect.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 iunie 2019.